Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-04-12 / nr. 42

TELEGRAFUL ROMAN eventual programa partidei naționale va fi pro­grama sa. Conferența a decurs în ordine bună. Comisa­­riul B. K., carele și a câștigat pănă acum simpatiile locuitorilor din acest ținut, prin purtarea sa strictă în sensul legilor, a fost mulțămit de ordinea ce a domnit în adunare. La revedere. Eremitul. Cincu­ mare, în 4 Aprilie 1884. Onorate Dom­nule Redactor! Deși nu sunt versat a scrie în Zia­ristică ba multe sunt pe care nici nu le înțeleg bine cetindule la preotul nostru, fiind ca n’am putut fi norocos a studia in scoli mai înalte, ci a rămânea plugariu pe lângă cele învățate în școala noastră confesională gr. or. din Cincu-mare dela pe timpul acela fostul învățătoriu Ignațiu Mandocea de pre­­sinte paroch, din care școală mulți contemporani ai mei și conscolari ai mei atât din Cincu-mare cât și din alte comune cu stări materiale mai bune, îna­intând atât in gimnasiul românesc din Brașov cât și în cel de stat din Sibiiu, ații sunt învățători pre­oți și unii îmbracă alte posturi mai mici în biserică sau in comună, totuși îmi aduc aminte de cele ce de multe ori ne­­ jfi °ea învățătoriul nostru. Că devisa noastra să fie „înainte“ pentru­ că așa au aud­it dela Metropolitul Andreiu Baron de Șa­­guna când au fost dânsul Comisar la conferențele învățătoresci, și când văd sau aud de o faptă carea aținteșce spre prosperarea sau înaintarea națiunei noastre cel mult cercate, fie acea faptă numai ca grăunțul de muștariu, căci din mic se face mare și ziditoriul au făcut lumea din nimic. Cetind în Nr. 32 al „Telegrafului Român“, că, românii din Transilvania și Ungaria în fața alegerilor dietale o parte mare au eșit din pasivitatea de pănă acum, în cele ce privesce politica, tot odată în ace­lași Nr. am cetit, că veteranul poporan din Bacifa­­lău Eremie Popa au înființat un fond școlar în aceia comună spre scopuri culturale, a cărui faptă filan­tropică văd­endu - și alți bărbați mari uimoși din aceia comună n’au lipsit a se alătura lângă dânsul arun­­cându-și dinarul sau pe altariul progresului și în­mulțirea acelui fond școlariu. Am dori ca toți românii din unghiurile patriei noastre părăsind pasivitatea sâ fie activi în cele ce se referesc la cultura și progresul poporului și atuncea deși mai târz­iu și pe lângă toate pedecile ce li se pun totuși vor ajunge la limanul cel dorit. Poporul de confesiunea noastră greco orientală din Cincu-mare având până în anul 1859 școala nu­mai de nume urmând sfatului Domnului loan Codru Drăgușanul fost atunci adjunct pretorial, deși fără vreun capital sau fond, au zidit o scoală poate că cea mai frumoasă din protopresbiterat la care sunt apli­cați 2 învețători cuasificați în limbile patriei Ioan Bonea și Emil Mandocea, al cărora progres cu ti­nerimea o las spre dejudecarea celor ce au partici­pat la esamenele semestrale de pănă acum. Preotul nostru Ignațiu Mandocea funcționând mai mulți ani ca cel dintâi învețătoriu primariu la aceasta școală, îmbrăcând tagma preoțască, vânând, că biserica respect comuna bisericeacă e eliberată de datoriile pasive în care deveni prin edificarea școalei, și în present se bucură de un capital de vre­una mie fiorini, în una din sărbătorile anului acestuia prin cuvântare bine nimerită au convins pe popor despre inperativa necesitate a înființă­­rei unui fond școlar separat de a bisericei spre sco­pul progresului premergând cu exemplul. Cuvântarea aceasta pătrunzând inimile popora­nilor, care posed car și plug cu mică escepțiune, că nu în­cad 3ar Z‘ce sânta evanghelie: „Că bogatului i este cu anevoie sâ între întru împărăția ceriului“, au contribuit cei mai mulți pe o cârare la care nime­ni și-au cugetat, încât îndată sau adunat 45 fl. v. a. care stimuliță sau și blocat la loc sigur cu inte­rese și care va cresce din an în an prin astfel de contribuiri nesimțibile, neavând a da contribuitorii poporani nici bani nici bucate. Această întreprindere de și mică la vedere dar spre un scop măreț vezându o chiar și străinii o au aplaudat, căci domnul comerciante Gregor Poto­­zchi deși armean de naționalitate nu numai că face mult bine bisericei noastre dar și la înființândul fond școlar au contribuit doi floreni pot zice că mai mult ca unul din poporani. Scopul scrierei acestor șiruri nu este altul de­cât întâi a aduce mulțămită publică tuturor contri­­buirilor dar a doua ca veZând și alții această mică întreprindere a preotului nostru să -l imiteze înfiin­țând fonduri școlare de care avem lipsă ca de pânea de toate 70 0­0 în toate comunele noastre bisericesci, care fonduri crescând prin adaogare de tot feliul de contribuiri benevole cât de mici din an în an, se vor putea acoperi lipsele de toate 7.0­0 ale scoa­­lelor la timpul seu fără a simți cineva. Dacă veți binevoi domnule Redactor a primi în coloanele prețuitului dvoastre 4>ar »Telegraful Ro­mân“ acestea șiruri cu permisiunea d-voastră a-și face și unele reflecțiuni la corespondința din Agnita din 26 Martie a. c. publicată în „Telegraful Român.