Telegraful Roman, 1892 (Anul 40, nr. 1-138)
1892-01-14 / nr. 4
14 TELEGRAFUL ROMÂN, purile lor personale sub scutul și in contul partidului național. Nici când aceste elemente n’au fost atât de nerușinate ca dela conferința din 1890 în care, decând adecă s’a decis: „procurarea mijlocelor eficace la promovarea intereselor naționale și esecutarea conduselor conferenței“ (concl. III din 28 Octobre 1890) ci comitetul ca nu cumva acele mijloce, se apuce a se mucezi neconsumate în cassa comitetului, s’a grăbit a-și procura organe de publicitate, cari negreșit trebue subvenționate, și între acestea a primi și pe „Tribuna“ (vezi rap. comit. centr.), carea isprăvind deja cu fondul acționarilor ei era avisată la astfel de mijloce, dar ca lucrul să fie și mai espeditiv, pe matadorul „Tribunei“ l’au ales de vicepreședinte și totodată și casiar al comitetului, pentru că solul este, că mai potrivit „efort peste varză nu este, decât capra“. Cu recunoscuta lor dibăcie în calcuri, prin Maiu 1891 erau deja deplin orientați tribuniștii despre resursele partidului național. Screau prea bine, că după cele întâmplate cu colecta întreprinsă, cine a fost pocálit odată nu se va lăsa se mai fie pocálit și a doua oră, și că prin urmare cu acest isvor au isprăvit’o, s’a născut însă la alt loc alt isvor mai bogat, dar nici la acela nu pot străbate numai prin comitetul central, pănă când însă în fruntea comitetului stă dl Babeș, calea cătră acel isvor li este închisă, deci cu ori ce preț trebue delăturată acesta pedecă, căci dacă mai durezu mult acest post, ei se topesc de sete. A trebuit inventate ori ce fel de preț e este numai ca dl Babeș să devină suspicionat și depopularisat la elementele de stradă de aici și din Bucuresci. S’au făurit apoi aici și s’au pus la cale în presa din Bucuresci o cruciadă contra dlui Babeș ne mai pomenită la români. Se divulgau în presa din Bucuresci lucruri confidențiale din sinul comitetului central. Dl Babeș era presentat de antidinastic, de Kossuust, dar totodată și de trădătoriu al intereselor naționale, carele în dosul comitetului, al cărui președinte este, pacteza cu guvernul pentru înființarea unui dualism „magiaro-român“ că el împedecă presentarea memorandului la tron, etc. etc. or articolii de acesta natura apăruți în ziarele din România îi reproducea „Tribuna“ — organul partidului național. Din acest incident se purta lupta alăturea cu dl Babeș și contra dlui Alesandru Mocionyi, unicul bărbat de stat între românii din Austro- Ungaria, pentru că miite ce se vărsase din Mocionesci în gâtlegiul nesațidsei „Tribune“, când pentru prima oră ajunsese în gura m morții, se păpase deja — ér Mocionescu nu erau aplicați să mai arunce pe gârlă și alte mii. Acesta luptă infamă a indignat pe toți românii serioși Și a produs mai multă stricăciune causei române ,decât plătesce capul tuturo tribuniștilor și patronilor lar Comitetul de repetite ori s’a ocupat de ea și a advertisat pe „Tribuna.“ Celelalte organele partidului național „Gaz Transilvaniei“, „ Luminătorul“ și Romänische Revue“ a desavuat și a combătut „tribuna“, acesta însă fără sfială, a pornit mai des^e de calea apucată, combătând comitetul al cărui organ era, și bătându-și joc de solidaritate ș î de disciplina de partid pănă în momentul ultimii pănă în ajurnul conferenței generale. Toți românii adevărați, cei nepreocupați și cari nu se lasă a fi îmbătați de fraiele speculanților se așteptau la o cură radicală în sinul partidului național din partea conferenței generale, căci causa națională numai așa va putea triumfa, dacă aceea va fi condusă de omeni curați la inimă și la mâni, de bărbați neînteresați, și dacă va fi susținută numai cu mijloce morale. Primul pas spre savanarea răului trebuia se fie alungarea perfidei „Tribunei“ din sanctuariul partidului național, și acesta era datorința vechiului comitet central, pe carele l-a combătut și blamat mereu, ca organ al seu, apoi curățirea comitetului central de elementele speculante și destructive. Și ce vedem, că s’a întâmplat ? Dăm espresiune deocamdată numai efectului carele trebue să-l producă condusele conferenței în publicul estern Acel public vede, că în raportul comitetului nu se face nici o amintire despre cunoscutul scandal public, ce s’au produs uni membrii ai comitatului central în presa din România contra președintelui lor, contra autorității representanței partidului național, vede, că nu numai nu se desaprobă aceea perfidie din sinul comitetului, dar din contră chiar unul dintre agenții disidenților este distins