Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)

1895-01-03 / nr. 1

prin respectarea naționalități să-și facă prieteni și frați și concetățeni credincioși pe români, că vorba ceea: „iubesce-mă că te tain“ nu e descântec de dragoste, ci de ură. Și era du ce eu stau de mulți ani în­tărit în credința, că numai voi, dragelor femei române, sunteți mântuirea nemului nostru,­­fă după cum caierul din furca vostra harnică pregăteșce pentru stativele de unde ese pânza, numai fir tare și mândru, din care scrîteți voi portul vostru fermecător de frumseță, — tot așa din finul vostru nu va eși decât rod românesc. De-o fi crescut vr’odată din ghinda de stejar cucută, o veni și un­ele acelea când din șinul femeii române va plodi noni strein. Dar cum așa z­ile nu vor ajunge a fi luminate de sare, vóué se închină bătrânul dascăl din Bucuresci și vă strigă : „Se trăiți voi, femei române!“ V. A. Urechiă. TELEGRAFUL ROMAN. 3 N­outați. Felicitări de anul nou. Duminecă după săvârșirea serviciului divin membrii premiului consistorial, prof. semin, și multă inteligință au mers la reședința E­celentiei Sale I. P. S. D. archiepiscop­ și metropolit Miron Romanul spre a aduce felicitări Eș­ed­entei Sale. In numele celor presenți vorbi Uustrit. Sa di Dr. Ilarion Pușcariu archi­mandrit-vicariu archiepiscopi făcând o iconă a evenimentelor anului trecut și descoperind Escelenției Sale recunoscința și mulțămita, ce I-o datoresce biserica nostră națională și poporul nostru pentru posiția hotărâtă și ener­gică, cu care a apărat interesele bisericei și ale națiunii, dorind ca bunul Dumnezeu se-i lungescá firul vieții și se­­ țină mulți ani în deplină sănătate spre a pute purta cu succes lupta, ce ni­ se impune. Vorbirea elo­­cuerită a ilustrit. Sale a fost urmată de urale puternice: „Se trăescă“. La aceste cuvinte răspunse Escel. Sa în termini câlduroși, mulțăm­ind mai întâia de i­magiele aduse la acesta Și însemnata • accentuă apoi, că anul trecut a fost poso­morit pentru noi și dina de azi ne află Urăși într’o astfel de situație, încât nici pentru viitor nu putem lega speranțe mai bune. Reflectând la posiția, ce o a luat și în causa proiecte­lor bisericesci, Știe, că a fost ușor a-și face datorința, căci a lucrat în e0nțelegere și cu sprijinul moral al clerului și poporului nostru credincios. Dela împlinirea datorinții pentru apărarea intereselor naționale și bisericii nu va alesta nici odată, c­ât timp bunul Dzeu Ii va conserva puterile trupești și sufletesci. Spre a ușura vise acest obligament sacru, e de lipsă sprijinul tuturor celor ce se in­tereseza de binele și prosperarea națiunei și bisericei nóstre. Vorbirea Escelenției Sale fu întreruptă de vii urale „Sé traiesca“. Escelența Sa dând binecuvântarea archie­­résca, se întreținu apoi pe rând cu ono­­ratiiorii. — Dela reședința archiepiscopesca or.o­­rațioiii au mers la Iluetritatea Sa Dl Dr. Ilarion Pușcariu archim.-vicariu-archiepiscop. unde P. C. D. loan Hunnia, protoprest, di­rector sem. îr.ti’o caldurosa vorbire accen­tuând datorința de recunoscință și mulțu­­mită, ce trebue să o avi­m cătră bărbații devotați ai bisericei și națiunei nóstre, feli­cită pe ilustru­. La, carele totdeauna a do­vedit mare interes pentru promovarea afa­cerilor nóstre bisericesce și naționale, dorind ca bunul Dumnezeu să-i redea sănătatea, <area în zilele din urmă — cu regret trebuie accentuat, a fost scruncinată. — Ilustritatea Sa răspunse în cuvinte bine simțite, accen­tuând mai cu sema buna înțelegere, ce tre­buie să dominesc și pentru ca se putem îna­inta cu folos în zilee grele, de care suntem cercați și dori tuturor an nou fericit! Felicitările de anul nou la instit. de credit și ecou. „Albina“ din Sibiiu din an în an iau un caracter tot m­ai sen­atoresc și mai impunător în proporția cu avântul puternic ce și l-a luat în timpul din urmă acesta instituțiune de mare importanță a românilor. Ins­titutul