Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-04-22 / nr. 46
Nr. 46. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 60 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 3., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 22 Aprile (4 Main) 1882. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 4î. Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 4. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXX. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de Ione ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecara publicare. Sinodul archidiecesan. Ședința VII. (11 Aprile) Se cetesce protocolul ședinței premergătoare și se verifică pe lânga unele îndreptări propuse și acceptate în ceea ce privesc e forma, înainte de a pași la ordinea Șilei se dă voie de M. Diamandi Man de a da cetire unei interpelațiuni adresate presidiului. Introducerea, ce interpelantele a premis interpelațiunei sale e următoarea: Am declaarat și cu această ocasiune că pe mine persoane nu roé preocupă și de aceea mĕ și ridic oricând a’și vedé atacată vama și autonomia bisericei mele, se sciu bine, că lucru în contra chiar celor mai de aproape prietini și rudenii. Motivul acesta mă îndreptățesc? se fac următoarea interpelațiune: (urmează cetirea interpelațiunei în cuprinsul cum o cunoașcem din ziarul acesta Nr. 44.) Presidiul: Ași fi în stare se respond încă în ședința de a fi la toate punctele din interpelațiunea d. dep. D. Manole, dar ca să se poată lua la protocol respunsul ce-i voiu da îmi reserv dreptul a respunde în ședința proclimă. Dep. Dr. N. Pop, face propunerea că pănă atunci pănă când se primesc la cursul clerical din Seminariul Andreian studenți cu VI. clase gimnasiale, o disposițiune provisorică, care în curând va ave sau a se schimba sau a se declara de definitivă, se se primească și studenții absolvenți de școalele comerciale din Brașov. La școalele numite se primesc numai acei tineri, ce au percurs cu succes patru clase gimnasiale sau trei classe reale. Cursul acestor scoale e de trei ani. Crescerea ce o capetă tinerii în școalele acestea ar pretinde aceeași considerare care se dă absolventului de a VII clasă gimnasială. Propunerea dep. Pop se transpune comisiunei școlare. Urmează o altă propunere a dep. I. Z a c h a r i e : Din considerare că toate s’au scumpit în timpul din urmă, și că deputații estranei mai aduc pe lângă alte și jertfa a chieltui mult peste drumul ce-l capătă, din considerare, că acesta atât e de mic încât nu corespunde cu vaȘa și demnitatea representanților bisericei noastre. Sinodul se concludă a se face în punctul diiinelor abatere dela §.25 din regulamentul pentru afacerile interne, care le statoresce diurnele deputaților cu 3 fl. resp. a se modifica acesta, și pe baza acestei modificări a statori diurnul pentru deputații din loc și de aici înainte cu 3 fl., iar pentru cei esterni cu 4 fl. v. a. Propunătorul cere, a se privi propunerea sa de urgentă și a se pune numai decât la ordinea Șilei, ceea ce se și primesc?. O zi la mai altă propunere a dep. R. P.urmează înainte de a trece la ordinea Șilei. Cu sesiunea presentă se începe un period nou. Și de astădată au a se reconstitui, conform stat. org, cele două senate, cel școlar , cel epitropesc și a se alege un referent școlar salarisat. Fiindcă timpul e cam înaintat și pe mulți din deputații esterni i rechiamă acasă agendele ocupațiunilor lor zilnice se se pună în ședința de mâne (luni, 12 Aprile) la ordinea Ulei alegerile, ca se se poată folosi de dreptul de alegere deputații toți. Lăsânduse alegerile pe ședința din urmă, vor fi alegătorii numai deputații sibieni. Presidiul: Se nu precipităm cestiunea alegerilor, ca se nu preocupăm cestiunile, cari așteaptă a fi resolvite. Mai sânt încă referate din comisiuni, cari trebue se vină la ordinea lilei, pănă atunci se amânăm alegerile. Se nasce o discusiune