Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)
1895-01-24 / nr. 9
Nr. 9 Sibiiu, Marți, 24 Zaniarin (5 Februarie) 1895. Anul XLIII TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marțul. Joia Sâmbăta. ABONAMENTUL: Pentru Sibliu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 11, 6 luni 4 f., 3 luni 2 Ü. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 f1., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se Înapoiază INSERTIUNILE. Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 80 cr. pentru fiecare publicare. Silkițl 23 ianuarie 1895. Constituirea partidului poporal, programul lui, reprodus și de noi în unul ultim și pășirea lui energică pe arena luptelor politice, au pus pe gânduri tote partidele politice, ce există aici în țară. Guvernele „liberale“ de pănă aci și in special guvernul din urmă au creat prin politica lor nefastă o situațiune atât de precartă, apropo nesuportabilă, încât acum chiar magiarii cu judecată mai seriosă văd, că lucrurile, în direcțiunea apucată duc spre prăpastie și trebuie oprite în calea lor rea și desastrasa. Acesta împrejurare a dat naștere partidului poporal, care stă pe baza pactului de la 1867 și din numirea sa a lăsat la o parte atributul de „catolic“, voind prin acesta a arăta, că ca partid politic nu e numai catolic, nu e exclusivist. Însă mai deaprope la nașcerea și constituirea lui a dat nefericita politică bisericescă a guvernului, acesta să și accentueze în primele puncte ale programului, dar afară de acesta partidul va lupta și pentru sanarea altor rele, cari s’au încuibat la noi, precum miseriile agricole și ale micei industrii, urmarea cărora este mișcarea socialistă din Ungariai apoi miociuri de pe terinul administrativ și electotorale și în fine cestiunea naționalităților, despre cari tote partidele de pănă acum numai vorbe late și inflate ne-au spus, fără de-a cerca îmbunătățirea lor prin fapte, ori în special în cestiunea de naționalitate denegând pănă în timpul recent, chiar și esistența acestei cestiuni. Partidul poporal apeleză la popor, ca să-și apere religiunea atacată prin politica bisericască, dar totodată să adreseze la economii și industriașii mici și în genere la massele mari ale proletarismului, puindu-le în prospect apărarea intereselor lor vitale față de marii capitaliști, cari favorizați de stat, i-au aservit în parte Apoi își aduce aminte și de naționalități, promițând luarea în considerare a pretensiunilor acestora „întrucât ele pot să să unescă cu unitatea și caracterul național al statului magiar“, o frasă stereotipă, cunoscută." am putea de aprópe tocită, de care s’au folosit și alți politicieni magiari pănă acum. Către partidul poporal își va înplini în fapt tote aceste promisiuni, viitorul ne va arăta Accentuarea acestora și pășirea lui energică însă, precum am amintit mai sus, dau mult de cugetat politicienilor de tote nuanțele Acesta se vede din tonul și aprecierile foilor de partid. Una însă să observă și aici, ca și în cestiunea de naționalitate, că de-o parte foile judecă pătimaș și cu preocupațiune noul partid, care după programul lui are o direcție mai sănătosă, ca partidele de pănă acum, éi de altă parte o neorientare le stăpânesce. Foile guvernamentale, în frunte cu „P. Lloyd“ iau în bajocură partidul Kossuth Fer, în „Egyettértés“ să esprimă între altele astfel: „Ținta unică a nouei partide este a pune afară din vigore legile bisericesci politice. Partea aceea a programului ei, care nu se referesce la politica bisericesca, nu e decât unăltă in mâna alcătuitorilor partidei“... El apoi spune poporului, că afară de acesta tot ce are in program partidul nou epic binele poporului, 11 are și partidul independint. „Magy. Hirl.