Telegraful Roman, 1901 (Anul 49, nr. 1-144)

1901-01-04 / nr. 1

duce Vladimir, care representantul monar­­chului nostru, A. S. R. Archiducele-moște­­nitor de tron Francisc Ferdinand va sosi la 17 .Ianuarie în Berlin. * Măsuri în contra ciumei. Direcţia­nei generale a serviciului sanitar din Bu­cureşti i­ s’a comunicat în mod oficial, că la o localitate lângă Smirna s’au ivit 14 caşuri de ciumă. Natura belei a fost constată prin esperimentare făcută cu animale, prin ur­mare e bine dovedită. S’a ivit un cas de ciumă și la Constantinopol, la un luntraș. Ser­viciul sanitar al României a luat deci cele mai severe măsuri de apărare în contra in­trării în ţară a ciumei. A dispus, ca toate vasele, persoanele şi provenienţele din Smirna şi Constantinopol, să fie supuse la o caran­tină de zece zile în portul Sulina. Ele nu nu vor fi primite de loc în Constanţa sau în alt port, ci numai în Sulina, unde este un punct de observare absolut isolat şi pre­­văzut cu lazaret de carantină. Guvernul român, din a sa parte, a adresat apoi notă urgentă guvernului bulgar, rugându-­l se iee şi el toate măsurile necesare pentru împede­­carea lăţirei ciumei. Revistă esternă Primejdia păcii europene. „Peters­­burgskaja Wjedomosti“ în primarticolul de Luni ocupându-se cu situaţia internă a Fran­ciei zice că Francia trece prin gravă crisă­­internă. Simptomul cel mai grav, al crisei e agitaţia pe care unele ziare franceze şi ru­­sesci o fac în contra alianţei franceso-rusesci. Pe lângă starea de acum a lucrurilor nu este tschisă probabilities tjdnipbăi'w. formei de regim. Prin aceasta în ea alianței franceso­­rusesci s’ar da lovitura de moarte. Republica' a urmat politică defensivă, pe când ori­ce altă formă de regim, fie imperiu, fie dicta­tură militară, va trebui să urmeze politică agresivă și în aceasta se cuprinde primejdia cea mai mare pentru pacea europeană. Din aceste considerați­uni toate puterile trebue să urmărească cu încordată atențiune cursul evenimentelor din Francia. * Budgetul Rusiei. Zilele acestea s’a publicat în Petersburg raportul oficial despre bugetul pe 1901 al imperiului rusesc. Ve­nitele sunt preliminate cu 1.788.482.000 de ruble. Comentarul ce se face budgetului se ocupă de politica Rusiei și țarului, accen­tuând în deosebi iubirea de pace a ţarului. Zice, că nu interese materiale au îndemnat pe Rusia să întrevină în China, ci conştiinţa solidarităţii întregei omeniri. La fine co­­mentarul accentueza că Rusia nu pentru­ că e slabă e iubitoare de pace, ci fiind­că are conştiinţa puterei sale aşa de mult, în­cât nu se teme de nici un pericol, vină acela de ori-şi-unde. Din Ch­ina. Telegramă din Peking, trimisă Duminecă la New-York spune, că prinţul Ging a subscris nota colectivă Sâm­bătă, care Li-Hung-Ciang a subscris-o Du­minecă. Agenţei Reuter i­ se raporteza, că prin­ţul Chun va fi numit ambasador împărătesc cu misiunea de a face călătorie la Berlin şi a cere de la­ împăratul Wilhelm spuse pentru asasinarea baronului Ketteler. O telegramă de la Bruxella­dto. 14 Ia­­nuarie raporteaz, pe basa spuselor misionari­lor belgiani, că în Mongolia medie, la man­datul autorităţilor chineze, episcopul Hamer a fost