Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-09-15 / nr. 108

434 Redactor provisoriu : Mateiu Voileanu TELEGRAFUL ROMAN. Nr. 3335. Plen. [876] 2—6 CONCURS pentru stipendii și ajutoare din fundațiunea Andronic. Din fundațiunea Andronic sunt de a se conferi pe anul 1885 următoarele stipendii și ajutoare: a) una sută de stipendii și ajutoare de câte 30 fl. pentru tineri, cari au intențiunea de a se aplica ca noviți la meserie și industrie, apoi pentru învățăcei aplicați deja la meserie și industrie, și în fine pen­tru învățăcei, cari au devenit sociali (calfe) în anul curent 1884; b) unsprezece ajutoare și anume: cinci câte de 100 fl., patru câte de 150 fl. și done câte de 200 fl. pentru sodali (calfe), cari sunt în condițiunile recerute de a se face măestri; c) done stipendii de călăto­rie, și anume: unul de 200 fl., iar altul de 300 fl. pentru sodali (calfe), cari voesc a călători afară din patriă, pentru a se perfecționa în meseria sau industria lor. Toți cari voesc a concurge la aceste stipendii și ajutoare trebue să dovedească: a) prin atestat dela oficiul paro­chial concernent, că sunt români greco­­orientali din Transilvania; b) prin atestatul oficiului comu­nal, starea averei proprie și a pă­rinților; c) prin atestatul oficiului paro­h­ial, la care aparține concurentul sau familia concurentului, dacă trăesc pă­rinții, câți copii minoreni sânt, câți din aceștia umblă la școală? In special tinerii, cari au in­tențiunea de a se aplica ca noviți la meserii și concurg la un stipendiu câte de 30 fl., afară de referințele generale indicate mai sus trebue să mai întrunească următoarele condi­­țiuni: 1. Se nu fie mai tineri de­cât de 12 ani; 2. Se fie absolvit cu succes bun cel puțin școala elementară (atesta­tele scolastice); 3. Se fie încheiat contract cu măestrul conform­u­lui 61 al legei industriale (art. leg. XVII: 1884), ceea ce se va dovedi prin așternerea con­tractului. învățăceii aplicați deja la mă­­estrie sau industrie, cari concurg la st­pendiu câte de 30 fl., afară de re­ferințele generale, trebue se mai în­trunească următoarele condițiuni: 1. Se fie angajați la vre­ un mă­­estru cu contract, care se se alăture la cerere. 2. Să aibă purtare bună dove­dită cu atestat de la măestrii, la cari au fost și sânt aplicați. Sodalii, cari concurg la aju­­toriu anual câte de 30 fl., afară de referințele generale trebue să întru­nească următoarele condițiuni: 1. Să fie devenit în anul 1884 sodal (certificatul de sodal). 2. Să aibă atestat deja măestri despre purtarea bună. Se producă și alte documente recomandătoare, pre­cum d. e. dacă sunt membri ai vre­unei reuniuni de sodali (certificat de la presidentul reuniunei respective). Sodalii, cari concurg la aju­­toriu câte de 100 fl., 150 fl. și 200 fl., pentru a se putea face măestri, au să în­trunească afară de referințele gene­rale încă următoarele condițiuni: 1. Se fie declarați în regulă so­dali (certificatul de sodal). 2. Să fie lucrat cel puțin 3 ani ca sodali (certificate de la măestri). în cerere se arete anume: unde voesce a se așezia ca măestri și ce fel de mijloace bănesci mai au, ase­menea să producă și alte documente rncomandătoare, pecum d. e. că sunt m­embri ai vre-unei reuniuni de sodali (certificat de la preșidentul reuniunei respective). Sodalii, cari concurg la vre­un stipendiu de călătorie câte de 200 fl. sau 300 fl., afară de referințele gene­rale, nu să mai întrunească următoa­rele condițiuni: 1. Se fie absolvit cel puțin 4 clase gimnaziale sau reale (atestate de școală). 2. Să fie declarați în regulă so­dali (certificatul de sodal). 