Telegraful Roman, 1906 (Anul 54, nr. 7-142)
1906-09-19 / nr. 101
rru )1 Sibiuu, Marţi 19 Septemvrie (2 Octomvrie) 1906 AmiN V .IELEGRAFUL ROMAI Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. ABONAMENTUL. pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fiinie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. ,ate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. ii Abonamentele şi inserţiunile să se adreseze Administraţiei tipografiei arhidiecezane, Sibiiu, str. măcelarilor 46. Corespondenţele să se adreseze Redacţiei „Telegrafului Român“, strada măcelarilor nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articoli nepublicaţi nu se înapoiază. INSERT!UN!LE: Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — rândul cu litere garmond. Revistă. Sil»iii«, 1 Octomvrie n. ministrul ungar, domnul vidor, a fost Sâmbăta la de s’a ţinut conziliu comuniştri, sub prezidenţia Sale, a Monarhului nostru, sabilirea programului de pe seama delegaţiunilor, se întrunească încă odată acesta, după ce budgetul anului viitor încă nu e irbeşte, că miniştrii comuniuniei noastre, ar fi păşit cu ti noue în faţa prim-mini Austria şi Ungaria, ceiai mulţi şi recruţi mai ii în anii trecuţi, şi că finţa prim-miniştiilor este şi spiritele în ambele juri monarhiei astfel, ca în i votarea să se facă fără fără multă vorbă, isitivă e dată apoi ştirea, ţiunile vor fi convocate tmvrie la Budapesta, şi cu întrunirii lor va veni şi Maa, cu întreaga curte dom-Budapesta. u a referă colegilor săi ii despre toate câte i-s’au la Viena în cursul zilei tă, domnul ministru-pre- * .. kerle a convocat pe toţi c abinetului său în conziliu, care se ţine astăzi în a Buda al prim-ministrului probabil se va ţineă şi pimâne, după ce la ordinea să şi stabilirea budgetului • pru anul viitor, — pe care ministru-prezident voeşte nte dietei imediat după irea ce se va face în 1.0 n. nul pentru de a întră dieta in activitate nu e deci ii de aceea guvernul va stabilească în zilele acestea oul de muncă pentru noua VR.tot Io nou departe, și propin sesiune parlamentară. E afară de orice îndoială, că proiectul de lege despre reformele electorale, despre introducerea votului universal la alegeri, nu va fi prezentat dietei în cursul anului acestuia. A spus-o cel mai competent, domnul ministru de interne, contele Androssy, că se lucră încă din greu la adunarea datelor necesare pe baza cărora este a se compune noul proiect de lege, prin urmare încă nici planul după care este să se facă proiectul nu pare a fi croit. Legea aceasta deci nu va dă încă de lucru dietei. Va dă însă budgetul, care e încheiat, și e cu douăzeci de milioane mai umflat la cheltueli decât în cel din anul acesta, o împrejurare, care va dă prilej bun celor puţini din opoziţie, naţionaliştilor, să atace guvernul pentru îngreunarea poporului cu sarcini, mai ales, că îngreunarea se face acum din partea acelora, cam mai nainte decenii dearândul au strigat mereu guvernelor din trecut: cruţare şi eară şi cruţare, scăritare dar nu înmulţire de sarcini, pentru că poporul nu le mai poate purtă! Mai sunt apoi anunţate şi câteva proiecte de lege din partea ministrului de justiţie, despre judicatura curiei în chestii electorale şi despre alte inovaţii, pe care doreşte domnul Polonyi să le introducă în ţară, în mod însă atât de radical, încât şi unii dintre deputaţii unguri vor fi negreşit în contra lui. Cu legile aceste mărunte ale domnului Polonyi şi cu budgetul se va ocupa dieta pănă la finea anului, ba discuţia asupra lor poate să treacă şi în anul viitor, după ce din cauza întrunirii delegaţiunilor, cam o lună de zile dieta nu va putea ţine şedinţe , şi astfel chiar dacă ar fi gata, proiectul de lege despre noua procedură la alegeri n’ar putea fi luat în discuţie din partea dietei, decât numai în primăvara anului ce vine. După semnele de pănă acum, în dietă vor merge bine lucrurile şi în viitor, ca la comandă, aşa cum va dispune guvernul. Nu aşa însă în delegaţiuni. Se face mare propagandă, ca kossuthiştii, cari vor forma majoritatea în delegaţiunea ungară, să ese din rezervele pe cari le-au observat în sesiunea din iunie ca şi să păşească mai cu energie în contra miniştrilor comuni. Aici ne putem deci aşteptă la scene sgomotoase, dacă cumva guvernul nu va face pe kossuthişti să înţeleagă, că în înţelesul învoelei cu Coroana, în delegaţiuni Ungurii n’au alta de lucru decât sa voteze ce li se cere. Gură pot sa facă numai acasă! Asta e astăzi situția în politica internă. t, ! aTMit c ~• »'fmi. C-x-riOit C ... i. biblie, “câtiif}} vorbh de uu» * tu* *.« ice, cil . gn v‘ !» ' t,:»r 2 9 .'U c p ·' ‚; *... »i ftr/fe. " "il 1y-j pjjip.Art'ul te «x-i,& ir,i!i- -pjjj’ii si catu« .«iiimi. VT Lei / ti £›i'f ! tj&inifti C !V¡1 f*AU: v! vt suumef? f $ ayutiie ♦ . 