Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)

1905-06-11 / nr. 62

264 - ____________________ într’o schiţare generală. Discursul releveză spiritul de reformă a sistemului de învăţă­mânt, ce agită astăzi întreaga lume pedago­gică, şi arată că ţi şcoala noistră trebuie să fee parte la aceste postulate de reformă, dacă e să asigurăm asistenţa în viitoriu a nea­mului românesc. Iată în fuga condeiului punctele mai esenţiale ale operei reformato­­rice: 1. eliminarea de la cariera dăscălescă a elementelor netrebnice; 2. schimbarea spi­ritului dominant astăzi în seminariile peda­gogice, delăturarea maşinărismului prin inte­resul şi entusiasmul dătător de viaţă nouă ; 3 profesorii de la seminariile pedagogice pe lângă cultura teoretică se aibă :1 câţiva ani de prabă ca învăţători la şcola elementară; 4. se se dee mai mare estensiune învăţă­mântului practic pe lângă seminariu; 5. se re­introducă o controlă raţională şi pricepută a învăţământului poporal; 6. ameliorarea si­tuaţiei materiale a învăţătorilor; 7. subven­ţionarea pedagilor distinşi şi iscusiţi, pentru a se puta perfecţiona şi a putea munci în mai mare tihnă; 8. introducerea conferenţelor pedagogice la fie­care jeată, ori la mai multe şcSle la­olaltă şi a ospitării obligătSre a în­văţătorilor unul la altul; 9. să se dee o mai mare atenţiune chestiunii formării caracteru­lui ; 10. să se ţese o legătură mai strînsă întră şcSIa poporală şi cea medie; 11. cur­surile în şcSIa poporală să ţină 6 ani şi nici­decum numai 4 siv, etc. etc. (Va urma). „Noul Abecedar“ după un an de probă. Când în toamna anului 1904 am aflat de apariţia „Noului Abecedar“ compus de Dr. P. Şpan, bine cunoscutul bărbat de şcolă, de­şi procurasem pentru începători „Abc“ da Popescu, la moment am comandat 15 bucăţi din „Noul Abc* şi studiind „Călăuza“ ce ■»»-■’a trimis, Tarn şi întrodus în şcală pen­tru începători. Şi ceea­ ce naă face acum a scrie aceste şire despre „Noul Abc‘ este pe deoparte resultatul peste aşteptare dobândit prin el, car’ pe de altă parte satisfaceraa ru­­gării ce mi­ s’a făcut de mulţi colegi de a da o recensiune asupra lui. „Noul Abecedar*, după feliul cum e com­pus şi după modul de folosire arătat în „Că­lăuză11, pot zice că e un adevărat mântuitor al chinurilor ce îndurau micii şcolari la în­văţarea cetirii şi scrierii cu abecedarele de pănă acum. La aparenţă răsfoind „Noul Aloca­ţi­ie pare nepotrivit, pentru­ că unii suntem dedaţi a vede deodată şi literile scrise şi tipărite, altora cară li-ar plăcea să fie ilustraţii la fie­care literă, pe când altora nu le prea con­vine, că aşa pe scurt se face trecerea peste literele tipărite, şi mai ştiu eu ce; dar­ as­culte ori­cine sfatul ce din păţanie îl dau aci şi uite tot cu ce s’a obicinuit pănă acum. . . Pe toate terenele se fac izi descoperiri noue şi chiar şi economul, care sa ţine încă tot orbiş de modul de lucrat al pământului, în­văţat de la tatăl, ori moşul său, ştim bine că înaintéza ca racul, pe când cei cari se si­lesc a lucra după cerinţele timpului de sz­, rupându-o cu trecutul, înaintază. Tot aşa stă lucrul şi cu noi învăţătorii ! . . . Ni-a dat Dzeu bărbaţi cari cugetând mareu la brista nostru şi prin noi al poporului nostru, află căi noue şi mijloace noue de a ne pute mai cu uşurinţă îndeplini chemarea noastru sfântă şi noi datori suntem a urma căile arătatei de ei, ba apucând pe calea cea bună înşine să ne silim a ni-o face şi mai bună şi mai uşără ca cu atât mai mulţămitor să ne putem în­deplini sfânta chemare ce o avem intru cre­şterea tinerelor mlădiţe ale naţiunii, ale fii­­toriului popor românesc. Ca un aşa pas nou uşor şi binefăcător e de a se privi şi meto­dul cu totul diferit de cele de pănă acum, arătat în „Noul Abecedar de Dr. P. Şpan apărut în tipografia archidiecesană, Sibiiu, preţul 40 fileri. Cu cât vom îmbrăţişa mai curând noul metod, cu atât şcola română îşi va ajunge mai curând scopul spre care ţîn eşte, căci prin metodul „Noului Abedar“ co­piii sunt puşi ore­cum de­vine cu mare atra­gere şi interes a învăţa cetirea şi scrierea, fiind totul numai o jucărie pentru ei, pe când pănă acum prin vechile metode erau chi­nuiţi bieţii, aşa că mulţi năpusteau şcola, fu­gind ca de un loc menit numai spre chinui­rea lor. Prin procedura ce se cere la „Noul Abc.