Telegraful Roman, 1896 (Anul 44, nr. 1-146)
1896-10-24 / nr. 121
Nr. 121. Sibiiu, Joi, 24 Octobre (5 Novembre) 1896. Anul XLII. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se retuşa. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de doue ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Resultatul alegerilor. Este cunoscut acum resultatul alegerilor pentru parlamentul nostru. Partida guvernamentalii a eşit cu o asemenea sdrobitoare majoritate, încât samănă şi parlamentul nostru cu țările orientale, unde fiecare guvern fără sfiala îşi face majoritatea sa, aşa că parlamentele cu drept cuvânt se numesc parlamente ministeriale. Ministrul Bánffy se vede a fi copiat întru toate pe ministrul român Sturdza, care în toamna anului trecut nici foştilor miniştrii conservatori nu le-a mai dat loc în parlamentul țarei, în parlamentul guvernamental. Asemenea a purces și ministrul nostru president, a folosit toate mijloacele, ca în parlamentul viitoriu nici chiar bărbaţii conducători ai fracţiunilor oposiţionale să nu mai aibă loc. Vorbim din punct de vedere general al partidelor politice, cam noue românilor deopotrivă ne sunt neamice. Fala parlamentului unguresc a fost până acuma şi ca orator, şi ca bărbat de stat contele Apponyi. Acestui bărbat de stat guvernul la alegerile de acumai-a pus un contracandidat în persoana ministrului de justiţie. Pentru prima dată s’a pus deci faţă cu contele Apponyi un contracandidat. O neînsemnată majoritate a asigurat mandat pentru Apponyi, guvernul însă prin presă a încercat a ataca onestitatea acestui mandat. în urma acestor uneltiri Apponyi nu a primit mandatul, probabil înfilele aceste va merge între alegătorii sei spre a justifica neprimirea mandatului. Dintre corifeii partidei independente nu au ajuns la mandat Ugron și Bartha. Acesta este starea lucrului: ziarele oposiționale de o săptămână numai cu alegerile parlamentare se ocupă, și circumstanțial arată abusurile, cari au asigurat o asemenea falsificare a opiniunei publice. O mână amică (?) ne trimite de la Arad numărul de Duminecă aljianului „Arad és Vidéke“, în care se arată abusurile dela alegerile parlamentare şi se propune o medicină radicală. Au fost comandaţi la alegeri amploiaţii publici de stat, şi pentru mobilisarea alegătorilor s’au pus în mişcare amploiaţii dela oraşe, dela comitate şi din comune. S’au făcut deosebită precisiune asupra prefecţilor, cari stau la disposiţiunea ministrului de externe. Dintre aceştia cei mai conscienţioşi, cari n’au voit să fi unelte orbe şte guvernului, au tras consecvenţele pentru sine şi au demisionat. Cei mai cu trecere bărbaţi din oposiţiune au fost ademeniţi să treacă în tabăra guvernului şi acei foşti oposiţiomili s’au luptat contra soţilor lor de odinioar. Coroana abusurilor au fost corupţiunea cu bani. A fost adevărat târg de suflete, încât făcea împresiunea, că suntem în centrul Africei celei mai întunecate şi asistăm la târgurile cu sclavi. După acest tabloujiarul din cestiune revine la o propunere a oposiţiunei din 1884. Deputaţii oposiţionali puţini câţi mai sunt, să-şi depună mandatele, ca coroana şi lumea să se îngrozească de icoana parlamentului actual. Mâna amică care ne-a trimis acest diariu ne face observarea: poftiţi activitate domnilor activişti. Da activitate poftim! Activitate poftim, ca să vedem încât poporul nostru român mai are tăria, de a resista abusurilor înşirate mai sus. Toate aceste abusuri s’au făcut în cercul Arpaşului, şi poporul român totuşi au dat mandatul de deputat românului Nicolae Şerban, şi nu jidanului Krauss. Românul Şerban a candidat şi în cercul Şercaia, şi faţă cu guvernul a rămas în minoritate numai cu câteva voturi. De era el present la alegere aici, avèa desigur majoritatea. Voim să ne ţinem poporul cu noi, şi despre credinţa şi alipirea lui voim să