ucis în mod brutal şi în presenţa gu­vernatorului. In aceeaşi zi 95 creştini au fost ucişi între cele mai crudele torturări şi în vederea autorităţilor. In curs de trei zile au fost ucişi două mii de creştini. * Resboiul Burilor. O ceată de 120 Run a sosit la Tullbaghkloof, la distanţă numai de 100 m­ituri engleze de la Capstadt. Ceata aceasta e parte din coloana de vest, care tinde să ajungă la Capstadt peste Suterland. „Daily Mail“ raporteaza, că Burii îna­­inteaza provăituți cu tunuri Maxim. Știrea aceasta e surprinzătoare, știut fiind că până acum Burii nu aveau tunuri și esplicarea ei trebue căutată în faptul, că acum e anul, când fuseseră constrînşi a se retrage din colonie îşi îngropaseră tunurile, pe cari acum şi­ le-au desgropat eară. Din Transvaal încă vine o ştire inte­resantă . Burii au rupt reţeaua telegrafică la Vaalfontein, în nemijlocită apropiere de Pre­tona , la cutezanţa lor a fost aşa de mare în cât au atacat o gară a Pretoriei. Sosim’ trupele engleze, Burii s’au retras, dar’ ma întâiu au rupt linia căii ferate ce duce în Oranje, mai de oficiul său, ci şi de dreptul său legal la pensiune, pe motivul atitudinei sale „con­trare legilor şi constituţiunei“. Cu acest act s’a inaugurat martiriul luptătorilor români pentru existenţa şi libertatea naţională. La 1872 corespondenţa presei oficiale magh. nu s’a sfiit a publica în Gazeta uni­vers. din Augsburg, că prim-ministrul conte Longay a preumblat pe Monarchul prin Bă­nat, pentru de-a împiedeca realegerea de de­putaţi a Mocsonyescilor şi a lui B.; ceea ce a şi succes pentru un moment, curând după aceea însă B., a fost ales în cercul grăniţe­­resc al Bisericei­ albe, car’ la 1884, pentru a patra oră în Şosea. Cu ziua Bascilor din 1866 s’a înteme­iat jurnalul „Albina“ în Viena, ca organ al partidului naţional,­punându-se sub conducerea particulară a lui B., însă după activitate abia de trei ani, „Albina“ a fost oprită de-a întră în Ungaria, Bănat şi Ardeal. Atunci B. a adus joia la Pesta, continuându-i ediţiunea încă 8 ani cu totă energia, şi grupând pe lângă ea aproape toate spiritele luminate din Ungaria şi Bănat mai vârtos , car’ contrarii dela putere înscenând apoi cu grămada pro­cesele de presă, cu vexațiuni infinite. In anii 1873—1875 „Albina* a avut vr’o 7—8 pro­cese, printre cari contra lui B. unul pentru calomnie, unul pentru agitaţiune contra sta­tului şi unul pentru înaltă trădare. Redacto­rul Liuba a fost condamnat la 15 luni închi­­soare în Vat şi o amendă de 500­­ ., care B., fiind în trei procese, cele mai grave, achitat de juraţi, a scăpat cu celelalte suprimate. Cu toate acestea, în faptă, B. prin fata „Al­bina“ şi prin cuvântările sale în dieta Un­gariei şi adunările române naţionale representa şi pleda în mod energic politica moderată. Programul naţional pentru deslegarea chestiunii limbilor în ţara poliglotă, după lungi desbateri între deputaţii români şi şerbi dela dieta unguresca, B. l-a formulat şi cu­prins în 12 puncte, într’un proiect de lege, subsemnat de 24 deputaţi români şi sârbi, şi de unicul ruteano-slav dela dietă, şi susţi­nut prin luptă parlamentară de trei zile cu toata energia în aceeaşi sesiune dela 