Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-06-25 / nr. 70
Nr. W ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 11. 75 cr. Pentru monarchic pe an 8 1l, 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru streinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 11. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrationen tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază INSERTIUNILE. Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rendul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Si hi in. Sâmbătă 25 iuniu (7 Iuliu) 1894. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marțul. Joia $i Sâmbăta Anul XLII Longus ordo. Cine e Sorg? Un bancher evreiu din Budapesta, care a înșelat pe o mulțime de ómeni, prin urmă ne mai putând ascunde mișeliile,filele aceste a fugit și poliția îi bate urma însădar Lucruri de aceste se întâmplă și in alte țări, de fraudanți și înșelători să află pretutindeni și astfel luat lucrul, nu ne presintă ceva deosebit, însămnat. Dar cașul, așa după cum s’a petrecut, este de însemnătate, căci prin el de nou să ridică un colț al vălului, care acopere speculațiunile păcătose ale bancarilor evrei; el scote la ivelá corupțiunea, ce se propagă din partea evreilor în societatea magiară, corupțiune care în urma indolenței autorităților și sub firma patriotismului își țese neconturbată mai departe ticălosele ei fire. Lörg Jenő, magiar israelit, era bancar privat de frunte în Budapesta, el a întemeiat o foie financiară „Magyar Mercur“, care avea recomandare din partea guvernului, cassa lui avea relațiuni extinse financiare și șeful ei era primit în cea mai distinsă societate. Aceste tóte sunt bune, deorece omul pănă e cinstit merită stima și aprociarea generală. El, dar este acum lucru constatat, după cum afirmă foile din Budapesta, că totă lumea scia despre mișeliile lui Lővy deja de trei ani, să scia, că el mereu e amenințat a fi arătat pentru fraudă, că e amenințat cu bancruta; era cunoscută viața scandalosă, ce o ducea el; femeile, cărțile și alte orgii îi consumau sume însămnate de bani, — și totuși el era primit în societate, or „autoritățile în decurs de trei ani de zile au privit finiseii, cum jefuesce acest om publicul“, fără se ia față de el măsuri de control. Acesta este indicele stărilor triste; societatea și autoritățile sufer în mijlocul lor corupțiunea ani de zile fără a păși față de ea! Unde să mai pot întâmpla asemenea cozuri, ca la noi ? Și doră Lory e singur în feliul seu? Este mare numărul acelora, cari merg pe aceeaș cale, ca el. Étá ce jice „Hazánk“ în privința acesta: „Lőry lene póte esclama cu Mucia Scaevola: „Longus est post me idem potentium ordo“, el este numai unul dintre cei mulți și cașul lui a desvălit numai o parte mică a întregei și marei corupții. A Și în Budapesta jefuirea publicului ușor creȘător prin vinderea de losuri pe rate și comisiuni de bursă formezá un ram industrial desvoltat, cu care se ocupă a<fi 25—30 de institute private de bani“. Cine sunt omenii ușor crezâtori, să vede din mulțimea celor păgubiți, între cari, afară de ómeni din clasele inferiore, sunt preoți, magnați, proprietari de moșii și alți omeni de poliție, cari sperezâ a pune mâna pe bani, nu prin muncă cinstită, ci prin speculațiuni de bursă,mijlocite de bancari. Și cine sunt bancarii; ai cui sunt cele 25 - 30 de institute private de speculațiune? Ale evreilor! Ei sunt suferiți, pentru că publicul le crede promisiunilor, or autoritățile sunt cu indulgență, căci doră e vorba de cei mai mari cetățeni ai Ungariei, civi, cari se bat în pept mereu, că ei sunt magiari și dispun de putere materială însămnată și apoi seim, că „darea trece marea“ era o mică ilustrare a stărilor din „Hungária felix“. Tovarășii magiarilor, acum „magiari“ și ei, se folosesc de slăbiciunile poporului magiar, îi gâduie ambițiunile și sub masca patriotismului ei își fac tertipurile lor trăgând pe sferă pe soții magiari și introducând un spirit bolnăvicios în societate. Magiarii tóte aceste nu le văd, sunt orbiți, or acei