Albina și-a ciuptat în anii din urmă locul cel dintâiu între băncile din Ardel și împrejurime și acest loc de frunte la ajuns numai după multă muncă, — după o muncă uriașă și onestă, ce au desvoltate și o desvolta în tóte direcțiunile cu atâta zel valoroșii bărbați, ce stau în fruntea acestui institut și harnicii lui func­ționari. Intr’un mod de tot sărbătoresc s’au adus de astădată urările reciproce (ie anul nou mai întâia între funcționarii diferitelor secțiuni, apoi funcționarii tuturor secțiunilor în corpore sub conducerea unui advocat al institutului Dr. Octavian Russu s’au presentat, în biroul valorosului, și iubitului lor șef a dlui director esecutiv al Albinei P­a­r­t­e­n­i­e C­o­s­m­a, spre a-1 felicita de anul nou. 1­ 1 Dr. Octavian Russu într’o alocu­țiune și­suflețită ce a adus respectuase urări vigurosului bărbat, care cu un stâlp put­rnic de un deceniu acum conduse cu atâta suc­ces destinele institutului spre care e ațintită privirea întregei lumi românesci, spre mân­dria corpului funcționarilor si doresce pu­tere și deplină sănătate ca tot cu aceeași vi­­gore să stea încă mulți ani în fruntea acestui institut și să-l conducă din isbândă în isbânda. Dl director Cosma mulțămiș­e în scurte cuvinte pentru urările aduse și accentueză că da­r pănă acum s’a recerut dela func­ționari muncă neîntreruptă, se va recere cu atât mai vârtos de aci înainte, căci consi­liul de direcțiune având în vedere avântul puternic, ce­l a luat institutul, a hotărît, ca se duplice capitalul social prin emiterea de nouă acțiuni, ca astfel să nu mai fim avisați in operațiunile nóstre la bani streini. Am firma convingere, că dacă institutul prosperita­ții de­ții, acesta e de a se atribui în mare parte zelului și muncei intensive a dvestre și că și pe viitor veți avea tot aceiași ardere de muncă, ca și pană aci și fiți încredințați, ca și direcțiunea va lua în dreptă considerare puternicul dvestre con­curs, ce ni-1 dați întru ridicarea nimbului institutului nostru. După acesta invită pe funcționari al urma în sala festivă a palatului institutului spre ai felicita pe președintele consiliului de direcțiune pe dl protopop și director semi­­narial Ioan Hannia pe care îl felicită de anul nou în numele corpului funcționarilor și îi doresce veteranului președinte încă mulți ani. Dl Hannia, unul dintre acei bărbați prevăzători și cu tragere de inimă cătră nemul nostru, cari au pus temelia la înființa­rea acestui institut într’o averizată vorbire rostită cu o însuflețire juvenilă desfășură în scurte cuvinte rasele prin care a tre­cut acest institut de la înființarea lui pănă ații și simte o mare satisfacție sufle­tesca văzând că sămânța aruncată acum 24 ani a căzut pe pământ atât de roditor și că acesta sămânță cultivată din norocire de mâni atât de abile și istețe a adus rude atât de imbucuratore, căci Albina a devenit »Zi f»la și mândria românilor, „căci acesta institutiune“ accentuez încă odată „a fost și e condusă de mâni energice, de mâni labo­­riase, de mâni curate românesci“. Mulțămeșce adânc emoționat de felici­tările aduse în numele prea­meritosului lor director și îi saltă inima de bucurie că pănă ce la înființarea institutului abia se întâlniau la asemenea pensiuni abia 3 — 4 funcționari, acum corpul funcționarilor a ajuns conside­rabila sumă de peste 40 cu cei de la fin­ dă. In fine asigură pe șeful lor, că consi­liul de direcțiune e pe deplin liniștit s­iind încredințată conducerea institului valorosului bărbat dlui P. Cosma, care e înconjurat de un corp așa de imposant și muncitor cum sunt funcționarii noștri pe cari îi îmbărbâ­tâză la muncă neobosită și pe viitor. Anul nou în Bucuresci. Serbarea anului nou în Bucuresci s’a făcut după ur­­matorea programă: M. S. Regele, însoțit de A. S. R. prin­cipele Ferdinand, moștenitorul presumtiv, și încongiurat fiind de casa sa militară, asistă la oficiul divin ce s’a celebrat în