avem probe. FOIŢA. Documente pentru limbă şi istorie. (Urmare.) însă oblicindu-să prin acest Crăesc Gubernium, că acésta Prea înaltă Poruncă au venit la uitare, şi din aceei neînplinire s’au urmat, de pentru scăparea Cătănitului, mai vârtos întră Norodul de rend schimonosirea acésta s’au foarte lăţit; drept aceea să porunceşte Dumnelor vóstre, ca mai sus pomenita Hotărîre împărătască în Ţinutul jurisdicţii Sale după obicinuitul chip să o publicăluiţi, şi tuturor făcându-o cunoscută, la întâmplările mai sus arătate să vă țineți de aceasta Renduela și întru toate a o înplini să vă cunosceți strânsă datorie. Din Crăeseul Gubernium Marelui Prințipat al Ardealului. Cluj, în 22 de cjile Decemvrie 1823. B. loan Iosika mpr. Ladislaus Cediu, Antonius Holaki, Cănțălarius Prov. Secretariu, înălţata Kesaro Crăasca şi Apostoliceasca Mărire Părinţâşte s’au milostivit a îngădui, ca să se facă în Braşov o Spar-Cassa de obşte, după cum sau făcut în cele mai multe Cetăţi în ţara aceasta şi în cele de afară cu urmarea cea mai fericit blagoslovită. Aşa tuturor se făgădueşte prin aceasta poftită prilejuire, ca banii săi cât de puţini, ce va avea, nu numai să şi-i păstreze cu siguranţie, şi nu numai să şi-’i strângă din vreme în vreme pentru cea mai mare lipsă, şi să şi-’i şi mai înmulţască prin dobânda lor, fără de ai căuta să aibă grije mai încolo pentru datul înlăuntru al Capitalului său, şi pentru de a-şi scoate dobânda lor. Drept aceea dacă le este voia Părinţilor şi Crescătorilor de nevâstnici, ca să-şi înveţe Copii săi, sau pe cei ce îi cresc la o păstrare cuminte, dacă le este voia unora ce dau de lucru sau slujbă la lucrători buni, ca să nu-’şi cheltuéscâ ajutoriul sau simbria sportului, ci să şi-i păstreze pentru a-’şi face sculele şi uneltele meşteşugului, sau pentru întâmplări de bólé, — sau ca slugile şi slujnicile sale să nu-’şi prapodéscá simbria fără rânduală pe nimicuri, ci să şi-’i păstreze cu rodire pănă la vremea căsătorii sale, — în scurt dacă le este voea unor iubitori de oameni ca să ajute la sporiul binelui străin ca şi la al seu, aşa de acum înainte nu va lipsi prilejul la acesta, că prea înălţata Milă Părinţescă şi împărătască au îngăduit şi o patrioticâscă unire a bărbaţilor înţelepţi îşi iau ostenéala şi grija aceasta fără al său folos, care să zice Institutul uniei Spar-Cassa de obşte. Aşa toţi carii pot să-şi ţie înapoi din câştigul strădanii sale, de s’ar sili tinerimea deosebit să-’şi strângă bănuţii cei dăruiţi din vreme în vreme în- tracesta Spar-Cassa de obşte, a cărora deregători ai locului să află de multe ori zăbovind în sfat aici în Casa unde să string Sutaşii Cinstitului Tentumviral Communitet, săi pue înlăuntru ca ori când vor pofti cu sporiul lor să şi-’i poata scoate urăşi afară. La primirea darurilor înlăuntru, cum şi la plătirea lor înapoi, s’au rânduitjiua, începând acum dela 1 ianuarie 1836, numai Sâmbăta înainte de a merji dela 9 pănă la 12 ceasuri. Cine vor vrea să ştie mai multe despre lucrul acesta, poate să-’şi cumpere Regulele (Statuturile) cele în limba nemţescă tipărite cu 4 Creiţari arg., ori din Bolta d. Paul M. Weis, sau din Buchhandlungul d. Wilhelm Németh, şi de acolo mai pe larg poate se înţelegă. Mai târziu se vor tipări Statumurile acelea şi româneşte şi ungureşte. Mai pe urmă se face cunoscut de obşte, cum că Institutul aceştii Spar-Cassa, dă afară împrumut banii ce i se încredinţază, numai cu cinci la sută dobândă pe jumătate de an înainte, însă numai cu zălog de săvârşită siguranţie. Aşa cine va voi să ia bani de acolo, să poftesc cu arătarea zălogului ce vrea să pue la în jos subscrisul Căpetenia Institutului, sau la d. Magistratual-Secretariul şi Institut Cassirul Fridrich Bemhes, sau la d. Boltaşul şi Institut- Cassa-Controlor M. P. Weis, şi să se prenumărisască, pentru că cei ce se vor arăta