Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)
1887-10-10 / nr. 104
Nr. 104 ABONAMENTUL. Pentru Sibilu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Sâmbătă 10/22 Octobre 1887. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sânt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 30. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se Înapoiază. Anul XXXV TELEGRAFUL ROMAN Apare Marița, Joia și Sâmbăta. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Slluiții, în 9 Octobre. Situațiunea internă la noi din desperată ce e, 1 tot mai desperată devine. Aceasta o vedem noi și o văd și frații maghiari foarte bine, în o ședință a congregațiunei unui municipiu ținută <Ja le*e trecute, — un maghiar cinstit, om de frunte în comitat și deputat dintâl, cu ocasiunea când era vorba de a se impune imposite noue pe locuitorii comitatului și adecă, de a se răscumpéra puterile de concurență pentru drumuri în bani, — a ejis în fața adunării cam următoarele : „Dior! nu mai puneți sarcini noue, nu mai îngreunați poporul, că ve stau bun că, când vom avea drumuri bune, făcute pe bani storși în silă, noi nu vom mai umbla pe ele, ci vor umbla alții, cari nu le fac“. Cei ce au avut urechi de audit trebuia se audă, dar majoritatea — cu toate motivele plausibile aduse de vorbitorii, a primit propunerea comitetului permanent, a se răscumpera cjflele de lucru în bani în mod obligatoriu. Apoi se mai hcă cineva, că nu au temeri chiar și maghiarii ca și noi, despre încurcata situațiune financiară și economică în care se află țeara, se mai Șică cineva, că adevărații maghiari nu văd și ei periculul tocmai ca și noi și dacă totuși vederile lor nu sunt apreciate, nu ei sunt de vină, ci maghiarii, maghiarii cei falși, cei cu numele schimbate cu timbru de 50 cr, — aceia împing spre un curent nebunesc, fără se poată să-i oprească cei cuminte și cu judecată de la calea pe care au apucat. Face țeara datorii, guvernul, orașele cu magistrat regulat, pentru ce se nu o facă și comitatul și pare că e un blestem, că acum în comitate nu mai șed oamenii cei mai valoroși nici ai maghiarilor, nici ai românilor, ci viriliști jidani, și aleșii cei după calapodul corupțiunei, cum se fac mai toate alegerile așa, că aleșii departe de a representa opiniunea publică din comitat, poporul, — ci represeată interesele unei caste însetată după putere și mărire, ca ea să domineze după bun placul ei, fără nici o controlă serioasă și de cinste, în fața unor astfeliu de stări de lucruri, trebue să ne dăm seamă, dacă nu și noi românii sancționăm abuzurile și asupririle, sarcinele, ce se pun pe spatele poporului, prin aceea, că noi nu participăm la ședințe, nu ne interesăm, nu spunem durerile și plângerile noastre, ci prin tăcerea noastră considăm se înțeleagă guvernamentalii noștri, că noi suntem prea mulțumiți cu actuala stare de lucruri. Și indiferentismul nostru tot mai mult și mai mult încurajeazâ pe cei puternici, așa, că și noi devenim complici în multe părți la apăsările poporului. Da, inteligența română s’a retras dela luptă — și cu aceasta nu face serviții poporului, dar duce apa pe moara contrarilor noștri. Advocatul s’a retras, căci în luptă el a aflat de multe ori și pe de ai săi, cari nu l’a spriginit, dar cancelaria lui a mers din rău tot în mai rău, căci pe asemenea oameni, cei dela putere pun ochi rei, și văzut omul cu ochi rei, demulte ori perde procesele și pensăndu-le îl părăsesc clienții — și părăsindu-l — întră sărăcia în casa lui. Ar fi bine dacă justiția nu s’ar