3. Să fie lucrat cel puțin trei ani ca sodal (certificate de la măestri). Concurenții la aceste stipendii de călătorie au să arate în cererile lor, în ce limbi sc­u vorbi și scrie, și care este planul detașat al călătoriei lor. De la toți concurenții de ori­ce categorie să recere, ca cererile lor să fie scrise și subscrise cu mâna lor proprie și adresate consistoriului archidiecesan gr. or. din Sibiiu, și se între aici cel mult pănă la A De­­cemvre a. c. stilul vech­iu. Cererile sosite după terminul de­­fapt și cele ce nu vor fi instruate pre­cum să recere mai sus, nu se vor lua în considerare. Dar din ședința plenară a con­sistoriului archidiecesan ținută în Si­biiu, 14 August, 1884. Miron Romanul m. p., arehiepiscop. Nr. 252 [877] 2—3 CONCURS. Pe baza statutului organic §. 63 combinat cu §. 23 pct. 5 și a instrucțiu­­nei votate de sinodul archidiecesan la 13/25 Aprile 1877 Nr. 191 §. 7, prin aceasta să publică concurs pentru în­deplinirea postului vacant de proto­­presbiter în tractul Trei­scaunelor. Viitorul protopresbiter ca atare va fi totodată și parod­ în locul cen­tral al tractului și anume în Sepsi-Săn- Georgiu, care de presiune fiind ocupată, viitorul protopresbiter numai după deve­nirea ei în vacanță va putea să o ocupe. Emolumentele împreunate cu acest post protopresbiteral sunt: а) Venitele ordinari protopresbi­­terali, cari stau din ajutorul de stat și din tacsele, ce încurg pentru sedii­­lele de cununie, pentru visitarea co­munelor tractuale, pentru procesele di­­vorțiale și pentru alte speciale func­țiuni protopresbiterali. б) Venitele ordinari ale parochiei de a III-a clasă din Sepsi-Său-Geor­­giu după devenirea ei în vacanță. La postul acesta pot concurge numai bărbați apți și binemeritați pe terenul bisericesc și școlar, în special aceia, carii după o pregătire cel pu­țin de 8 clase gimnasiale sau reali cu testimoniu de maturitate, au terminat studiile teologice la vre­unul din in­stitutele metropoliei noastre și au sus­ținut cu succes bun examenul riguros de cualificațiune, sau carii, după pre­gătirea de mai sus indicată, au termi­nat studiile teologice la vre­un insti­tut ortodocs afară de metropolia noa­stră, dar­ apoi a depus esamenul de cualificațiune înaintea comisiunei exa­­minătoare a Consistoriului archidie­cesan. Pot însă concurge și fără testi­moniu de cualificațiune profesorii de teologie și preoții h­irotoniți înainte de introducerea esamenelor de cuali­ficațiune, dacă în celelalte au cualifi­­cațiunea prescrisă mai sus, în mod excepțional mai pot con­curge și fără prescrisa cualificațiune gimnasială acei administratori proto­presbiterali, carii din privire la apli­cabilitatea lor, la zelul și acurateța ma­nifestată în administrarea protopres­­biteratului vor ave dela Consistoriul archidiecesan (plenar) specială îndrep­tățire la acest concurs. Cei ce voiesc a concurge la acest post au a-și așterne suplicele concur­­suali la Venerabilul Consistoriu archi­diecesan în Sibiiu în restimp de 30 zi­le dela prima publicare a acestui concurs în foaia „Telegraful Român“, alăturând câte o tabelă de cualificațiune, carea să conțină date exacte și speciale în următoarele rubrici: numele, caracte­rul (rangul bisericesc) și locuința con­curentului, anii etății (anul, luna și­­ slina nasterei), studiile pregătitoare afară de cele teologice (anul, locul și cate­goria acelora),­ esamen de maturitate, doctorat ș. a., studiile pregătitoare teo­logice (anul și locul acelora și esame­nul de cualificațiune), serviciile de pănă acum pe terenul bisericesc și școlar (timpul, locul și categoria acelora), în fine cunoscința limbilor și alte re­­flexiuni. Datele din această tabelă sânt de a se întări cu documente, carii să se acludă în original, precum: carte de botez, testimonii scolastice și de ma­turitate, testimonii teologice și de cla­lificațiune, atestate de servicii biseri­­cesci și scolastice, eventualminte toate altfel de recomandări. Sepsi-Săn-Giorgiu, 2 Iuliu 1884. Comitetul protopresbresbiteral al tractului Trei-Scaunelor, președinte Spiridon Dimian, Constantin Dimian, adm. ppresbit. notar. Nr. 183. [878] 2­3 CONCURS. Devenind stațiunea învățătorească din comuna Porumbacu­l­ inferior, protopresbiteratul Avrigului vacanță, se escrie concurs pănă la 25 Septem­­vre a. c. st. v. spre ocuparea ei, pre­­lângă un salariu de 170 fl. v. a. care se va plăti prin