cu rolul de raportor al comitetului central Vede publicul, că din raport lipseșce darea de samă despre resultatul punctului III din condusele din 1890, și despre corecta administrare a mijlocelor procurate spre un scop sânt din seracia românului, pe când o parte a publicului scie chiar din o circulară a comitetului, că fanfaronadele „naționale“ sunt remunerate după espensarii advocațiale. Și cu tóte acestea vede publicul în fine, că conferența nu numai nu trage la respundere pe fostul comitet central pentru aceste omiteri, ci din contră concrede esecutarea conduselor sale unui astfel de comitet nou, în carele de aci încolo disidenții și geschäftarii vor da tonul. Domnii: Vincențiu Babeș Dr. Cornel Diaconovich, Coriolan Bredicean, Dr. Ioan Mihu, Paul Rotariu, Dr. Nicolau Oncu, Dr. George Popa, Francisc Hosszú - Longin Mihail Popovici, G. B. Pop, Dr. Aurel Mureșan, și Andrei Cosma, carii la totă întâmplarea au fost personele cele mai valorose ale comitetului central, nu mai fac parte și din comitetul nou, va se <jc& la vedere aceștia au perdut încrederea conferinței, și în locul lor s’au ales următorele somități: Septimiu Albini, colaboratorul „Tribunei“, Dr Gavriil Tripon un advocat începătoriu în Bistrița, Gavriil Man, advocat în Bistrița, carele însă n’a participat la conferință, Demetriu Comșa, profesor de grădinărit la seminariul nostru Andreian, cumnat al dlui Eugen Brote, Aurel Suciu, advocat și tribunist patentat din Arad- Dr. loan Nichita, advocat din Zelan, Mihail Veliciu, advocat în Chișineu, carele în cercul seu a scos și pe dl Eugen Brote de delegat Gavriil Lazar, protopop gr cat. în țara părintelui Dr. Lucaciu; Dr. Iuliu T. Mera,un tinăr din Șiria, rudă de a dlui Slavici; Gerasim Domide preot tiistr gr. cat. In Rodna; Dranii A Popovici, student în Gratz însurat și domiciliat acolo, careb la conferență nici n’a participat, și în fine celebrul Rubin Patița, advocat în Alba-Iulia Veche deci publicul estern, că cinstita conferență a tuturor românilor de pe teritoriul coronei Sântului Ștefan a pus artea partidului național în mânile tribuniștilor, dând afară din comitet pe toți aceia, cari erau elemente independente, și asta, atunci când el se aștepta chiar la contrariul, și încă resultatul acelei conferințe este acesta, la care a luat parte activă și dl Alesandru Mocionyi, carele trebuia pus în fruntea comitetului central. Cum s'a născut din o adunare atât de imposantă, cum a fost conferența din <jHele trecute o stirpitură ca acesta o vom areta mai târziu. De astădată ne mărginim a constata numai, că noul comitet central este cel mai slab dintre câte s’au pe fon dat dela 1881 încece, că nu are nici o autoritate nici înaintea românilor, nici înaintea streinilor. Dăm totodată espresiune convingerei nóstre, că acest comitet nu va pute esecuta condusele conferenței, nici măcar în aceea măsură, în care le au esecutat antecesorii lui că în scurt timp se va blama pe sine și va blama înaintea lumei pe partidul al cărui creatură este. Tribuniștii de când există ei au rîvnit la poliția, la carea din fatalitate au ajuns astăzi, dar chiar acesta îi va dovedi cine sunt? și ce sciu crea? îi va dovedi, că din firea lor sunt numai elemente destructive, în mâna cărora orice,. lucrul-satire seprofeneza, orice lucru sputT se destramă. Chserharea și neștiința lor a fost a sparge nu va consolida partidul național. De acesta sunt buni, asta o vor și duce indeplinire. Noi ne vom țină de a nostră datorință ca cronicari a le înregistra la acest loc tote faptele și omiterile, ce ne vor veni la cunoscință, ca publicul român se fie orientat în cestiune cel puțin din organul nostru, căci precum suntem informați, celelalte care românesci au luat angajamentul a observa reservă totală față cu noul comitet. De la conferința națională. Raportul comitetului central. Onorată adunare generală! Comitetul central electoral al partidului anal român din Transilvania și Ungaria vine facă raportul despre activitatea sa dela 29 Octombre 1890 până astăzi, în următorele: In durata sa de 14 luni și câteva <jlile a ținut o ședință de câte 2 — 3 jRe. In prima sa ședință din 29 Octombre 1890, s’a constituit, alegendu-și de prim președinte pe dl Vincențiu Babeșiu de întâiul vicepreședinte pe dl Dr. Ioan Rațiu, de al doiliea vice-președinte pe dl Eugen Brote și de secretari pe dnii: Dr. D. Barcian și Dr. C. Diaconovich. In celelalte ședințe ale sale, comitetul s’a ocupat cu cestiunile, ce privesc programul național și interesul partidului și anume 1) Dintre esistentele organe de publicitate române, comitetul a declarat de organe ale sale pe „Gazeta Transilvaniei“ „Tribuna“, „Luminătoriul„ și revista periodică „Romanische Revue“. 