pune în serviciul politicei de azi, judele ar trebui să vadă înaintea ochilor săi căușele, dar nu oameni ce le susțin și reprezenta și atunci advocatul ar deveni liber, neînfluințat de nimene și ar putea să-și ocupe ear locul seu de apărător al dreptului. E terorisat advocatul, e pus la ispită amploiatul de nu poate și nu iertat să vorbească cum ar dori și cum ar fi bine și înțelepțesce, iar preoții noștri în luptele lor susținute de ani pare că încep a se încovoia și ei, pare că li s’a făcut urît de a-și mai înmulți grijile, pare că i-a cuprins neîncredere și pe ei în forțele lor și în datorința, ce o au pentru fiii lor sufletesci, și așa nu e mirare, că în câte un comitat cu câteva 400i de mii de locuitori români, nu au nici un om, care să se pună să-i apere interesele, ci toți și-au reservat dreptul de a ave nădejde de c^e mai bune. Noi noi aprobăm — dacă astfel cugetă, noi credem că timpurile nu să pot schimba, dacă nu vor veni oameni să contribue la schimbarea lor, și e rău, că o apatie și o nepăsare a cuprins și pe cei ce odată erau cei mai patentați apărători ai poporului. Nu este de ajuns ca numai presa să-și facă datorința, ci singuraticii încă trebue să susțină dreptatea în public în adunări, unde încă ne mai e permis să fim și noi cu drept. Când însă te trezesci în câte o adunare a unui municipiu din vre 40— 50 membri români numai cu unul 4 unul, și și acela trebue să aibă ochii în patru, trebue să aibă reservele sale, — atunci să nu ne mirăm, că în acel comitat să fac fonduri de pensiuni pentru amploiați și românii plătesc la ele, — dar pensiune nu vor trage, căci nu i mai alege și nu-i ia nimenea în samă și au încetat de a mai fi factori cu viața publică in comitat, ci nișce masse de oameni buni de întrebuințat să lucre, să facă drumuri, poduri și să plătească dări — păn mai pot și au de unde, ear când gată, să-și ia straița și să treacă fruntăriile țărei ducând cu sine suveniri amare. Revista politică. Discuțiunile asupra interpelațiunei clubului cehie, presentatată încă în prima ședință a Reichsratului austriac să continuă cu mare înverșunare. După atitudinea de pănă acum guvernul nu prea arată înclinare cătră mari concesiuni, cu tot sprijinul, ce clubul cehie s’a aflat în fracțiunile dreptei. Mai puțin ca omșicare, dl Gautsch nu poate fi nici decât înduplecat de a-și retrage decretul seu în ce privesce dislocarea școalelor medii, precum nici ordinațiunea, ca esamenele de stat la universitățile cehtice să se depună în limba germană. în ce privesce instituirea unei facultăți teologice în Praga, ministrul de instrucțiune nu face mare resistență, pentru că scie, că în punctul acesta cehii vor întimpina mari pedeci la scaunul episcopesc din Praga și la Clericali. Mai mult pot spera cehii in ce privesce cererea lor pentru ridicarea unei școale de meserii, avendu-se aceasta în vedere din o vorbire a dlui Gautsch ținută în anul trecut în Reichsrat. în tot cazul cestiunea nu să va resolva ușor și foile guvernamentale în zadar se încearcă a ascunde încordarea cea mare, ce există în aceasta afacere. Cerbicositatea cu care se continuă pertractările asupra interpelațiunei din ambele părți trădaeră, din destul această încordare. In zilele din urmă o telegramă din Kopenhaga adusese vestea, că Țarul la rentoarcerea sa din acel oraș, se va abate pe la împăratul Wilhelm pentru de a-i face visită. Această scrie se desminte cu siguritate de cătră mai multe jurnale din Germania. „Post“, declarând de falsă această scrie, o consideră pe aceia înscenată