puțini, cari le observă, nu cuteza a scote lucrul la ivelá, căci sunt sfărâmați și nimiciți. Poporul magiar în privința acesta e de compătimit, oi de altă parte noi românii, cari avem o putere de asimilare cu mult mai mare ca magiarii, ne putem felicita pentru repulsiunea hotărâtă, ce o avem față de evrei. Nu va sădică acesta antisemitism, ci o conservare naturală a caracterului nostru etnic, tinsă. Deci având eu un ideal, cred, că nu vă veți mira, dacă îmi voi afla mângâierea în aceea, că voiu încerca a conforma lumea idealului meu, arătând cum ar trebui să fie și prin ce mijloce se va putea ajunge scopul intenționat, care ne dicteza a primi și asimila numai elemente de acele, cari se alipesc la noi din simț și convingere și tocmai pentru aceea nu au influință stricăciosă, ci nu de acele, cari se renegă pentru câștiguri și interese materiale. Preoțimea română. Sub titula acesta scrie „Hazank“ în anul de Joi, 5 Iulie, un prim articol, în care se zice, că preoțimea română , conform sentinței poetului Andrei Mureșan: „Preoți cu crucea în frunte căci ostea e creștină“, din vestitul cântec național: „Deșteptă-te române“, sunt apostolii cei mai zeloși ai aspirațiunilor naționale române, sau după cum o fic magiarii ardeleni: „popii valahi (oláh pópák) sunt cei mai periculoși resvrétitori și agitatori“. Autorul regretând, că programul ministrului de interne Hieronymi față de români n’a ajuns a fi pus în presă, — deși nu din vina lui—e de părere, că întroducându se acum legile cele noue bisericesci, se va îngreuia și mai tare acțiunea guvernului pentru pacificarea românilor și garanțiele isbândei sunt mai puține. In anul viitor vom reproduce în traducere interesantul articol. FOITA Despre cultura minții și a inimii de Eliseiu Mezei-Câmpean. Pănă acum am puțină esperință, puțină cunoscință de omeni, însă aceea care am câștigat-o m’a adus la convingerea, că vițtul e în cantitate mai mare decât virtutea, omenii răi sunt în majoritate față de cei buni. Ajungând la o atare conclusiune, nu pot rămânea rece și se nu scot țipete sfășietore. Durerea mea e cu atât mai potențată, cu cât idealul, cu care am intrat în lume mi-le înfățișa tote în culori frumóse și bune, însă împrejurările în cari am trăit n’au corespuns idealului meu. Strigatul meu e cu atât mai sfâșietor, cu cât comparând idealul cu realitatea, observ o diferință mai mare, întocmai precum i se pare cuiva întunerecul cu atât mai îngrozitor, cu cât au eșit deja o lumină mai es Despre fericire și despre cele ce contribue la înmulțirea ei. Scopul final a omenirței e fericirea. Dorința de a fi fericit să ridică și preste dorința de a trăi, căci cel nefericit nu doresce viața. Deci nu e un lucru neîsemnat a cugeta, cum se pute asigura fericirea omenirii. Fericirea atârnă dela bunăstarea corporală și buna disposiție spirituală. Cea ce putem face pentru bunăstarea corporală stă în îngrijirea de sănătate, de nutrirea și îmbrăcarea corpului. Fericirea, care provine dela bunăstarea corporală, fiindcă o putem asigura prin materie o voiu numi fericire materială, era cea care ne-o procură buna disposiție a spiritului nostru o voiu numi, fericire spirituală. Fericirea materială se extinde pănă la un grad mic, precând cea spirituală adeseori își ia un avânt atât de mare preste cea Alexics György, tinărul, care a crescut pe bani românesci, caută în orice mod a „împăca“ pe români cu magiari. Spre scopul acesta a mers el așa departe, încât a compus chiar și un memorand, care l-a înaintat ministrului de interne, memorand și din care unele dorințe s'au și împlinit, pentru că memorandul e binevenit guvernului. „Dreptatea“ demascând acest fapt, publică și conținutul „memorandului“ din care extragem următorele: Cestiunea română nu este cestiune politică, ci culturală. Pe acest teren trebue să câștigăm poporul pentru ideia de stat magiar care de lipsă este pentru acesta introducerea administrațiunei de stat, ca poporul să-și vadă interesele sale apărate și îngrijite bine corporală, încât lipsiți de acesta, totuși ne numim fericiți, d. e. un