2. A elaborat un proiect de regulament pentru afacerile sale interne și altul pentru organisarea partidului în totă țara. 3. A tipărit și împărțit în 2000 exemplare actele conferenței generale premargitare. 4 In cestiunea memorialului, comitetul a luat următorele măsuri: a) Ca proiectul de memorial presentat în conferența generală din 1890 se se multiciple și să se distribue între membrii comitetului ca să-l studieze și să-și facă observațiunile în scopul stilisărei. b) conmembrul comitetului Dr. Aurel Mureșian au fost rugat și însărcinat din partea comitetului, ca să compună un memorial politic menit pentru presentarea la înaltul Tron. Distribuirea s’a efectuat, era memorialul prelucrat de dl I r. Aurel Mureșian este presentat comitetului. Comitetul deja mai de timpuriu își puse în vedere o întrunire chiar pe timpul și zilele presente în scopul de a primi definitiv numitele memoriale, acesta însă a fost zădărnicită prin precipitarea cunoscutelor evenimente electorale și acum cestiunea acesta rămâne supusă onoratei conferențe generale. Onorată conferență generală! Situațiunea nóstră politică este, ca niciodată pate, plină de simptome, cari deștaptă în gradul suprem îngrijirea patrioților celor buni, e împreunată de principii și tendințe ridicate la putere conducătare în stat, care au influență imediată asupra înaltului tron asupra patriei întregi, și mai cu deosebire asupra esistenței nóstre naționale. Comitetul național din anul 1890 a accentuat în raportul său, că evenimentele politice din viața internă a Transilvaniei și a Ungariei au creat o situațiune de tot gravă pentru poporul românesc. Având comitetul de atunci cunostința grelei sale datorințe a declarat, că în fața situațiunei agravate pentru națiunea română, se re cer mijloce nouă și cu mult mai eficace spre apărarea intereselor nóstre naționale și spre o luptă mai intensivă a cerut sfatul, încuviințarea și solemna promisiune de conlucrare resolută din partea tuturor membrilor partidului național. Cu aceste disposițiuni a plecat la activitate comitetul central al partidului național, constituit din 25 de membri. Datorința primă și de căpetenie a comitetului central a fost, precum rămâne și pentru cel viitor, susținerea, apărarea, și realizarea programului nostru național, care conține justele postulate ale națiunei române și care constitue basa solidă și punctul de mânecare pentru noi și pentru toți cei ce vrea se între în relațiuni politice cu noi în interesul patriei comune. Și spiritul public al națiunei, precum și presa nostră periodică națională, în exemplară solidaritate stând, au dovedit, că orice încercare, vie din lăuntru, vie din afară, este zadarnică: partidul național român, ca un singur om, reclamă, că un agajament politic numai pe baza acelui program național se póte face cu românii. Vom aștepta, vom suferi, ne vom lupta, dar nu vom jertfi, nici nu vom trăda nici un punct din programul național, fiind acela spiritul și condițiunea indispensabilă pentru viața nostră națională Drept dovadă putem arăta cu mândrie la luptele nobile din <Șialistica nostră națională, susținute atât față de organele magiare inimice națiunei române, cât și față de puterea publică, care în escesul său de zel pentru tendințe politice, cari au robit societatea celor dela guvern, au urît înaintea juriului de presă pe susțiitorii causei românismului. Durerea nostră adâncă pentru suferințele celor condamnați a fost alinată prin aceea, că am văzzut cu câtă virtute și nobilă abnegațiune au intrat veseli în temniță, și am arătat lumii, că membrii partidului nostru național sciu să se intereseze ca frați unii de alții și că luptătorii bravi și desinteresați ai națiunei, pot conta la sprijinul și la devotamentul conaționalilor, afirmându ne unul pentru toți și toți pentru unul. Proiectul de lege pentru astlele de copii a zguduit opinia publică a românilor și a înflăcărat la o energică activitate pe toți factorii națiunei, între cari cu respectul cuvenit amintim pe venerații prelați români, de a se apăra contra acelui proiect mostruos, care atenta la sanctuarul familiei române și națiunea totă în adunările sale împunătore a protestat sărbătoresce contra acelui proiect, și dacă totuși cererile și protestele nóstre n’au fost ascultate, noi, cari cunoscem virtutea mamelor române suntem convinși, că ele se vor sei îngriji, ca copii națisă-și