numai de o manevră antigermană, ca mai apoi foile ruseșci desmințindu o să poată dice, că Germania a căpătat din nou o cârfă. „Kreiz-Zeitung“ dice, că în cercurile regimului nu s’a 8orut nimic despre o atare visită, dar nici că s’a asceptat la aceea. Acest limbagiu, care ca un echo resună și din jurnalele ruseșci, justifică pe deplin părerea acelora, care singur din această formă de corespondență dintre jurnalele germane și ruseșci concludeau la o imposibilitate a întrevederii între cei doi împărați, învălmășala și indignațiunea produsă cu afacerea Caffarel în Paris, e de nedescris. Generalul Caffarel, ca primul făptuitor e șters din armată, și dreptul de pensiune pentru 39 de ani de serviciu i s’a redus de la 8,000 fl la 3,900 fl. Generalul Boulanger pentru care încă a fost fatală această descoperire, își îndeplinesce cu resignațiune pedeapsa sa în închisoare. Al 2-lea complice mai deaproape FOIȚA. Documente pentru limbă și istoria. (Urmare). Protopopiatul Idiciului, la . a. 1787 sau luat lucrarea aceasta în vnsitație canonicească. 312, Iiter - Pataka, filie Holt - Maros și Felsö-Ider. Protopopul Mihail Popovici are singelie. Protocolul celor botezați are, dară protocoalele n’au produculuit nici are. 313, Toplița. P. Teodosie Iacob n'au venit, că este foarte bolnav și bătrân, că nu poate mai sluji. 314, mesterháza. 315, Heda, filia Maros-Bivert sau Clinesc, f. Also și Felsc- P. loan Popovici, are singelie File, p. Alecsie Popovici dt. Protocolul circularilor n’au produculuit, eare a celor botezați au produculuit, dară n’au fost scris după formulariu. 316. Polăți f. Ita- Sate aceștia sau găsit preoți, stolura. ear la Clivesd și File preotul 317. M... liá/.a. P. Popovici. Protocolul circularilor n’au produculuit asemenea nici al morților și cununaților au avut. (După o întrerupere de mai multe foi în manuscris urmează): 318. Valean. P. Mihail Barbu, au adus amândouă și cel de circulare sau aflat, bun, oară celalalt nu; pentru acea i s’a poruncit în 20 de zile a cumpăra alt protocol și în 3 părți după formulariu al deschisii cu însemnările lucrurilor. 319. Ghimbav. P. Bucur Drăgici, au adus amândouă protocoalele și cel de circulare este bun, fară celalalt după formular să-l facă, nefiind botezații și cununații bine scriși. 320. Cll&istiail. P. Bucur Stoica, au adus amândouă protocoalele și nu s’au aflat nici unul bun, pentru care 20 de zile pentru îndreptarea lor i s’au pus. A 2-a zi adecă la 8 Iunie 1788 s’au luat acestea mai jos numiți dintr’acelaș protopopiat înainte. 321 Chrisbav și f. Ijia Său, P. loan Vereș, au dus un protocol de circulare și s’au aflat buneară pentru cel de botezați i s’au pus valea de a 104i aceștia să-l aducă. 322. Bisnov, P. Stoica Popovici și P. Oancea Balica, au adus amândouă protocoalele și s’au aflat cel de circulare bun, oară celalalt nu după formulariu, pentru a căruia direptare 2040e i s’au pus. 323. Tohan, P. Dumitru Cârstia, au adus amândouă protocoalele și cel de circulare sau aflat bun, iară celalalt s’au rupt și 20 de o de spre îndreptarea aceluia i s’au pus. 324 Zernesci. P. Radul Smădul și loan Dan, Stan Crăciun și loan Mănuilă, și-au adus toate protocoalele (cornu dela foae fiind rupt, nu se mai poate ceti). 325. Bran, Sohodol. P. Bucur Pușcașiu, (cornu Ioaei fiind rupt nu se mai poate ceti). 326. Bran, Poarta. P. Dumitru Tătulea, au adus protocolul cel de circulare și dela a. 1785 ne aflându-se nimica în protocăluit i s’au poruncit din, au fugit la Moldova și în locul lui . . . sub Nr. 291 este întărit.