“ scrie: „Partida poporală concheteza cu tóte confesiunile, și de aceea scote cuvântul „catolic“ din numele ei... Ca un cuvânt, consciința partidei poporale e facșă și nu e alegátore în mijloce. Aliandu-se cu Roma, Viena ,și Bucurescu pornesc e a cuceri Ungaria și vrea să susțină domnia feudală că puterea poporului“ — și nu vede altă scăpare, decât fusiunea partidii liberale și apponyiste, zicând: „Pericolul ce cuprinde în sine alcătuirea și desfășurarea stindardului partidei poporale, ne arată unicul mod prin care am pute să tăiem triumful: partida „liberală“ și cea „națională“ trebuie sé fusioneze“. Sub copii obligați a cerceta aceste asile, înțelegem noi grupa acea a ființei omenesci, cari trecând preste etatea suptului, deși s’au desfăcut de câtră pieptul iubit al mamei, sunt totuși în totala lor ființă cu mult prea nedesvoltați, prea debili, decât să nu fie avisați la îngrijirea cu scop a părinților sau a altor omeni deplin desvoltați, cari să-i apere de neajunsuri, de rele și de alte periele la cari sunt zilnic espuși. Dacă medităm puțin asupra cursului desvoltarei omenesci și îl controlăm, vedem, că ființa omenescă, deși este coróna operei creatorului, deși este minunea minunilor prin regulata, frumósa și fina composiție a trupului și a părților lui, prin darul vorbirei, prin puterea de a cugeta și precugeta, dar cu deosebire prin nemuritoriul său suflet cu care întrece și este cu mult mai perfecționat și mai aprape de ziditorul său decât tote celelalte vietăți ale pământului, totuși în asemănare cu aceste, în primul period al vieței sale aici pe pământ, este făptura cea mai amantă, cea mai neputinciosă Puiul de găină, de exemplu, îndată după ce ese din gheoda oului, alerga vesel și culege cu dibăcia intremântul aruncat pe sema lui, tot asemenea fluturele și ființele cele față de aceste „Vaterland“ din Viena, apreciând în mod mai serios noul partid, Z d d intre altele: „Din alegerile cele noue partidul poporal va ieși cel puțin cu 60 pănă 70 de deputați, orice violență, corumpere și venitare se va pune în mișcare. Insă lucrurile pot se ia altă formă pe lângă o înțelegere și bunăvoință cât de mică pentru momentositatea partidului poporal, având unanimul sprijin al episcopatului și al casei magnaților, încă și mai imposant și mai hotărit ar trebui să fie efectul binefăcător al partidului poporal, dacă naționalitățile vor desvolta o acțiune de ajutoriu cu minte și cu tact“. Naționalitățile și în special românii nu pot să dea ajutor, pănă când pretensiunile lor nu vor fi garantate precis și împlinite de fapt. Cu promisiuni bine sunátare poporul român nu mai póte fi sedus. Revista politică. Un motiv tonderos al demisionării lui Wekerle se pare a să desvăli prin Jiarul „Hazank“, care susține cu tată siguritatea că la demisionare a contribuit și un contract pănă acum necunoscut, încheiat între Wekerle și Kossuth Fer, în privința cumpărării arhhivei tatălui acestuia. Anume în budgetul ministrului de culte se află la numărul 22 următorul titlu: prima rată de 20.000 fl. pentru întregirea secțiunei de archive a museului național. Motivarea acestei posițiuni de budget ne spune, că ministrul a aflat arhivul museului național de forțe negligat, din care motiv și a pus de gând înavuțirea acestuia in mod corespunzătorii din budgetul statului. „Hazank“ susține că suma de 20.000 fl. din acestă posițiune nu este altceva decât prima rată din cei 100.000 fl , cu cari a cumpărat Wekerle archivul lui Ludovic Kossuth pentru museul național, și care sumă s-a obligat ministru a o plăti în rate în decurs de 5 ani. Acestă sumă a causat nemijlocit și căderea cabinetului Wekerle Guvernul n'are dreptul să facă investițiuni peste 25.000 fl. fără scarea prealabilă a regelui. Wekerle fiindcă a știut, că s’ar provoca la coronă multă nemulțumire prin comunicarea acestei propuneri a împărțit suma de 100.000 fl. în 5 rate de câte 20.000 fl și a dispus, că ministrul de culte Eötvös să iie în budget prima dată sub titlul mai sus indicat Corona însă a aflat despre lucru și cu data de 19 Decembre a pensionat pe directorul museului național Pulszky Ferencz, în 23 Decembre a primit demisiunea lui Wekerle, după aceea a devenit Bánffy ministru-president, și precum e cunoscut nici n’a îmbiat lui Eötvös resortul de culte, și în fine a absolvat pe secretariul de stat din ministr de culte. Semi-oficiosele guvernului caută să desmintă acestă descoperire, dar chiar testul încurcat al desmințirilor adeveresce cele susținute de „Hazank“. * =1« # In România preocupă spiritele proiectul