s-ta biserică a m­itropoliei, la orele 10 și jumătate dimineța, față fiind dnii miniștri, dnii președinți și membrii adunărilor legiuitore, cari s’au aflat în capita­l, înaltele curți de­­ asațiune și de companii, d. primar cu consiliul comunal, dini ofițeri generali și superiori cari nu au fost sub arme, camera de comerciu și func­ționarii superiori ai statului. Trăsura M. S. regelui fu escortată de un escadron de cavalerie. După serviciul divin M. S. regele trecu în revistă garda de onore înșirată în curtea sântei mitropolii și mers« în aparta­mentele I. P. S. S­ mitropolitului primat, unde primi felicitațiunile înaltului cler și ale personelor presente. In aceea zi la P’tatul din oraș au fost deschise registrele de inscriere. „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu“ învită la concertul ce se va ține în 7 19 Ianuariu 1895 în sala de la „Casa so­cietății“ (Gesellschafthaus) sub conducerea dlui diligent I. R. Banciu începutul la 7 și jum óre sera. Intrarea de familie ă 3 persone 1 fi. 50 cr. pentru domni 80 cr., damele 50 cr. O lege 2 fi. 50 cr. Bilete de intrare se capătă de la 5/17 Ianuarie în librăria „Insti­tutului tipografic“, strada Măcelarilor Nr. 21 și în „Librăria archidiecesană", strada Mă­celarilor Nr. 45 și sera la calsă. Suprasol­­viri benevole se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale ziaristică. Programa: 1. „Marșul lui Mihaiu - Vitezul“, esecutat de musică. 2. „Deșteptă-te române“, de Mureșianu, esecutat de corul miest. 3. „Să rămân numai cu tine“, de Cavadia, es. de m­usică. 4. a) „Obodt de munca flilei de Ventura; b) „Sol­ tu mândră“, de G. Dima, cântată de dl I. R. Banciu, cu acompaniare pe pian de d­ora Olimpia Nea­­goe. 5. „De ce me întrebi“, de Eminescu, esecutată de m­usică. 6. „La o fată tineră“, de Flechtenmacher, cor mfest. 7. „Tu care ești perdutâ“, de Dinicu esecutată de mu­­sică. 8. „La icóna", poesie de Vlăh­uță, de­clamată de dna Marg Moldovan. 9. „Sârba popilor", de Dinicu, esecutată de m­usică 10. „Bobocele și inele“, de I. Vidat, cor bărbă­tesc. 11. „Fóie verde alunae“, de Ventura, esecutată de m­usică. 12. „Acorduri amorose“, de G. Fridin­g, cor mixt 13. „Aș vrea, aș vrea“, *%, esecutată de m­usică. 14. u) „Te-am întrebat“, de Ventura; „Sultanul de Marcon“, de Ventura, cântat de dl I. R. Banciu, cu acompaniare pe pian de tioăra Olimpia Neagoe. 15. „Nu mă abandona“, romanță esecutată de m­usică. 16. „Arcașul“, de Taut, cor bărbătesc. 17. „Marșul lui Iancu“, esecutat de m­usică. După pro­­ducțiune urmeza j­ocurile naționale „Călușe­rul“ și „Bătuta“ și în urmă dans. * * % Daruri de Nascerea Domnului. Da­mele române din Timișora au împărțit îna­intea sărbătorilor Nascerii Domnului haine la 20 de prunci, dând astfeliu în­tin mod demn espresiune principiului de a veni în ajutor­u orfanilor și săracilor; or'pentru­ ca astfel cu de ajutare să se puta împărți în fie­care an și în măsură tot mai mare, precum aflăm, damele române din Timișora au luat frumosa hotărîre de a se constitui în o reu­niune cu scopul de a ajuta pe pruncii săraci și orfani. Cât ar fi de bine și de frumos, dară astfeliu de reuniuni s’ar forma și în comunele mai mari și cu timpul în tot locul. Cu chipul acesta societatea nóstra și în spe­cial damele române, ar pute veni în ajutoriu corporațiunilor bisericesci la ameliorarea fre­­cventațiunei școlare, ajutorând pruncii, cari din lipsa de vestminte nu pot frecventa scala. * * * Felicitări de sărbători. Cu vensiunea anului nou (gregorian) telegrafiștii din Roma au adresat colegilor lor din Bucuresci o de­peșe de gratulare în limba latină și bucu­rescenii le-au răspuns tot în limba latină. * * * Fundațiune nouă biserici­,scă-sco­­lară în eparh­ia Aradului Onorabilul nostru contrate, domnul Tom­a Găletariu, proprietariu în Țella, protopresbiteratul Li­­povii, condus de simțul de pietate crești­­nesc­ă și de nobilul seu zel pentru înaintarea