la care iau parte mai toți deputații și în urma căreia propunerea dep. Patița se declară de urgentă și se decide a se pune în ședința de față la ordinea Lilei. Se pâșește acum la ordinea Șilei aducând pe tapet propunerea făcută de dep. Zacharie în cestiunea diurnelor. Propunătorul mai adauge la motivarea propunerei sale numai, că nu o ar fi făcut, căci scie cum stăm în punctul banilor, dar împregiurarea a vede pe deputații avisați tot la propriu.buzunar l’a îndemnat a o face. Dep. P. Cosma: Eu credeam că propunătoriul ar dori ca deputaților Sibieni să li se detragă diurnele ce le compete prin regulament și să se dee esternilor ; asta o mai înțelegeam, căci puteam cel puțin vorbi asupra unei propuneri stilizate în sensul acela. Asupra propunerei de față nu putem vorbi în merit, fiind cestiunea regulată în statutul organic, și nici nu se poate pune la ordinea Șilei. Antâia trebuie să se modifice regulamentul, ceea ce s’ar pute face numai la cererea a două terțialități a deputaților și numai în sesiunea din urmă a periodului acesta de trei ani, deoarece noi nu ne putem vota noue diurne, putem face vota celor cari vor urma în periodul venitor. Fiind neadmisibilă propunerea să se ia dela ordinea Ulei. Presidiul. Propunerea se poate formula în sensul celor lise de de debut, Cosma, și se poate presanta apoi de nou sinodului spre discutare. Dr. Petco propune a se da comisiunei budgetare. Se primeșce. Se aduce la desbatere propunerea dep. R Patița referitoare la reconstruirea senatelor în conformitate cu prescriile Statutului organic. Propunetorul își motivează propunerea dicând: Să se facă acum alegerile, căci cătră finea sesiunei cei mai multi deputați aleargă pe la ale lor și nu pot concurge și ei cu votul lor la reconstruirea acelor corporațiuni, cărora le încredințăm executarea conduselor noastre. Alegerile sânt de cea mai mare importanță, de aceea, lăsându-se totdeauna pe urmă, se și dă ansă la plângeri unuia și altuia dintre deputați, cari necesitați cătră finea sesiunei a se îndepărta de Sibiiu, să văd desbrănați de ocasiunea de a-și da și ei consimțementul la alegere. Dep. Diamandi Manole, în multe idei me unesc cu dl dep. Patița, în punctul acesta rase nicidecum. Dacă am primi noi propunerea dânsului ar însemna, că noi nu ne interesăm de nici un lucru așa de tare ca de alegeri. Eu cred că atât d. Patița cât și decât a’și ceilalți doi deputați nu vor da cu cunoștință de cansă votul la alegere. Aceasta o vom face numai după ce vom fi ascultat și desbătut rapoartele tuturor senatelor. Din motivul e spus sum în contra propunerei dep. Patița, în ceea ce privesceficsarea terminului de alegere a senatelor pănă când avem a desbate rapoarte consistoriale. Ași dori însă și eu, că, îndată ce se vor termina rapoartele, să se pună reconstruirea senatelor la ordinea Șilei. Dep. T. Gheaja. Și în sesiunea presentă s’a accentuat în diferite rânduri, că consistoriul archid. nu a satisfăcut așteptărilor sinodului într’un punct sau într’altul. Cine poartă mai multă vină la împregiurarea aceasta decât însuși sinodul, căci acestuia ’i compete alegerea, dela dânsul depinde a ave un consistoriu, care se satisfacă așteptările ori a nu ave. Sinodul nu a avut nici o dată ocasiunea pași în punctul acesta așa după cum cere momentuoșitatea lui, căci, lăsânduse alegerea tot pe zilele din urmă, cei mai mulți deputați se îndepărtau și se încredința afacerea aceasta mai numai deputaților Sibieni. Sânt pentru propunerea d. dep. Patița. Dep. D. Comșa. Sânt în contra propunerei deputatului Patița chiar din incidentul îndepărtărei membrilor sinodali esterni. Pe mulți dintre acești membrii îi ține în Sibiiu și astf 1 la sinod mai numai cestiunea alegerilor. Se săvârșesce alegerea atunci lasă cei mai mulți deputați restul afacerilor sinodale forței și pleacă. Și care e apoi soartea agendelor restante? Aceea, că se trece fuga peste