“ Nr. 38. Domnul corespondente din Agnita ca unul din centrul tractului se vede că cunoașce de aproape toată starea tractului în toate direcțiunile; eu ca unul cu puțină schință, cu totul neînteresat, carele nici comunele toate nu le sciu cu atât mai vârtos școalele și alte giurstări reflectez numai atâta: dom­nul corespondente între altele vorbind în genere despre tractul întreg de la o margine pănă la alta zice că învățătorii negligă școala, ceea ce nu-i ade­vărat, fiindcă în comuna noastră Cincu-mare învă­țătorii, nu negligă școala, afară de cazul când sunt bolnavi, dar și atuncea au suplenți și școala sau în­vățământul se ține regulat în timpul prescris de lege, poate că de multe ori unii elevi din care care cause; vor fi absentând câte odată; Z'C0> că în comună nu afli decât pe cantorul de scie ceti; ear a ceti și scrie numai pe învățătorul; ceea ce ear nu e chiar adevărat, fiindcă la noi afară de mine toți indivizii de ambe secsele, care au cercetat școala de 25 de ani înconci scru ceti și scrie unul mai bine altul mai rău, afară de aceia cari au neglijat cu totul lectura și nu s’a mai interesat de ea, ba sunt mulți și țigani cari pot și ceti și scrie, fiind aci și o so­cietate de lectură românească înființată nu din anul acesta numai. Mai a'ce di corespondente că sunt comune în care se află pănă la 20 părechi ce trăiesc în concu­­binat. Eu cred că vor fi, dară comuna noastră Cincu­­mare­e poate a doua sau a treia după Nrul suflete­lor și în concubinat trăiesc însă numai două părechi români și aceea tatăl și fata dânsului tot sub un coperiș și spre desrădăcinarea acestui rău au făcut administratorul protopopesc actual cât și preotul pașii necesari, însă dregătoria politică escală, că nu are ce le face. Altmintrelea in cele ce nu le sciu nu­me amestec. Cantorul. Dela comitetul electoral permanent al par­tidei naționale române. Apropiinduse timpul convocărei conferinței gene­rale a partidei noastre, rugăm pe acei d. d. președinți ai conferințelor din cercurile electorale, cari încă nu m­-au raportat, să binevoiască a ne comunica cât mai curând resultatul alegerilor de delegați la acea conferință, arătând numele, posițiunea socială, locu­ința și poșta ultimă a fie­cărui delegat și a eventu­alilor suplenți aleși. Sibiiu 18/22 Aprilie 1884. Comitetul electoral permanent al partidei na­ționale române. Anania Trombițaș m. p., P. Cosma m. p., secretariu, președinte. 167 Varietăți. * (Serbarea învierei). Duminecă dimineața la 4 oare s’a celebrat în biserica din cetate serbarea învierei domnului, de cătră Escelenția Sa. P. Archi­­episcop și metropolit Miron Romanul. La 9 oare Escelenția Sa însoțit de domnii asesori consistoriali, a celebrat sânta liturghie în biserica din cetate. Luni a doua zi de pasci Escelenția Sa a slujit sânta liturghie la biserica din Sibiiu poarta turnului. Cân­tările liturgice le-a esecutat corul teologilor din institutul andreian sub conducerea domnului Dima. La priceasna „Cu trupula composiția domnului Dima partea solo a cântat-o domnia Sa. Constatăm cu multă plăcere îmbucurătoriul progres făcut de corul seminarial de la intrarea domnului Dima ca profesor în seminariul nostru. * „Observatoriul“ de ori scrie: în conferința alegătorilor cercului Cisnădia ținută în 22 crt. în Sibiiu tot în grădina „Flora“ s’au ales cu una­nimitate, ca delegați la conferența generală candi­dații vechilor pasiviști din­: E. Macelariu și Ioan Po­pe­scu, protopop și profesor seminarial. Candidații „passiviștilor de contrabandă“ au fost Dr. Daniel P. Barcianu și Simeon Popescu, protopop. * Cetim cu bucurie, că talentatul nostru poet Mihail Emi­nes­cu, după ce a făcut o călătorie prin Italia, s’a întors în Bucuresci și se află în de­plină sănătate. * (Convocare). Alegătorii români, din cole­giul electoral Cocota (Orczydorf) sunt rugați a participa la conferința electorală, care se va ți­nea în «facialii (Zsailaity) în Dumineca Toniei 27 Aprilie n. 1884 d. a. la 3 oare. Obiectele conferenței sunt:’ 1. Constituirea partidei naționale române pe baza programei de la Sibiiu și alegerea comitetului cercual-electoral. 