Telegraful Roman, 1903 (Anul 51, nr. 1-142)
1903-10-14 / nr. 114
Ar. 114 Sibiu, Marţi 14/27 Octobre 1903 Anul II TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 1 C., 3 Ini 3 C. ti6 fii. Pentru monarchia pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Admlaistraţienet tipografiei archidlepesas* Hibitu, strada Măcelarilor 34 Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refusă. Articolii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ef 30 al. rendul cu litere garmond După congres. Sikiiii, 26 Octobre n. După o lucrare intensivă de opt zile sesiunea congresuală ordinară s'a încheiat Mercuria trecută, după ce congresul a resolvit toate agendele avizate prin statutul organic la competenţa sa. Privind preste modul cum a resolvit acest congres agendele sale, constatăm că în toate discusiunile şi lucrările am vârtat validitându-se zelul şi interesul faţă de promovarea căuşelor noastre bisericeşti, şcolare şi fundaţionale; şi astfel cu convingere avem, că condusele luate de acest congres vor contribui la înaintarea şi întărirea măreţului edificiu al bisericei noastre naţionale. Din rapoartele anterioare publicate în ziariul nostru despre desbaterile şi condusele luate, cetitorii noştri şi-au putut câştiga o ideie clară despre lucrările săvârşite în congres. Rasa la pertractări au format rapoartele consistoriului metropolitan, cari sunt o icona fidelă a tuturor cestiunilor noastre din întraga metropolie. Atât raportul general al consistoriului metropolitan cât şi rapoartele celor trei senate, ating toate cestiunile cari au obvenit şi cu cari s’a ocupat consistoriul metropolitan în decursul ultimilor trei ani, dintre cari unele sunt de o importanță deosebită. In toate aceste cestiuni congresul şi-a spus cuvântul şi sub via impresie ce ni-a lăsat-o constatăm, că organismul întregei noastre metropolă în toate ramurile sale de activitate funcţionază cu deplin succes, şi condusele luate sunt o nimerită punere în aplicare a principiilor evangelice şi canonice ale sântei noastre biserici pe terenul administrativ bisericesc, şcolar şi fundaţional, şi corespund pe deplin trebuinţelor bisericii şi poporului nostru. Spiritul dominant, care a caracterisat întrega activitate a acestui congres (cu mici şi regretabile escepţiuni, şi şi acestea obvenite nu în cause principiale) este spiritul evangeliei Domnului, zelul şi viul interes depus şi de astă-dată de representanţii clerului şi poporului în agrul cel sfânt al Domnului. S’au ţinut preste tot opt şedinţe, şi toate cestiunile, de cari s’a ocupat congresul, s’au discutat cu obiectivitatea şi interesul reclamat de trebuinţele bisericei, i s’au resolvit cu prevederea pretinsă de sartea şi viitoriul ei. Dintre conclusele mai însemnate la primul rând amintim conclusul luat în causa catechisării tinerilor noştri cari frecventâză şcolele străine. S’a întâmplat adecă în timpul mai recent, că la unele şcolle străine şi cu deosebire la şcolele susţinute de reformaţi, superioritatea acestor şcolle a pretins de la caticheţii noştri, ca sâ propunâ tinerilor religiunea în limba magiară. Deşi consisterele eparchiale şi-au făcut datorinţa, remonstrând la locurile competente, totuşi acest incident a dat însă consistoriului metropolitan sâ aducă înaintea congresului acastă cestiune vitală pentru ulterioara nostra desvoltare — şi congresul a adus următoriul conclus: Congresul, în temeiul dreptului firesc al bis. noastre, nu mai puţin pe temeiul §. 175 din „Statutul organic“, cum şi basându-se pe legile positive ale patriei, cari reguleaza instrucţiunea retigioaso-morala la institutele de învăţământ de orice categorie, declară că catechisarea elevilor de religiunea gr. or. română la toate institutele de învăţământ din patrie are să se facă în limba oficială a bisericei, adecă în limba românăscă, ca şi pănă acum, şi invită Consistoriul metropolitan, ca din capul locului să respingă orice încercare contrară acestor disposiţiuni, înaintând în causă representaţiune cătră Înaltul guvern al ţerii, deja la primul cas de asemenea încercare. Acest conclus este în conformitate cu vechia programă a bisericei noastre. Fericitul Metropolit Sava Brancovici, ca să ferească poporul de ademenirile calvine, prin