ele, se aduc conduse nerealizabile, cari pentru a fi nimicite, răpesc mult din timpul cel scump și totodată măsurat al sesiunei viitoare. Presidiul. Dacă am primi propunerea făcută de D. dep. Patița ni s’ar pute face imputarea că ne place a ne mărgini pe lângă cestiuni personale în agendele noastre încă în decursul discusiunei își revoaca dep. R. Patița propunerea, ce o făcuse. Urmează la ordinea lilei raportul comisiunei financiare. Raportor e dep. A. Trombitaș. Raportul cosistoriului archidiecesan ca senat epitropesc pe anul 1880/81. Deoarece raportul de față cuprinde toate momentele mai însemnate și necesare și e un esposeu chiar despre averea archidiecesană precum și despre agendele senatului epitropesc, comisiunea propune, fiind și tipărit și împărțit de timpuriu între deputați, a se primii de basă pentru desbaterea specială și a se adude la protocolul sinodului. Dep E. Brote e contra în ceea ce privescexduderea raportului la protocol. Nu s’a adus nici într’alți ani, afară de aceea e redigiat raportul de astădată întrun mod și estensiune neasitată pănă acum, cari cev a ne mai gândi în punctul acesta. ~Dep. Cosma: Atâta e sigur, că raportul nu cuprinde lucruri cari nu le-am pute încredința publicității. N’ar sei deci cari ar pute fi reservele, din cari ar fi recomandabilă neacluderea raportului la protocol. Este pentru propunerea comisiunei. Presidiul: Sânt multe alte lucruri, cu cari nu ar trebui să eșim în publicitate. Raportul de față sigur nu e de felul acelora. Să nu decidem acum asupra acluderei sau neacluderei, ci se o amânăm pănă ce vom fini cu desbaterea specială, atunci vom fi mai îndreptățiți a ne pronunța în punctul acesta. Dep. Diamandi Manole: Eu stmt în contra propunerei comisiunei, nu doar din motivul, că raportul ar conține lucruri cu cari n’am puteași în publicitate, ci fiindcă e fără scop acluderea. Cuprinsul raportului e o composițiune de cifre și ca atare de un interes mai mult special. Dep. C. Stezar. Rațiociniile din anii trecuți erau mai generale. Cel de față e minuțios și detașat. Sânt întrînsul o sumă de comparațiuni între gestiunile anului abia aspirat și anilor trecuți, este istoricul fondurilor , precum și curgerea contabilităței introduse în administrație. Să nu ne pronunțăm acum asupra punctului din urmă din propunerea comisiunei, ci sa ni-o reservăm pănă la curmarea desbaterei speciale. Sa primesce, a se trece la desbaterea specială. Referitoriu la introducerea în raport, în care se expune cursul afacerilor consistoriului archidiecesan ca senat epitropesc, numărul piesiilor intrate cu 661 (cu 135 mai multe ca în anul anterior), a celor resolvite în ședințe cu 432, și pe cale presidială cu 175, a celor neresolvite cu 54, dintre care cad aproape mai toate în resortul afacerilor elactorale, mai departe numerul ședințelor ținute preste an 26, comisiunea propune și sinodul primesce a se lua spre seiință. La punctul 1., sub care, ca ântâiul obiect special al raportului, se substerne conform condusului sinodal din 1881 Nr. prof. sin. 52, de nou rațiociniul din anul 1880, examinat și aflat în toată ordinea și se cere îndemnisare pentru unele posiții solvite preste budget, comisiunea propune și sinodul decide a se da îndemnisarea cerută. Punctul 2, referitoriu la planul și preliminariul de spese pentru edificarea unei sale în edificiul seminarial, conform însărcinărei sinodale din 1881 Nr. prof. sin. 40, apoi la rațiociniul tipografiei archidiecesane pro 1879, 1880 și 1881, se ia spre sciință având fiecare posiție esibil separat. Asemene se ia spre sciință punctul 3. al ref. la istoricul fondurilor, care din cauza greutăților cu care e împreunată o astfel de lucrare aijli când datele de lipsă trebuie adunate din arhivele statului și din alte părți încă nu s’a putut termina. Cu privire la punctul 4 din raport, care tractează despre crearea unui fond spre suportarea speselor