amant deși e flămând și desperat de frig, el totuși se simte fericit numai cu un zimbet al amorezei sale. Fericirea materială nici când nu se póte avânta preste cea spirituală d. e. cel mai avut om nu se bucură de hrana cea mai gustasa, de cele mai luciuase veșminte, dacă consecința e îngreunată. Deci a îngriji de fericirea corporală e un lucru secundar, de alta parte o poți îndestula ușor, de aceea e o greșală mare, ca cineva pune pând pe mâncări alese și vesminte luciuase ca și cum acestea ar aduce fericirea. Cel ce mănâncă casă e tot atât de fericit, ca și cel ce se nutreșce cu lapte, și manta de mâtasă nu face pe rege mai fericit, ca și sumanul de lână pe țăran. Dacă acesta e așa, atunci e forte curios cum majoritatea omenimii se ocupă cu asigurarea fericirei corporale, ci de cea spirituală mai puțin nu se îngrijesc. Ca factor cel mai important, care asigură fericirea spirituală eu socotesc faptele bune. Cred, că nimeni ne va contrazice, că cel ce sevîrșeșc e o faptă bună simte o mulțămire, pe când cel ce face reumul- Revista politică. Este recunoscut de întrega opiniune publică lipsa reformărei legii electorale (despre cens). Trebue introdus ceas egal. Prin acesta ar fi sdrobit cel mai mare gravamen al programului național român. Atunci programul acesta ar deveni ilnsoriu, căci numai elementele adevărat revoluționare ar mai ține la el. Poporul și-ar alege și trimite pe representanții săi în parlament. Se înțelege, comitetul partidului național de acum trebue disolvat pe calea unei ordinațiuni (rendeleui úton). Ar trebui să i-se cerá socoteli despre aceea, cum a administrat banii și de unde i-a câștigat, căci atunci s’ar vede, că totul a fost făcut cu bani străini. Intrega presă română de acum e susținută de Ligă. Invetătorii ar trebui supuși imediat guvernului și plătiți de el. Asta taie ce e drept, în autonomia bisericilor, dar’ considerarea acesta trebue să dispară dinaintea interesului de stat mai înalt... Preparandiile trebue prefăcute in școle de stat. Acum e vacant scaunul metropolitan din Blașiu Acolo trebue denumit un bărbat erudit, cu vederi largi și cu autoritate destulă pentru a representa ideia de stat înaintea preoților și învățătorilor. Metropolitul acesta se oprescâ învățătorilor politisarea, ci pe preoții gr.-cat cari fac parte din comitetul partidului național să-i depună pe cale hierarhhică. Dorința românilor este să se edifice încă o gimnasie românescă și acesta se și póte face. Căci dacă ele sunt adaptate corespunzător nu invalva nici un periclu. Ba încă și în gimnasiile de stat ce se află în ținuturi românesci să fie câte o catedră de limba română ocupată de câte un român ca să vadă poporul că, părintescul guvern se îngrijeșce de toți fiii săi și chiar și ungurii se învețe (cari vreau) limba română. In ministeriul de culte se se institue o secțiune specială pentru scolele și bisericile româneșci, în fruntea acesteia să fie pus un bărbat cunostrarea conscienții produce în el un simț neplăcut. Eu cred, că fericirea stă în strânsa legătură cu binele, căci pe când eu nu cunosceam zéul, eram mai fericit decât acum când îl cunosc. Cum că fericirea spirituală stă în strânsă legătură cu faptele se pote deduce și din următorele: Fericirea provine din sentimente, dar și faptele sunt dependente de sentimente căci faptelor premerge voința, voința resultă din instință, or acesta din sentimente. Cele done păreri Drului Gherea despre causa pesimismului modern, care umple atmosfera cu țipetele de durere mai mult ca totdeuna, cari sunt: că simțul religios a degenerat așa de tare încât sunt omeni cari nu cred în nimic și că burghezimea, care promitea la început forte mult, ajungând la putere au împlinit forte puține promisiuni, acestea se pot alătura forte bine pe lângă părerea mea. Stim că religiunea cu morala au stat în strânsă legătură. Religiunea recomandă omenilor ca să facă fapte bune promițându-le fericirea eternă și îi amenință cu muncă eternă dacă vor face rău. Fericirea eternă și munca eternă înse sunt noțiuni cari nu cad sub simțirile nóstre