Telegraful Roman, 1909 (Anul 57, nr. 1-142)
1909-11-26 / nr. 128
Nr. 128 ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Sibiu, Joi 26 Noemvrie (9 Decemvrie) 1909. Anul LVII T 7IU TDL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Abonamentele și inserținnile să se adreseze Administrației tipografiei arhid., Sibiiu, str. măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, str. măcelarilor Nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: I Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fii. rândul cu litere garmond. Alegerea dela Caransebeș. Sibiiu, 8 Decemvrie n. Sâmbătă, în ziua Intrării în biserică, s’a făcut în Caransebeș a treia alegere de episcop, cu resultatul următor: P. C. Sa, protosincelul Dr. Miron E. Cristea din Sibiiu, a primit 31 voturi, iar P. C. Sa, Dr. Iosif I. Olariu, directorul institutului teologic pedagogic din Caransebeș, 24 voturi. S’au dat apoi trei bile albe, un deputat sinodal a lipsit de la ședință, iar candidatul Dr. Olariu nu a votat. Mandatarul mitropolitan, P. C. La părintele Arhimandrit Filaret Musta, a proclamat deci ales Episcop al Caransebeșului, cu majoritate absolută de voturi, pe părintele protosincel Dr. Miron E. Cristea, asesor consistorial în Sibiiu. Regretăm mult, că nu ni s’a împlinit nici de astădată dorința, de a putea înregistra o alegere unanimă, făcută cu cooperarea tuturor deputaților, întruniți în sinodul eparhial electoral din Caransebeș. Dar ne gândim la împrejurarea, că oamenii vor fi luat poate din vreme angajamente față de unul ori altul dintre candidați, și cuvântul dat îi va fi obligat, să nu se despartă de el, să nu se unească deci, așa cum ar fi dorit întreaga opiniune publică românească, asupra unui singur candidat, ci partidele să-și măsure de nou puterile, lăsând ca voturile date să decidă, pe a cărui parte e majoritatea. Și astfel, cu toate că ne-ar fi bucurat foarte mult un vot unanim al sinodului electoral din Caransebeș, pentru că în el am fi văzut cea mai neînșălătoare garanță, că lucrurile se vor îndrepta spre bine în dieceza Caransebeșului, — pacea și liniștea se va sălășlui de nou între credincioșii noștri din aceasta văduvită dieceză, — trebue să primim de bun și să respectăm votul sinodului electoral și așa cum a fost dat. In temeiul legii fundamentale a bisericii noastre dreptmăritoare avem să considerăm deci pe nou alesul, părintele protosincel Dr. Miron E. Cristea, de alesul întregei dieceze a Caransebeșului, și așa dorim să fie considerat P. C. Sași din partea tuturor celor ce vor fi păstoriți de dânsul, în cazul când alegerea va obținea confirmarea preaînaltă. Luptele electorale se poartă numai pănă la săvârșirea actului de alegere, deci după enunțarea resultatului eșit din aceste lupte, fie ele oricât de animate și înverșunate, au să încete toate neînțelegerile, toate dușmăniile, patimile omenești au să fie înfrânate, și toți cei ce doresc binele și înaintarea bisericii noastre au să se grupeze cu încredere în jurul nou alesului lor păstor sufletesc, onorându-i cu toată dragostea și cu toată încrederea lor, pentru că să-i ușureze sarcina grea ce o va lua asupra sa. Dragostea și încrederea aceasta din partea tuturor celor ce vor fi păstoriți de nou alesul, noi o cerem din toată inima, știind că părintele protosincel Dr. M. E. Cristea o merită. O cerem cu atât mai vârtos, că P. C. Lane este cunoscut ca un om cu o cultură superioară, simpatic la înfățișare, cu darul de a atrage, nu a înstrăina, ca om foarte muncitor, înzestrat cu mult zel cu mult simț de datorință, și totuși dată și cu vaste cunoștințe practice pe toate terenele vieții noastre publice, adunate aici la centru, sub doi înțelepți mitropoliți, cel actual, și fericitul Miron Romanul. Ne oferă deci garanță destulă, că în noul și înaltul post, dacă îi va fi dat să și-l poată ocupa, va desvolta aceeași activitate rodnică și fericitoare pentru biserică, patrie și neam, pe care știm și am văzut că a desvoltat-o pănă acum în arhidieceza. Să fie deci alegerea sa de episcop al Caransebeșului într’un ceas bun! Criza. Dorința guvernului de a fi dispensat dela conducerea afacerilor țării nu a fost împlinită. Maiestatea Sa dorește, ca guvernul să rămână la post și să descurce singur situația. Se crede, că guvernul va face încercarea, să ceară îndemnisare de la dietă, dar nu o va primi, în care casă. Sa va trebui să numească alt guvern. Se vorbește mult de contele Khuen Héderváry, ca viitor ministru-president. Dr. Miron