sinodul ţinut la 1675 a dispus, ca preoţii după slujba bisericascâ în Dumineci şi în sărbători să adune copiii la biserică, şi să-i înveţe. Acastă tendenţă iniţiată de fericitul metropolit, de a creşte tinerimea sub aripile bisericei, în spiritul şi limba ei, s’a urmărit de toţi succesorii lui până în ziua de astăzi. Şi este fapt istoric, că cele dintâi şcolle româneşti la noi în ţară, aşa cum au fost şi cum au putut să fie după vremuri, le-a înfiinţat şi susţinut biserica şi respective ierarchia nostră bisericască. Nu de mai puţină importanţă este condlusul adus în cauza catechisării tinerilor noştri din institutele de creştere militare, şi celelalte conduse cari privesc mersul învăţământului nostru confesional, cum şi conclusul despre interpretarea şi aplicarea legii despre adausul conictional învăţătoresc, votarea planului de învăţământ pentru şcollele noastre poporale şi institutele pedagogice ; apoi condusul luat cu privire la înfiinţarea nouelor episcopii, votarea normativului pentru obiectele cari aparţin la competenţa plenului consistorial etc., conduse cari au menirea de a contribui la înaintarea şi prosperarea bisericei şi instituţiunilor ei. Şi fiind biserica pentru noi mama dulce, care ne-a adăpostit în trecut, care ne dă viaţă şi putere de viaţă şi care ne garanteză o stare şi viaţă mai bună pentru viitoriu, este natural, că viaţă şi viitoriul nostru depinde în prima linie de la modul în care ne va lumina Dumnezeu să cultivăm în noi şi în popor simţul pentru viaţă noastra bisericască-naţională, ce se dă acestor drepturi din partea dietei Ungare, — nefiind în acest punct aproape nici o divergenţă de păreri între diferitele partide. Cum resultă înse din rapoartele ziarelor de eri, se pare că în cele din urmă totuși s’a aflat — ori se va afla cât de curând — espedientul pra care se te poate da crisei o soluție în așa chip, ca prerogativele Coroanei să nu fie atinse. „Alkotmány“, de pildă, zice, că știri« de Sâmbătă sosite din Viena privitoare la demersurile în causa resolvării crisei „a avut efect liniştitori în cercurile politice magiare, cum şi asupra bursei, căci se pare că cercurile Curţii totuşi nisuesc barem se cumpénésuu bine cuvântul ultim, pe care în curând vom avea să mainfim. Efectul liniştitoriu a fost potenţat prin ştirea ulterioră, că ministrul comun de externe, contele Goluchowski la 2 ore d. a. a fost în audienţă la regele şi toate rapoartele oficioase sunt de acord în constatarea, că contele Goluchowski, în interesul posiţiei de mare putere a monarchiei, s’a insuit să influinţeza asupra Coroanei pentru programul magiar“ (programul reformelor militare). Cu acestea î şi începe „Alkotmány“ tapetul asupra audienţelor de Sâmbătă. In cât se vor realiza înse speranţele de soluţie în favorul deplin al pretensiunilor ridicate cu privire la înoirile în armată, va arăta viitoriul, care acum credem că va fi foarte apropiat, încă tot criză. Sâmbătă au fost primiţi de nou în audiență: ministrul de finanţe Lukács şi după el ministrul-president conte Héderváry. După ascultarea rapoartelor în causă M. Sa a cerut să i se facă şi raport în scris, deosebi de la Lukács a cerut-o aceasta, reservându-și să -i notifice hotărârea preaînaltă — altădată. Astfel nici după atâtea repețite conferări și audiențe, pe cari M. Sa cu atâta jertfire de sine li-a acordat corifeilor politicei ungare în lunga durată a crisei, crisa nu e resolvată. Causa trăgănării e marea divergență dintre interpretarea drepturilor Coroanei din partea Coroanei însăși, și între interpretarea Congresul. — Ședința ultimă — După resolvarea cestiunii de incompatibilitate de oficii a părintelui V. Mangra (veii raportul din numărul anterior) a urmat referada comisiunii alasă pentru censurarea raţiociniului fundaţiunii Gozsdu pe anul 1902. (President C. Gurban, referent I. Lenger). Pe baza actelor, referada arată, că Representanţa fundaţiunii a ţinut în acel an 10 şedinţe (în sesiunea din Martie şi în cea din August), care comitetul a ţinut 11 şedinţe, în cari au fost resolvate 949 acte şi au fost îndeplinite hotărîrile Representanţei. Agendele principale au fost: votarea stipendiilor şi edificarea caselor noue în Budapesta. Stipendii s’au distribuit în 1902 în sumă de 58.361 