1868. Mulţi ani de zile pe acesta basă s’a conti­nuat lupta naţională prin reuniuni şi adunări particulare, până când la 1880, într’o ase­menea adunare în Sibiiu, la Parteniu Cosma, s’a pus temeiu conferinţei publice din Maiu 1881, unde tot B., ca raportor general, a mo­tivat şi susţinut programul Românilor din Transilvania, Bănat şi Ungaria. La toate conferenţele naţionale generale câre în decursul timpului până la cea din 1892 s’au succedat, tot B. a avut cuvântul explicator şi conducător. La Maiu 1891, prin mişcări — afară din comitetul naţional — inaugurându-se în politica naţională o nouă direcţiune, B. s’a retras la scrutările sale is­torice, mai vîrtos întru interesul bisericii ro­­mâne-naţionale şi al academiei române, al că­rei membru activ este dela urzirea ei. Pos­teritatea este chiematâ a aprecia mai deaproape activitatea şi zelul neadormit, cu care B. în curs de peste 50 de ani a contribuit la des­­voltarea şi consolidarea consciinţei naţionale în poporul român, pe care l-a iubit şi apă­rat din tinereţele sale, între toate împrejură­rile mai presus de toate. TELEGRAFUL ROMAN pedepsit, pentru că nu mărită fete, şi nu dă ajutor săracilor. Nebunul Alecu Ionescu a fost şi pe la Ierusalim; el e cunoscut de toată lumea din Bucuresci. ♦ Alegere de preot. Ni­ se scrie că în ziua a doua a Naşterei Domnului, s’a efec­­tuat in comuna Sartăş, protopresbiteratul Lup­­şei, alegerea de preot, pentru parochia află­­tore in vacanţă de 12 ani şi a fost ales cu majoritate de voturi fostul administrator de până acuma, parochul comunei Oreşti din acelaşi tract protopresbiteral, dl Vasile Bumbuţ. * De la curte. Conform dispoziţiilor luate, Monarchul va sosi pe la mijlocul lunei Fe­bruarie la Budapesta, unde va rămâne vreme mai lungă , vor fi aranjate în vremea aceasta mai multe prânzuri de curte, precum și un bal de curte, pentru care s’au început deja pregătirile și la care va fi invitată fruntea aristocrației magiare. * „Drapelul“, noul organ de publicitate al Bănăţenilor a apărut la Lugoj. Proprietar şi editor e dl Dr. Valeriu Branisce, redactor responsabil Dr. Corneliu Jurca. Apare de două­ ori pe săptămână, Mercurea şi Sâmbăta. Aşa ne spun celelalte gazete româneşti, pentru­ că nouă nu ni­ s’a trimis numărul prim.* Cuvinte înţelepte. Omul cu minte îşi ţine ascunsă sciinţa, care cel neînţelept îşi arată sus şi tare nerozia. Şi­Nu e pe lume de­cât o singură robie cinstită: robia recunoscinţei. * Dumnezeu se uită dacă mânile cari fac jertfa sânt curate, nu dacă sunt pline. 3 NOUTĂŢI Din­ Causa Sfintei sărbători „Botezul Domnului“, numărul proxim al foaiei noastre va apare numai Marţia viitoare. * I. P. S. S. Mitropolitul Primat Io­sif Gheorghian al României a fost în ziua de Crăciun obiectul unei agresiuni din partea unui nebun, după cum ne spun ziarele din Bucureşti. I. P. S. Sa terminase slujba bisericască şi eşise din Sfînta Mitropolie. La uşa bise­­ricei, un individ cam prost îmbrăcat se apropie de I. P. S. Sa şi, ridicând mâna, îl atinse peste potcapiu, care ’i căzu jos. In acel mo­ment individul zise: „Sunt trimes de unul mai mare de­cât toţi să’i arăt „semnul“. Omeni, cari eşiau din biserică, puseră mâna