“ cu poveşti atragătoare, mititeii sunt atraşi a cerceta sediu regulat încă de la început, în­tocmai ca de un magnet, ceea-ce e un mare avantagiu, ba chiar prima cerinţă pentru mersul regulat al învăţământului. Aşa mi­ s’a întâmplat şi mie. Şi credeţi-mi, că tot ade­vărul vorbesc când afirm, că începătorii mei, cărora în acest an li-am predat după „Noul Abecedar“, acum la finea anului ceresc mai fluent de­cât aceia cărora pănă acum le pre­dăm după vechile Abedare în doi ani de şcolă. Dacă purcezi întocmai îndrumării date în „Călăuză“ nu-ţi crezi och­ior, văzând resul­tatul la finea anului şcolar. Deci n-am cuvinte de a recomanda din destul tuturor fraţilor mei învăţători, ca cu începerea noului an şcolar să delăture ve­chile „Abecedare“ introducând „Noul Abece­dar“, căci vina mea să fie dacă nu li-am spus aci purul adevăr, despre care sunt sigur că şi ei unul fieşte­carele se va convinge după un an de probă, când îmi vor fi mul­ţămitori pentru sfatul dat. (Ticusul­ român). George Maican înveţătoriu. Nr. 2958 Plen. Cerculariu cătră membrii ordinari şi ad hoc ai si­nodului protopresbiteral din tractul Fă­găraşului. Prin ordinul consistorial din 4 April 1905 nr. 2958 numit fiind co­­misariu consistorial pentru alegerea de protopresbiter gr. or. al tractului Fă­găraşului, în conformitate cu § 16 din regulamentul pentru procedura la ale­gerea de protopresbiter am fost con­vocat sinodul electoral al acestui tract pe ziua de Sâmbătă, 30 April a. c. s.­r., dimineiţa la orele 10 în biserica nostra din Făgăraş, în scopul de a să­vârşi alegerea de protopresbiter. Deoare­ce alegerea aceea din cause ini nai elf bă­rii şi protopresbiter. Un exemplariu din acest cerculariu se trimite cu posta fie­cărui membru ordinar şi ad hoc al sinodului proto­presbiteral electoral din tractul Făgă­raşului. Totodată convoc pe Vineri, 1/14 iulie a. c. la orele 4 după amiazi pe membrii comitetului protopresbiteral gr. or. la şedinţă în cancelaria protopres­­biterală, spre a constata cualificaţiunea concurenţilor şi a compune lista de candidare. Sinodului va premerge sfânta li­­turgie şi chemarea duhului sfânt, la care sunt poftiţi a lua parte toţi mem­brii sinodului. Sibiiu, 9 iunie 1905. Mateiu Voileanu, comisariu consistorial. TELEGRAFUL ROMAN Revistă esternă Conspiraţie între oficerii de gardă ai Ţarului. .VosBische Zeitung“ (Berlin) alte ştire din Petersburg, că întră oficerii de gardă ai Ţarului asistă de mai mult timp disensi­­ani cu privire la atitudinea faţă cu stările actuale din Rusia. A­nume, o parte adereza la politica ţarevnei văduve (absolutistică), de sub influlnţa căreia ţarul Nicolae nu se prea poate emancipa, car’ ceealaltă parte adereaza la direcţia liberală, constituţională, la care aderază şi ţarevna tineră. Sa mai spune în ştirea ziariului amintit, că o parte dintre ofi­cerii gardei voeste să detroneze pe ţarul Ni­­colae şi să pună în locul lui pe mare­ ducele Mihail (fratele mai mic al ţarului Nicolae), ori pe mare­ duceie Vladimir (unchiul ţarului). * E departe încă pacea întră Ruşi şi Japonezi ! Ştirile optimiste despre curoada începere a tratativelor da pace intră Rusia­­ şi Japonia nu se prea confirmă, şi nici