cor. 91 fileri între 155 stipendişti, fiind computate in suma aceasta şi taxele rigorosanţilor. După studii, stipendiile au fost date pentru: jurisprudenţă, medicină, filosofie, technica, silvicultură, montanistică, agronomie, comerciu, miliţie (cădeţi) şi gimnasiu. In legătură cu acestea referada scoate la ivală, că representanţa a luat şi în acel an hotârfre, ca stipendiaţii fundaţiunei, în tot locul unde se află la studiu, să fie supraveghiaţi prin persoane de încredere în ceea ce priveşte studiul şi purtările şi deosebi să fie îndemnaţi „la studiu, la purtare bună, la cercetarea bisericei şi la învăţarea limbii române“. Privitoriu la edificarea caselor, referata constată urmatoarele: „In cât pentru zidirea de nou a caselor nr. 13 din strada Király şi nr. 16 din strada Dob, comunicăm că aceste două case s’au edificat de nou și în curtea dintre ele s'au mai ridicat 5 case în formă de bazar. Prin aceasta zidire nu numai că s’au rezidit din fundament cele 2 case vechi, nr. 13 și 16, dar’ s’a valorat intreaga curte, care mai nainte nu producea nimic, așa că după combinația făcută de representanță, casele cele noue, proiectate a se zidi cu 1.220.000 de coroane, ce vor renta cu 5—6% venit curat, pe când cele vechi se rentau numai cu 3*/4%. E de însemnat și aceea, că nici în decursul timpului de zidire casele n’au rămas neproductive, fiind-că zidirea s’a făcut pe rând, una după alta. Finansarea speselor de zidire s’a făcut aşa că s’a luat în vedere a se împrumuta în cont curent cu figal peste tot 1.000.000 de coroane, ridicat după trebuinţă şi pe lombard făcut cu hârtiile de valoare ale fundaţiunii, şi cu drept de replătire după plac. Cu toate acestea planul de replătire e proiectat numa' pe zece ani". Averea fundațiunii, la finea anului 1902 era urmatorea: I. Active: a) realități .... Col. 1,197.692-53 (în care se cuprinde și suma de 400.362 cor. 39 fileri investită în casele noue pănă la finea anului 1902) b) efecte ..................... . 3.104.445-— c) mobiliar .... „ 910-70 d) pretensiuni lichide . „ 22.962-40 Suma totală Cor. 4.326.010-63 II. Pasive: a) capitalul venitelor pe cari fundațiunea le sorvește văduvei fundatorului ...........................Cor. 141.675-— b) împrumutul contras din fondurile archidiecesei . „ 480.690-— Suma totală Cor. 622.365— Compărând activele cu pasivele, result și avere activă curată. Cor. 3.703.645.40 Asemănată acâstă sumă cu averea activă curată de la finea anului 1901, resultă un sporiu de 181.136 cor. 61 fileri. Ear’ adăugând la suma activelor valoarea obiectelor ce nu aduc venit (mausoleul fundatorului, mobiliarul, assale, mappe şi planuri, etc.) și capitalul rentei viagere a văduvei fundatorului, resultă drept avere activă curată la finea anului 1902 suma de 3.845.320 cor. şi 40 fileri. In fine, arătând, că ideia de a ridica în Budapesta internat pentru tinerimea română de la scafele de acolo nu a putut fi reafişată, din cause nedependente de representanţă, face următorea propunere: a) Raportul se aprobă şi se adude la procesul verbal. b) Representantei şi comitetului fundaţiunii se esprimă mulţămită pentru părintesca îngrijire şi pentru acurateţa cu care s’a ocupat de afacerile fundaţiunii; totodată, lufindu-se act de absolutoriul dat numitelor organe pe anii 1900 şi 1901 prin consistoriul metropolitan (în temeiul condusului congresual nr. 249 din 1878), congresul constatând deplina corectitate a raţiociniului pe 1902 dănumitelor corporaţiuni absolutoriu pentru gestiunea din acel an. Se primeşte. La ordinea zilei urmeaza raportul comisiunii financiare, care prin raportorul Traian Barzu referază despre raţiociniile fondurilor metropolitane pe anii 1900—1902. La aceste fonduri se constată o creștere de 33030 cor. 13 fileri. La propunerea comisiunei raţioeiniile se aprobă și se votază consistoriului absolutoriu. Se voteaza apoi budgetul consistoriului metropolitan pe anii 1904—1906. Refereaza apoi Vasiîe Goldiş în numele comisiunii şcolare, primindu-se fără discusiune toate propunerile comisiunii, ne mai având dnii deputaţi pacienţa să discute asupra lor. S’au luat la cunoştinţă rapoartele consistoarelor eparchiale despre mersul învăţământului în scatele noastre, cu adausul, ca pe viitoriu con-