pe acest individ. El însă striga : „Nu puneţi mâna pe mine, sunt trimes de sus să fac semn“. Atunci se observă că acest individ era nebun. El a fost dus la poliţie. Acolo s-a con­statat că se numesce Aleea Ionescu şi este nebun de mai mulţi ani. El a declarat la poliţie că e trimes de Dumnezeu să arate semn Mitropolitului şi să-i dee de ştire că Balul român din Sibiiu, Balul, ce Reuniunea femeilor române din Sibiiu aran­­jează Sâmbătă în 19 Ianuarie a. c., promite a fi bine cercetat; interesul societăţii înalte din Sibiiu faţă de acest bal e foarte mare.— Biletele de intrare se vor vinde în ziua ba­lului în odaia Nr. 3 de la hotelul „Împăratul Romanilor“ între orele 10—12 a. m. şi 3—5 p. m şi sala la cassă. Legele şi până atunci se pot prenota la presidenta reuniunii, dna Mar­ia Cosma (Str. Baier Nr. 1). * Supliment. La numărul de faţă al h­arului nostru e alăturat dun supliment de jumătate cela, cu următoruul cuprins : Morala de educaţiune. — Date statis­tice interesante! — Insula Creta. — Din —protopresbiterate. —Din toată lumea. — Con­vocare. — Tăiăţă socială. — Producţiune mu­­sicală-declamatorică in Abrud. — Feliurimi. şi reviste. — Din public. Din Santova *se Scrie, că zilele trecute au trecut ultimele douăzeci de familii roipano­­catolice de acolo la legea gr. orientală, dupâ­ ce grosul comunei trecuse deja în anul trecut, şi că dorinţa de a îmbrăţişa legea gr. orien­tală se manifestă tot mai mult şi prin alte comune romano-catolice din Băcica. * Pentru masa studenţilor. La adresa direcţiunei gimnasiului nostru din Brad­ul advocat Simion Damian din Braşov a trimis 20 corone cu contribuire la fondul mesei stu­denţilor, care la adresa profesorului Vasilie Bonea, conducătoriul tinerimei care a înfiin­ţat „reuniunea“ masa studenţilor de la gimna­­siul român gr. ov din Brad“ au trimis Dr. Ioan Mihu, advocat şi director de bancă în Orăştie, 50 coroane ca răscumpărare a felici­tărilor de anul nou, Vasilie Ghirtop, proprie­­tariu în Câmpeni 5 coroane ca răscumpărare a felicitărilor de anul nou şi ziua onomastică, ear’ dd. Dr. George Wilt, subinspector reg. de şcole în Deva, Vasilie Crasiovan paroch în Babşa (Banat), şi „Detunatau sec. de cre­dit şi economii în Bucium taxa de membri fundatori, şi dna Iuliana Crasiovan, soţie de preot în Babşa, taxa de membru pe viaţă. Din partea direcţiunei gimnasiului, res­pective din partea profesorului V. Bonea se esprimă pe acesta cale calduroasa mulţămită „pentru nobilul sprijin pus la altariul cultu­­rei noastre naţionale. „Anul nou, începutul se­clului XX, să fie de bun augur!“ * Răscumpărarea felicitărilor. La cassa Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român au mai incurs con­­tribuiri pentru fondul Casei naţionale în scopul răscumpărării felicitărilor de Anul nou: Familia Petru I. Comşa, Sălişte, 5 cor., Dio­­nisie Florian, căpitan, c. şi reg. Lecse, 2 cor. loan Brotea, paroch, Mátefalva, 1 cor. D. R. Cordescu şi Silvia Cordescu Fofeldea, 4 cor. Alexandru Mocsonyi, Birchis 20 cor. Dr. Elie Dăianu, profesor, Blaj 2 cor. Dr. Eugen Bran, advocat, Teaca 4 cor. loan Todescu, paroch, Bucium-Cerbu 2 cor. Petru Belei, Orăştie, 2 cor. Romul Nicoara, Orăştie, 