legii despre esploatarea minelor, al cărui autor e ministrul Carp. Conform acestui proiect să dă drept și streinilor de-a esploata minele și respective a deveni proprietari de mine. Liberalii din oposiție, dimpreună cu disidenții partidului conservator au început o agitație febrilă contra acestui proiect de lege al lui Carp, pe motivul, că el este în contrarietate cu dispozițiile constituției, deorece constituția spune, că streinii nu pot avea proprietăți imobile in România, minele sunt proprietăți imobile. or. In cestiunea acesta nici miniștrii nu sunt toți de acord și astfel proiectul a fost supus unor modificări din partea guvernului, in înțelegere cu președinții senatului și camerei. Iată principalele modificări Introduse de guvern, în acest proiect de lege: 1. Concesiunea nu va avea caracter de perpetuitate, ci va fi mar- FOITA Necesitatea și folosele înființării asilelor de copii pentru noi românii. Dizertațiune, ținută în anul trecut în Dobra, la adunarea rem. înv. de Const Baicu, înv. dirig. în Orăștie, înainte de tote îmi permit a desvolta noțiunea asilelor, apoi grupul de copii obligați a cerceta aceste asile, mai departe îmi pregiurările cari au forțat omenimea pentru înființarea lor, și în fine necesitatea și folosele înființării lor pentru omenime în general și pentru noi românii în special. Sub numirea de asile de copii, scule froebeliane, grădini de copii etc. sunt a se înțelege acele institute de educațiune, cari sunt cercetate de copii și copilele de la 3—6 ani. In aceste institute sunt a li se da copiilor ocupațiuni în proporție cu stadiul desvoltarii lor fisice și intelectuale, având de scop a-i pregăti pentru învățământul din sexele cotidiane mai mici ale naturii, în proporțiune cu omul după cum am zis mai sus, în timp scurt ajung acel grad al desvoltarei, în care despărțite de către părinți singure, prin instinctul natural propriu lor sunt capabile a se îngriji pentru susținerea vieței lor mai departe. Numai ființa omenesca este atât de neputinciosa și desvoltarea fizică a ei se intâmplă atât de încet, încât fără ajutorul și îngrijirea altora inimii ar trebui separa. Dacă studiam mai departe legile desvoltărei naturale, venim la conclusiunea că, cu cât o ființă este mai simplă, mai imperfectă, cu atât se desvolta mai iute, și cu atât are putere de viață și de resistență mai mare (de aci să și explică vitalitatea și înmulțirea în mod așa considerabil a ființelor inferiore), și Intors, cu cât atare făptură se află în gradul cel mai înalt al perfecțiunei, cu atât se desvolta mai încet, cu atât are o construcțiune mai debilă și cu atât îi este doja mai expusă la periere Acesta lege naturală să aplică forte bine și la periodul prim al vieței omenesci. Construcția corpului omenesc în cei dintâi 16 ani ai vieței sale este atât de filigrană încât nu este în stare a da piept, a să apune, a învinge influințele stricăciose, cari Z'nuc pas de pas atenteza la nimicirea ei. De aici să și explică necesitatea de a atârna dela alte ființe deplin desvoltate și educate, cari să o apere de morte sigură. Pentru că lipsei de îngrijire suficientă este a să atribui scena cea tristă și întunecată a mulțimei coșurilor de morte între copii de la 2_6 ani. Dacă urmărim cu atențiune statistica coșurilor de morte la noi românii cu deosebire, vedem, că preste jumătate din numărul total al nostru per, mor înainte de a împlini al șeselea an al vieței. Și acesta este o perdere ireparabilă, atât pentru noi românii, cât și pentru omenime preste tot, deorece viéța omenimei preste tot, dar mai cu sema sartea viitoriului nostru a românilor este depusă în aceste inimi fragede. Chiar se ne abatem dela regula acea, că tóte ființa omenesca lăsată de Deleu, este chemată a trăi și a se ferici și prin ea a ferici și pe alții,— și dela acea, că fiecare om își are rolul său în societatea cea mare a omenimei, cu tóte aceste în special fiecare viéțá omenésca este de mare însemnătate, atât pentru singuraticele familii, cât și mai vârtos pentru societatea omenésca în genere. Pentru că în fiecare ființă omenésca este depusă bucuria, fericirea și viitorul posted-