repartiție dela popor. Doritorii de a ocupa acest post învățătoresc vor avă­ași așterne su­plicele lor instruite în sensul legilor din vigoare subsemnatului oficiu proto­presbiteral pănă la terminul sus arătat. Oficiul protopresbiteral al Avrigului în conțelegere cu comitetul paroh­ial. Avrig 3 Septembre 1884. Vasiliu Macsim, admistr. pprof. O mașină de vapori, forța 25 de cai, din renumita fabrică a lui G. Sigl din Viena, construcția cea mai solidă, bine conservată se vinde pe prețul cel mai moderat. Deslușirile se dau de cătră căpitanatul târgului în Nocrich. [886] 1—3 Infailibil. Retrimitem banii primiți tuturor ace­lora, cari nu va ave efect „Roborantium“ (mijloc de a cresce barba). El lucră cu același efect la căpățina goală (pleșnigie) la căderea părului, formarea petelor și la încărunțire. După întrebuințare mai deasă ga­rantăm succesul. Espedifia în sticle orginale cu N­. 1.50, la sticle de probab­. 1 prin J. Grolich în Brünn. „Koborantium“ s’a folosit cu succesul cel mai strălucit la slăbi­ciunea memoriei și la durere de cap. Deposit principal în Transilvania, pentru Sibiiu: numai la băcănia F. A. Reissenberger. Bistrița: Fried. D. Herberth, farmacist. Ciwș: Nicolau Széky, farmacist. Feldioara: Wilhelm Schneider, farmacist. Aiud: Iosef Obe r th, farmacist. Praid: A.Weber, farmacist. Székely - Keresztur Fr. Ios. Jaeger, farmacist. Tot acolo se află: Ton Ho IJoho“ alifie orientale is^LdU UC nOUO ! pentru frum­s­e­ță din care se nasce frăgeziie, forme frumoase și albe la trup, depărtează petele de piele și de vărsat. — Prețul 85 cr. [713] 25 „Btpet än Serail äe Groll.“ parfum de basmauă pentru damele ele­gante. Dintre toate parfumurile cel mai bun. Pentru forma cea de tot frumoasă se poate întrebuința și ca presente. Prețul fl. 1.50. Nu este înșelătorie. g. Neîncungiurat de lipsă la economia de vite.^Si Pravuri de Transilvania pentru cai și vite cornute. Pregătite din cele mai aprobate mijloace de casă, corespunzătoare relațiunilor noastre economice și posețiunei țărei noastre, cari atât ca mijloc de cură, cât și ca mijloc preservativ nu ar trebui se lipsească la nici un econom adevărat. Pentru cai. Contra ciumei, șoreceilor și altor boale periculoase, precum: catarhoea organelor de respirațiune, catarhoea de stomac­, nemistuire, colică, tușă, marasma (Abmagerung) preste tot, contra celor mai decu­le­­toare boale; mai departe servesc pravurile acestea la cal spre crescerea frumoasă și-l susțin sănătos și înfocat. Pentru vite cornute. Contra deosebitelor aprinderi și alte boale, precum: flatulentia și colică, mai departe la vaci, dacă dau lapte puțin și slab, contra m­a­r­asm­ei (Abmagerung) contra apetitului perdut și cu deosebire la vitele de îngrășat. 1 pac. a 1/1 Kile 30 cr. v. a. 1 pac. ă Ya Kh ° 60 cr. v. a. Pravuri de Transilvania pentru oi. Un obiect neapărat de lipsă în economia rațională de oi, preparat din cele mai aprobate și practice mijloace de casă, cel mai bun mijloc de cură și preserva­tiv contra boalelor epidemice, cari domnesc mai adese­ori, precum: Genuriu vermele de plămănă (Lungenwurm), culbează, clorosea (Annemie Bleich­sucht), tușă, diarheea, bubat (vărsat) mai departe restitue apetitul perdut și vindecă toate boalele de stomac­ și a organelor din lăuntru ș. a. m. 1 pac. k 1/i Kilo 30 cr. v. a. 1 pac. ă Ya Kilo 60 cr. v. a. Pravuri de Transilvania pentru rîmători. Cel mai aprobat mijloc de cură pentru rîmători. Durează diarheea, colica, b­r­a­n­c­a, precum și feliurite aprinderi. — E de mare folos și pentru rîmâtorii de în­grășat, fiind­că face apetit și tot odată și îngrașă. 1 pac. k 1li Kilo 30 cr. v. a. 1 pac. k Ya Kilo 60 cr. v. a. [70S] 7-10 Depositul principal de espedițiune la Albert Wachsmannn, apotecar în Borgo-Brand. (Transilvania). Mai departe în deposit, în Sibiiu, Cluj, Alba-Iulia și Sighișoara la J. B. Mis­­selbacher sen., în Bistrița la A. Ko­llmann, în Deva la Apotecar Josef Fr. de N­á­d­a­s­c­h. Editura si tipariul tipografiei archidiecesane.

Next