2. Alegerea a doi delegați pentru conferința națională din Sibiiu. 3. Propuneri. Yinga-Jadani la 17 Apriliu 1884. Georgiu Lazar, advocat: Teodor V. Păcatian, Ioan Istim­, Petru Augustinu, Jiva Stein, Nicolau Rancu, Tom­a Secoșan, alegători în colegiul electoral Cocota: * (Necrolog), Iosif Vulcan cu soția sa năs­cută Aurelia Popovici și în numele numeroșilor con­sângeni, cu inima sfâșiată de durere anunciă înce­tarea din vieață a preabunului și neuitatului tată și socru N Nicolau Vulcan canonic-cantor la bi­serica catedrală gr. c. din Oradea mare, urmată după o boală îndelungată și după grele suferințe provéZiți cu sfintele sacramente ale muribunzilor, astăzi la 3 oare dimineață în etate de 79 ani și în al 53-lea al preoției sale. Osemintele adormitului în Domnul se vor în­mormânta mâne la 21 Aprile, după mează și la 4 oare din fosta sa locuință în strada de mijloc nr. 395 în cimiteriul gr. c. din Újváros. La această ceremonie funebră se invită consângenii, amicii și cunoscuții repausatului. Oradea­ mare 20 Aprile st. n. 1884, în etern amintirea lui. * Elisaveta preoteasa fostului paroh­ greco-or. Ioan Stanca din Pianul de sus, — după ce cu multă resignațiune și între foarte grele împregiurări, au dat după putință o crescere corespond­etoare copii­lor săi, după un morb abia de 6 ț010 sa mutat în noaptea de 2/14 Aprile a. c. la cele eterne, în anul 65 al vieții și 7 al veduvii. Pre repausata o jelesc copii Ioan și Avram pre­oți, și Elena cu soțiile lor și o mulțime de consân­geni, vecini și cunoscuți. Fie-i țărina ușoară și memoria binecuvântată! " (Necrolog). Din Făgăraș primim următo­­riul anunciu funebral: Victoria /Elena Cipu, după lungi suferințe in crudal­etate de 141­ j ani, și-a dat nobilul suflet în mâna creatoriului a Zi la 3/412 oare seara. Rămășițele pământesci se vor așeza în comite­­riul comun din loc după ritul gr. or. poimâne în 4/16 Aprilie, după ameazi la 4 oare. Fiei țărîna ușoară!! * (Cas de moarte). A doua zi de pasci a repausat în institutul alienaților de aici bătrânul preot Ioacu­im­ Racilă, cunoscut tuturor cer­cetătorilor acestui institut sub numele de „Domnule Principal.“ Dânsul află în acest institut adăpost de la înființarea lui, în lungul șir de ani, 21 la număr, bătrânul nenorocit din fereastra sa privea la apusul și resăritul soarelui fără de a putea resări apusul soare al fericirei sale perdute. Fiei țerina ușoară. * (F­o­c). In seara Zilei de 3/15 Aprile a isbuc­­nit în ZerneBci un foc dintre cele mai vehemente tocmai pe când petrecea acolo comisiunea de asen­­tare. Focul era atât de mare și se părea atât de aproape încât a sedus vederile vijeliei de foc din Brașov, carea crezând că e în Șcheiu a dat alarmă de foc; ear când erau pompierii gata de plecare observată că nu arde în Brașov,­­ ci doară în Râșnov. Sau mistuit­o șuri, cari toate au fost asigurate. * (Academia română) a primit un studiu istoric, etnografic și limbistic asupra vechilor daci în Asia trimis de membrul Marienescu. Asemenea a primit, pe seama bibliotecii sale o traducere in limba maghiară a opului Iehovah compus de Car­men Sylva. Tot odată cetim că ar fi decis acade­mia se scoată o nouă ediție a operii lui Nicolae Bălcescu Mih­ai Viteazul. * (F­ă­t­â­n­a Blandușiei). Piesa aceasta minu­nată a bardului național va fi tradusă cât m­ai curând și în limba francesă de dl Bengescu spre a fi pre­­sentată pe una din scenele Parisului. * (Her­bar­iu nou). Fl. Porcius, membru al academiei române, în urma mistuirei de foc a her­­bariului dlui Dr. Brânză, a consimțit după stăruința acestuia, de a vinde herbariul seu compus din pre­­ste 10,000 specie. Aflăm că dl Porcius a făcut un preț foarte mic, 5000 lei. * Cetim în jurnale din România că coșariul (hornariul) care în ajunul sinistrului dela academie măturase coșurile, chiemat fiind la parchet Sâmbătă s’a contradis în pasiunile făcute. Procurorul i-a dat atunci termin pănă astăzi ca să se mai gândească; dar coșariul, un polonez, chiemat fiind și azi luni, de teamă de vre-o pedeapsă, și-a tăiat gâtul cu un briciu. El a fost condus la un spital. Dar rana nu se vede a fi chiar mortală.

Next