bisericii și scolei nóstre confesionale a pre­dat comitetului parochial din Țella suma de 12,000 fl. v. a. adecă douăsprezece mii flo­­reni v. a. cu mențțiunea ca din­ ven­tul acestei acestei sume să­ se ajute comuna nos­ra bisericesca Țella întru susținerea bi­sericii și 30.alei. Pentru administrarea acestei fundațiuni evlaviosul fundator a elaborat și un regulament de administrare, carele l-a substernut venerabilului consistoriu eparh­ial din Arad pentru aprobare, ci sinodul proto­­bresbiral al Lipovii a luat cond­usul, ca în Ziua anului nou, 1895,­­ când se va ceti pastorala atelfierescă de anul nou, să se amintescá între faptele bune ale anului tre­cut și înființarea fundațiunei „Toma Gale­­tariu“, — ca faptul acesta frumos în acesta sfântă Z' săvârșască credincioșilor pentru bucurie, mângâiere și încurajare, înregistrând acest fapt nobil, rugăm pe Dumnezeu, ca pe onorabilul nostru confrate Toma Galetariu să-l țină Dumnezeu întru mulți fericiți ani, scrie „Biserica și scala“. * * * Promoțiune. Din Budapesta ni­ se co­munică, că la 9 ianuarie a. c. dl Nicolae Viniciu a depus la facultatea de medicină de acolo ultimul riguros, éi în 12 ianuarie nu a fost promovat la gradul de doctor în medicină. Dl N. Vraciu este de naștere din Vălișora, în comitatul Hunedorei. Felici­tările nóstre ! * * * Distincțiile. Căpitanul din flotila ro­mână Ioan Temesen, în semn de recunos­­cere a meritelor sale, pentru­ că la o catas­trofă pe Dunăre a salvat pe mulți nenorociți, a primit dela împăratul Francisc losif crucea de aur pentru merite. * Despărțământul * XXXIT (D.-Szt.­Martin) al Asociațiunei transilvane își va ți­ne adunarea generală la 23 Ianuarie n. orele 10 a. m. în D.-Sst-Martin. La ordinea Zilei va fi și reconstituirea comitetului. * * Baterea monetelor pe 1895. In mo­netăriile de stat se vor bate în anul 1895 urmâtorele piese: 70 miiione piese de bronz și adecă 10 miiione de câte un ban și 60 miiione de câte doi bani, apoi 28 miiione piese de câte 10 bani din nichel, 10 milióne de corone în argint și 800 000 piese de câte 20 coróne în aur. Piese de câte 10 bani și de câte 10 coróne nu se vor bate în 1895. Afară de acesta se póte calcula, că privații vor lăsa să li se bată 700.000—800.000 de piese de câte 20 coróne, și vor schimba 200.000 f­iese de câte 20 coróne. Astfel se vor bate deci mai mult ca 100 milione de piese în valori de aprópe 25 mil. florerii. * • • Invitare la petrecerea împreunată cu propucțiune teatrală ce se va arangia Dumi­necă la 8/20 Ianuariu 1895 în sala sculei gr.-or. din Cricău, începutul la 6 ore sera. Programa: 1. „Uite mamă colea’n sat“ cântare în cor de G. Dima. 2. „Pisica“, (comedie în un aor) de Th. Alexi. 3. „Noi vrem pământ“, poesie de Coș­­buc, declamare. 4. „Coconul Leonida față cu reacțiu­­nea“, trasă în un tablou de l- L. Caragiale. 5. Pre cea colină verde­, cântare în cor, de Pfeil. 6. „Dans“. Prețul întrărei de persona 50 cr., de familie pănă la 3 membrii 1 fl. v. a. Io pausă se va juca „Călușerul și Bătuta. Oferte marinimóse să primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale Ziaristică. * * * * * * * * * Bibliografie. A apărut: „Rândunica nr. 28 cu următo­­riul Burnariu: „Episod din răsboiul independen­ței române“, de Iosif Popescu. — „Steua României“, dellie Demetrescu. „ Profesorul Iordache“, de Marg. Mol­dovan. — „O cât regret“, Elena din Ardel. — „Pour passer la temps“, de Fidelio. — „Durere“, de loan Scurtu. „N­ămurele“ , „Blastemuri“, de loan Muntean. — „Impresii de călătorie“, de Vie din Urseni. — Feliurite“ * * . Mai nou. După cum anunță telegramele din Budapesta, prim-ministrul Bánffy compus cabinetul astfel: Prim-minis­a­trul baronul Banffy, finanțe Lad. Lu­­caciu, interne Perczel, justiție Erdélyi, agricultură Festetich, culte și instrucție Dr. Vlassics, de honvéd și a latere bar. Fejérváry, ministrul croat Iosipovich, comerciu Hieronymi sau E. Daniel.

Next