cele­­ despre eventual armistiţiu întră oştirile răs-­­ boitoare. Acesta se vede din nota guvernului japonez, adresată zilele acestea guvernului Statelor­ Unite, în care notifică acestuia că plenipotențiarul Japoniei va sosi la Washin­­ton pe la începutul lunii August, când se vor putea apoi începe tratativele de pace cu plenipotenţiari Rusiei. Ear’ evenimentele mai noue de pe câmpul de răsboiu arată că ideia armistiţiului e abandonată, ori cel puţin amâ­nată pe mai târziu. Pe câmpul de răsboiu adecă, în loc de silenţiu răsună de nou şi cu putere sgomotul armelor. Marsalul Oyama a început deja atacul plănuit spre a pregări oştirilor ruseşti o nouă înfrângere mare, sco­ţând oştirile ruseşti din posiţiile de la Liao­­jangwaping şi silindu-le să se retragă la Car­­bin. Operaţiunile strategice se ţin acum lanţ şi posibil că în zilele proxime vor soui ştiri des­pre o nouă bătălie mare, — probabil cu în­vingerea earăși pe partea japonezilor, mai ales, că în eltea ruseasca grasseaza în mare grad colera. Despre aceasta intendantura sec­ției sanitare raportând ștabului a spus că în spitalele din Carbin cu ocas­unea erumperii epidemiei se aflau douăzeci și pese mii de răniţi. Programa pentru încheerea solemnă a anului şcolar 1904/5 la şcala civilă de fete a „Asociaţiunii“, ce se va ţine Duminecă în 25 Iunie 1905 n. de la 11—12 ore a. m. în sala festivă a Museului „Asociaţiunii“. 1. Cor. „Dumnezeul nostru“, (în 3 voci) de I. Lăpâdat, mus. de D. Cunţan. 2. Cuverture din opera „Freischütz“, de C. M. de Weber, (p. 4 mâni), eşec. de Cornelia Secula, elevă în cursul complem., şi Paraschiva Simian, elevă în cl. IV. civ. 3. „Visuri“, de C. H. Döring, eşec. de Virginia Micu, elevă în cursul compl. 4 Interne­zzo din opera „Cavalleria Rusticana“, de Pietro Mascagni, esecutativ de Aurora Barbu, elevă în cl. IV. civ. 5. Legende roumaine „La Serenata“, (p. violină), de G. Braga, case, de Emilia S-va, - dV& VB ci. 'IV CÍV.' Instrucţia va fi esclusiv în limba ro­mână. Se va conversa însă şi în alte limbi, îndeosebi în limba magiară și germană, dar­ numai în pausă și la masă. Taxele prescrise: 1. Fie-care elevă in­ternă va avea să sorveasca o taxa lunară ma­ximală de 50 cor., din care se vor achita spesele efective ale școlloi, cu eecepțiunea re­­munerațiunii instruct­elor, pa care o achită reuniunea din al tău ; când spesele efective vor fi mai m­c., diferința se va restitui elevei. 2. Fie­care elevă esternă va avea re­scrierea o taxă lunară da 40 cor., pentru care va primi şi amiazi şi el na. Taxele sunt a ae­solvi tot pentru trei luni anticipativ. In cas că o elevă înscrisă deja între­rupe cursul fără motive acceptabile, o datare a despăgubi reuniunea pentru fie­care lună a anului şcolar cu tâte 10 coroane. Blevete interne au să aducă cu sine: saltea, plapomă, 2 perini, 2 schimburi pentru pat, 1/1 duzină din rufele necesare, 6 ştergare, 6 ştergare pentru bucătărie, piepten, perie pen­tru cap, perie pentru dinţi, hainele necesare. Şorţurile pentru bucătărie şi­ le vor face elevele însele, dar­ şorţuri pentru casă au să aducă cu sine. Cur­ul se începe în mod regulat la 1 Septembre c. şi se termică la 31 Iulie .» Informaţiuni mai deraiate se pot primi de la conducătoarea școlei, domnișora Veturia Popp, Sibiiu, strada Ba­er nr. 1. Comitetul „Reuniunii femeilor rom. din Sibiiu“ Jh VmfSflg'-Cfa , rsOuUrftu ae Jbr. Liazt, esse, de Elena Lazărescu, elevă în ol. III. civ. 8. „Cântec de primăvară“, de Men­­delssohn-Liszt, esec. de Aurora Olariu, elevă în ol. III. civ. 9. „Rhapsodie Roumaine“, de A. Si­pos, esec. de Lucia Isacu, elevă în clasa IV. civ. 10. „Concert“ (p. violină), de Fr. Su­z, esec. de Ecaterina Nech­iorescu, elevă în ol. IV. ci­v. 11. „Doina“, poesie de