2 cor. Simion Vlad, Orăştie 2 cor. George Cuşuta, Orăştie 2 cor. loan Papiu, protopop Sibiiu, 5 cor. loan Branga, înv. Orăştie, 2 cor. loan I. Vulcu, Orăştie 5 cor. loan Muntean, Haţeg 4 cor. G. Neagoviciu Negoescu, paroch Intorsura­ Buzeului 2 cor. Petru Cintea, ofi­cial î. p. Făgăraş 2 cor. Trifon Miclea, pro­topop Satu-Nou, 2 cor. Nicolae Popoviciu, paroch Alibunar, 2 cor. George Roşculeţiu, supraloc î. p. Satu-nou 1 cor. Petru Stoica, înv. î. p., Satu-nou, 1 cor. Traian I. Marcu, comptabil, Satu-nou, Silvia Patiţia, Alba-Iulia 2 cor. Demetriu Câmpean, archivar consist. Sibiiu 2 cor. Din despărţiri hitul ,Beiuşu a colectat dela 18 persoane suma de cor. 40— şi anume dela: loan Iepure, profesor, Beiuş 2 cor. Demetriu Lascu, cond. de adv. Beiuş 2 cor. Vasilie Ştefanică, profesor Beiuş 2 cor. Dr. Constantin Popovici, advocat Beiuş 5 cor. Demetriu Fekete, cantor-docente, Beiuş 2 cor. Demetriu Negrean, proprietar Beiuş 2 cor. Victor Borlan, profesor Beiuş 1 cor. Nicolau Radu, forestier domin. Beiuş 2 cor. Ilarie Crişan, Beiuş, 1 cor. Cornelia Nicola, pro­­fesoara Beiuş 1 cor. Octavia Stolojan, direc­­toră Beiuş 1 cor. Valeria Pavel, crescatoare Beiuş 1 cor. Vasiliu Erdélyi, apotecar Beiuş 1 cor. Dr. Georgiu Mureşan medic Beiuş, 4 cor. Augustin Antal protopop, Beiuş 5 cor. Dr. Gavriil Cosma, advocat, Beiuş 4 cor. Antoniu Palladi, paroch, Feneş, 3 cor. Cor­neliu Palladi, neguţător, Beiuş 1 cor. Au incurs în total până acum 442 cor. Sibiiu, în 11 Ianuarie 1901. Dr. C. Diaconovich. * Viscol în România. Se scrie din București că un viscol puternic a bătut în zilele se­rbâtori­lor peste întreaga ţără româ­­neascâ. Din belşug a nins în toate părţile, mai ales în Moldova, unde prin unele localităţi zăpada a atins o înălţime de doi metri. Nume­rose vite, surprinse pe câmp, au pierit sub zăpadă. Din nefericire sunt şi mai multe vic­time omeneşti. Din causa viscolului şi a can­­tităţei enorme de zăpadă circulaţia trenuri­lor a fost întreruptă pe aproape toate liniile ferate ale României. ♦ A opta aniversare. In palatul Cotro­ceni s’a serbat joi a opta aniversare a căsă­toriei prinţului de cortină Ferdinand. La 12 ore consiliul de miniştri s’a presentat la pa­lat spre a felicita pe tinera părechiă moşte­­nitoare. Regele Carol şi regina au rămas la Cotroceni până după prânz. * Cadou de „Anul nou*. Sub acest titlu ni­ s’a trimis din părţile Hunedorei o corespondenţă, în care autorul ocupându-se de situaţia bisericei şi special de afacerile din acel ţinut, zice urmâtorele : „înfiinţarea noului protopresbiterat al Hunedoarei a fost o dorinţă vechiă a Româ­nilor gr.-or. din acest jur, dar­ numai acum a sosit plinirea vremii, şi nu puteam aştepta un cadou de Anul­ nou mai preţuit de­cât cerculariul Esc. Sale Inaltpreasânţitului nostru Domn Archiepiscop şi Metropolit loan Metianu cto. 4 Decembre 1900 Nr. 10602 Plen., prin care ni­ se vestesce, că cu începutul anului nou 1901 va începe a funcţiona noul protopresbiterat al Hunedoarei. Bucuria nostra e mare, mai ales a preoţimei din jurul Hu­nedoarei, căci nu vor mai fi nevoiţi preoţii să alerge peste dealuri la şefii lor cu locuinţa în centre îndepărtate“... etc.

Next