3ISOARÂ. imul solar biblic, se poate presupune, ca fiiul • 30 pentru întruparea sa să-şi lob aşa de mic, care împrună7 soţi ai săi să se învârtă în ;ii ca un slugă umilit? Aceaputut crede în vechime, când ul stelar biblic, pământul era rar planeţilor, în jurul căruia , acum însă biblia cu sistempărut — nu mai are valoare“, sc aderenţii iperzeloşi ai creistronom Copernic. Ei susţin iblia îşi are sistemul său steean să ştie, că sfânta scrip-»flfră. moi r\ ÎhttXI-XÎ... — X 4. Ier si ,să cotor-cc-j dpfar: CB a în loc* sau în alte locuri, că „soarele grăbeşte spre locul său de unde el răsare“, sau că „soarele apune şi răsare“, prin aceasta nu se contrazice adevărului astronomic, că soarele nu se mişcă, ci biblia vorbeşte numai în limba omului, spre a fi pricepută. Keppler astronomul ne lămureşte în acest punct. El zice într’o scriere a sa: „Astronomia descopere cauzele lucrurilor naturale, ea cearcă amăgirile optice ex professo. Sfânta scriptură, care învaţă lucruri mai înalte, întrebuinţează modul deprins al vorbirii spre a fi pricepută şi vorbeşte de lucruri naturale numai în treacăt, după măsura cum ni se par. Scripturile s’ar exprima tot în acel mod, dacă ar şi înţelege toţi oamenii amăgirile optice. Căci şi noi, astronomii, nu cultivăm astronomia cu scop de a schimbă modul a dându-se de modul deprins al vorbirii, să-şi măsure cuvintele după calupul ştiinţelor naturale şi să conturbe numai poporul cu fraze întunecate despre lucruri ce nu le poate pricepe, zădărnicindu-şi numai ţânţa sa adevărată şi sublimă“. Biblia deci prin afirmările sale, că „soarele a stat pe loc“, „soarele se grăbeşte“ . . . „răsare şi apune“ .... nu stabileşte adevăruri astronomice şi nici nu-şi apără sistemul său stelar, cu care este învinuită că l-ar avea, ci vorbeşte simplu omului în limbajul lui. După afirmările lui Keppler mai sus înşirate se poate convinge oricine, că adevăraţii bărbaţi ai ştiinţei, în scrutările lor, n’au tendinţa epigonilor ştiinţei, de a nimici adecă credinţa. Ci ei caută adevărul pentru a ridică spiritul omului peste vulgarităţile veacului, a-i sădi în fiinţa lui provine, că adevăraţii ca: Keppler, Copernic, cât se aprofundau mai atât au devenit mai la vină, — au devenit mai Apoi e fapt consta mai superiori în ştiinţ religioşi, dispunând de litate şi de un psihic e tentate. De o mare er pătruns şi Keppler în sale astronomice, ceeac cheierea făcută la opul unde zice: „înainte d masă, pe care am făcutele, nu mi rămâne deşi ochii cătră cer şi să rugăciune autorului tu mulţămesc Doamne şi ■plftp.Arilo T4 r\ nftwi p.’ 1 ' Sărbătoarea seminariu nostru. Vineri, în ziua martirului Nichia Romanul, patronul seminarului arhidiecezan „Andreian“ din Sibiiu, s-a făcut, conform unului din trecut, inaugurarea solemnă a anului şcolar 1906/907 la institutul teologic-pedagogic din Sibiiu. S’a oficiat întâiu serviciu divin, sfânta liturgie şi chemarea duhului sfânt, în biserica catedrală, prin Preacuvioşia Sa domnul protosincel şi director seminarial Dr. Eusebiu R. Roşea, asistat de diaconul Dr. A. Crăciunescu, profesor seminarial, în faţa elevilor şi a corpului profesoral, iar în urmă la orele 10 şi jumătate elevii şi profesorii s-au întrunit în sala mare a seminarului, unde nu peste mult a sosit şi Inaltpreasfinţia Sa, arhiepiscopul şi metropolitul Ioan Meţianu, însoţit de Preacuvioşia Sa arhimandritul şi vicarul arhiepiscopesc Dr. Ilarion Puşcariu, întimpinat fiind cu sgomotoase „Să trăiască“. După încetarea aclamărilor, domnul director seminarial Dr. E. R. Roşea face inaugurarea anului şcolar prin un frumos discurs, în care constată cu plăcere, că elevii de nou intraţi în institutul teologicpedagogic au destul de bune pregătiri, şi dacă vor avea şi zel şi bunăvoinţă, mai ales însă vocaţiune şi bună purtare, vor putea să devină buni luminişului, pentru că corpul profes silinte să-i pregătească bine luptă a vieţii. Le dă ape cum au să se poarte în vnsula inimă mai ales cercetării bisericei. Posteşte apoi Inaltprei hiepiscopul şi metropolitul vorbire elevilor, plină de linteşti. Le spune, că dacă nu era grea, şi poate că nu ai numerată ca altele, a preoţii bine au făcut, fiindcă acest sigure şi legate de un ar preotul şi învăţătorul conte, mută nime dintr’un loc îl numai atunci, când singur stau. Ca însă cineva să fie bun învăţător, se cere să a De aceea, provoacă pe ce într’ânşii destulă vocaţiune bine de acum la alte carie vin mai bine. Cine însă nu preoţie ori dăscălie, să nu nu-şi află răsplătită nume care se face aceasta la albuns să poarte greul vieţii şi să-şi formeze singur şi venit, pe lângă salarul . Să poarte economie, să şi păritul, legumăritul etc. Le pune apoi la purtare bună, cuviincioasă, toată privinţa, nu numai afară de institut, pe stracotarea bisericei, care trei necezitate simţită pentru îndeletnicirea cu cântăriie necezare în biserica noasporul nostru şi decât pre urmă sfaturi frumoase si lux, să nu-şi facă haine ales să nu şi le facă pe hainele tăcute pe aşteptinele lor. Inaltpreasfinţia Sa vadă elevii din primul i-au fost prezentaţi pe lista a părăsit sala între toase ale elevilor.