G. Coşbuc, de­clamată de Eleonora Comşa, elevă în clasa IV. civ. 12. Cor. „Ad’o patriei“, (în 3 voci) de I. Costescu. „Dor de sat“ (în 8 voci), de P. Dulfu, mus. de Gh. A. Dinicu. (Jipeţii sunt bineveniţi! înştiinţare. Se aduce la cunoştinţa onoratului public român, că „Şcala pentru economia şi indu­stria de casă®, proiectată de reuniunea noastra, ,se va deschie cu Inceperea anului şcolar 1905/6. Inaugurarea acestei şcare se va face în mod festiv în 28 August n. a. c., la orele 11 î. H., după celebrarea sfintei liturgii din acea zi de serbatoare. In anul şcolar 1905/6 va funcţiona nu­mai secţiunea economică a şedlei. Instrucţiu­nea va cuprinde: a) învăţămănt practic: pre­gătirea bucatelor şi a panei; conservarea le­gumelor şi a pomilor; spălatul, călcatul şi îngrijirea rufelor; curăţirea şi ţinerea în or­dine a locuinţei ; grădinăritul; confecţionarea rufelor; b) învățământul teoretic: economia de casă, chemia bucătăriei, contabilitatea, i­­giena, îngrijirea bolnavilor, literatura română. Elevele ai­­căror părinți sau îngrijitori nu sunt în Sibiiu, au se locuiscc în edificiul scălei, strada Baier nr. 1 (edificiul Albinei). Se vor primi numai eleve cari au îm­plinit 15 ani şi au terminat cel puţin şcala elementară. NOUTĂŢI Părech­ea regală română în Viena. M. Lor regele şi regina Romăniei au sosit Mercuri dimineţa la Viena fiind aşteptaţi la gară de M. Sa împăratul şi rege Francisc Iosif. Perechea regală română era în cale spre Gsitteni şi s’a oprit la Viena spre a face visită M. Sale Francises Iosif. Primirea ce s’a făcut M. Lor a fost una dintră cele mai cordiale. M. Sa Francisc Iosif a îmbrăţişat primit re’ntoarcerea visitelor şi a dat audienţă ambasadorului Germaniei şi celui al Rusiei. Intr’aceea regina E­lsaveta a cercetat mor­mântul împărătesei şi regine Elisaveta şi a depus o frumoasa cunună de fiori. Sora s’a dat în apartamentele M. Sale dineu de gală în onoarea oaspejilor. De la internatul de fete. Atragem atenţiunea publicului român din Sibiiu asupra faptului, că la internatul de fete din joc s’a aranjat o mică isposiţie din lucruri de mână, mai ales albituri, ale elevelor. Esposiţia ră­mâne des­hisâ pănă Duminecă. * Alegere de cassariu la .Transil­vania® din Sibiiu. L­a postul de cassariu al băncii generale de asigurare „Transilva­nia“ din Sibiiu, devenit vacant prin renun­ţare a fost ales dl Emanuil Comşa d­e Si­biiu, absolvent al Academiei comerciale din Anvers. Cu dl Comşa numărul funcţionari­lor români de la centrala acestui institut s-a urcat la 4, un număr destul de neînsemnat, considerând că majoritatea covârşitore a cli­entelei „Transilvaniei“ se compune din Ro­mâni. Ar fi deci numai echitabil şi luat, dacă şi la administraţia şi conducerea ace­stui institut, susţinut aproape numai de Ro­mâni, aceştia ar fi representaţi pe viitor cu un număr pur corăspunzător de­cât până actfva. 1 •3'­cr ■ . • Medical Dr. G Moldovan din Arpaşul­­de jos (comitatul Făgăraş) a fost numit medic cercual cu reşedinţa în Zirneşti în losul lui Dr. Oscar Himovszky promovat ca medic cercual la Făgăraş.* Prelegeri numai diminaţa în şed­­iele poporale. In raportal despre starea în­văţământului inspectorul reg. de şcoale din comitatul Nograd arătând că deja de pe la începutul primăverii nu se mai pot țină pre­legeri aproape în toate şcolele poporale, din pansă că copiii nu cerceteaza ș­ 6la, a făcut comisiunii administrative a comitatului propu­nere, ca în şcollele de la sate primăvara și vara prelegerile să se inceapa la 5, eventual la 6 ore dimineata și să se închee deja le 9 ore, pentru-ca peste zi copiii să po­t fi lu­ați de părinți la lucru fără-ca prin aceasta le­ neglige cercetarea șce­ei. Com­siunea s’a dec­larat de acord cu propunerea. * V.'.,

Next