mai din vreme să vor socoti mai nainte. Braşov, în 18 Novembre 1835. Unirea cei de obşte Spar-Cassa din Braşov, Ioan de Albrichsfeld, Ioan Fabriţius, Senator şi Căpetenie. Secretar şi Actuar. (Va urma). Efectul alegerilor magiare în România. Sub acest titlu „Alkotmány“ de la 1 Novembre publică o scrisoare a corespondentului seu din Bucuresci, care ţinem a o comunica in estensiune cetitorilor noştri . Prin alegerile silnice Banffy a făcut un serviciu forte mare a irredentiştilor români. După visita la Bucuresci a regelui Francisc Iosif opinia publică română începea să se înprietenăscă cu ideea, că relaţia amicală cu Ungaria trebuie restabilită. Lui Studrza i-a succes se lămurăscă despre chestia aceasta pe conducătorii partidelor şi pe politicii normativi pănă intratată, că cei din urmă faţă cu inredentiştii apelau la patriotismul acestora, să pună capăt agitaţiilor. Mulţi dintre inredentişti erau gata să urmeze bunul sfat, când deodată se răspândi faima, că Bánffy a oprit coferenţa din Sibiiu a românilor ardeleni, a cărei scop a fost stabilirea atitudinei românilor ardeleni sub decursul alegerilor. La auzul acestei faime, tinerimea universitară română a protestat într’o adunare sgomotosă în contra oprimării alegătorilor rom, dar lui Sturdza i-a succes să aplaneze afacerea. El a făcut să pricepu politicii români, că pentru acest pas nesocotit al lui Bánffy nu trebuie să se peardâ nădejdea, că dera totuși va pune capăt guvernul magiar apăsării violente a românilor ardeleni şi va asculta glasul înţelept şi împăciuitorii! al lui Goluchowsky. în urma acesteia furtuna aţiţată s’a domolit în câtva! Dar domolirea, care s’a manifestat în hotărîrea amicală faţă cu Ungaria a ligei culturale române, n’a dăinuit mult. Alegerile magiare, decurse în 28 Octobre, la cari guvernul magiar a purces într’un chip nedemn unei naţiuni civilisate din centrul Europei, şi s’a purtat, cum le e datina guvernelor sârbe şi bulgare : a plătit, a provocat, a secuestrat pe alegătorii oposiţionali şi în mai multe locuri a lăsat să se paşte şi la aprinderile severşite de partisanii săi ,şi-a închis ochii, — au trezit opinia publică română ce se domolise, şi care ar fi e convinsă, că pănă când guvernul lui Bánffy se susţine, orice apropiere de Ungaria din parte română a devenit imposibilă, pentruca dela un guvern, care lucră cu astfel de mijloce faţă cu opoziţia magiară, nu poţi aştepta dreptate faţă de români. Ca să primesc informaţii din isvor sigur despre efectul alegerilor magiare nu numai asupra opiniunei publice, ci şi asupra cercurilor oficiale române, am cercetat pe un magnat magiar, care se înverte des prin Bucuresci şi cu ministru-preşidentul român stă în cele mai bune relaţii. Magnatul magiar, care nu aparţine nici unei partide din dieta Ungariei, şi care în toate timpurile pleda pentru împăcarea românilor ardeleni cu concesii locale, şi dacă asta nu e cu putinţă, cel puţin prin o tractare cinstită o fice, că aceştia trebuesc scutiţi de terorismul ultraiştilor şi în chipul acesta influenţa elementelor române moderate asupra poporului român trebue restabilită. La întrebarea mea, că ce efect au avut alegerile magiare asupra regelui român şi asupra lui Sturdza, magnatul a răspuns: „Bânffy prin o siluire nemai aucjită şi-a adunat o majoritate uriaşă în parlament. „Se vede, — îmi soise un român normativ, — că Bânffy invidia laurii bărbaţilor de stat Serbi şi Bulgari. Din oricare partid se alege regele sârbesc pe președintele ministerial, poate să scie înainte, că acela va avea o majoritate teribilă în scupcină, unde totdeauna numai câțiva deputați oposiționali ocupă loc pro forma", aparțină ministru-președintele Serbiei oricărui partid, majoritatea îi e asigurată, pentrucă cel ce votează cu oposiția e încuiat sau omorît, aceste sunt argumente ad hominem, în contra că-