E. Cristea episcop al diecezei Caransebeșului. — Raport special. — Caransebeș, 21 Noemvrie v. Iată noutatea sensațională. Mult cercată dieceză a Caransebeșului — după o văduvie de 15 luni și după două anulări de alegeri episcopești — își are azi pe mult doritul ei mire I P. C. La protosincelul Dr. Miron E. Cristea, a fost ales astăzi, la sărbătoarea Intrării în biserică, de episcop al Caransebeșului, cu 31 voturi, față de 24 voturi date protosincelului Dr. Ios. Olariu. Trei bile s’au dat albe. Dr. Olariu n’a votat. Un deputat a lipsit: Novacu,’din Bozovici. Bucuria e în prevalență. Mâhnirea e rezervată. Nădejdile diferite, ba uneori îndoielnice. Oricum va fi, s’a săvârșit și a treia alegere de episcop! Dar s’a săvârșit într’un mod demn de prestigiul bisericei și reputația neamului învingători și învinși, toți doresc astăzi mult ahtiata pace în dieceza Caransebeșului. In timpurile acestea de grea încercare chiar și bucuria trebue să ne fie rezervată, căci tainele viitoriului ne sunt încă ascunse. De la verdictul factorilor competenți atârnă isbânda sinodului electoral de azi, încă în prefără zilei de alegere s’a observat printre deputații alegători o nervositate febrilă. Ambe partidele provoceau învingere, sub anumite condițiuni. Condițiile s’au realizat numai în parte. Patriotismul local al bănățenilor a mai slăbit, și astfel s’a înjghimbat majoritatea de mai sus. Rotul alegerii a decurs după cum urmează: Vineri seara la orele 7 s’a celebrat în biserica catedrală denia obicinuită, după tipicul sărbătoarei Rusaliilor. Utrenia a celebrat-o protopresbiterul Andrei Ghidiu, asistat de parohii locali Ioan Stoian și Gh. Duru. Deputații lipsesc aproape toți de la serviciu. Ei se consultă, ori se capacitează. Sâmbătă la oarele 9 și jum. se celebrează apoi sfânta liturghie, la care pontifică I. P. C. S. arhimandritul Filaret Musta, asistat de protosinoelii Dr. Ios. Bădescu și Dr. Ios. Olariu, și de protopresbiterii A. Ghidiu și Tr. Oprea. Cântările liturgice le-a executat corul teologilor și pedagogilor, sub conducerea profesorului«în gvenn. După rugăciunea de îngenunchiare pentru chiemarea Duhului sfânt se celebrează parastasul pentru odihna sufletelor, nemuritoriului arhipăstor Andrei, episcopilor Ioan și Nicolae, și al mecenatului Emanuil. Se apropie acum actul de alegere. Se face o mică pauză. Membrii sinodului aleg o deputațiune în persoanele domnilor: Mihail Popovici și Dr. Gheorghe Popoviciu, protopresbiteri, Escelența Sa mareșalul pampestru în retr. Nicu Gena, consilierul aulic Constantin Burdea, baronul Buca de Cadâr și ilustritatea Sa Gheorghe Sterb — pentru a învita pe mandatarul metropolitan, I. P. C. S. arhimandritul Musta să deschidă ședința sinodului electoral. Arhimandritul Fil. Musta ocupă locul presidial între aplause. Dă cetire unei pătrunzătoare vorbiri de deschidere, de un efect admirabil. Ne spune cu regret, că acesta e primul caz în viața constituțională a bisericei noastre, că scaunul episcop eso de 15 iuni e în văduvie, și că pănă acum s’au anulat două alegeri de episcop. In interesul bisericii trebue să se stabilească responsabilitățile pentru cazurile acestea. De astădată însă să primim cu omagială supunere resoluțiunea preaînaltă, prin care nici alegerea din 29 Iunie o, nu a fost aprobată, și să procedem de nou la a treia alegere de episcop. »Mâhnit în suflet ași putea să ating unele corzi, cari ar suna neplăcut la unele urechi. Aceasta nu o fac. Constat numai, că pare să ne aflăm iarăși înaintea erei din anii 48“. Cu aceasta declară ședința de deschisă. Vorbirea mandatarului e primită cu vie însuflețire și energice aplause. Se proclamă de notari următorii deputați: Traian Oprea și Avram Corcea, (din cler) și Dr. G. Gârda, G. Breban, C. Cornean și Oct. Proștean (mireni). Urmează cetirea actelor. Notarul G. Breban cetește actul, prin care Escelanța Sa I. P. S. Domn Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Mețianu notifică Consistoriului, că Maiestatea Sa nu s’a îndurat a întări alegerea din 29 Iunie 6. Cetește actul în care Escelența Sa aproabă terminul de 21 Noemvrie pentru săvârșirea actului de alegere, ficsat de Consistoriu, și numește mandatar al seu pe arhimandritul Filaret Musta. Notarul G. Gârda cetește lista deputaților, din care rezultă, că sunt prezenți 59 deputați. Deputatul Iuliu Novac și-a cerut concediu prin o telegramă. Ca bărbați de încredere la scrutiniu se aleg deputații Mihail Popovici, proto- presbiter și Escelența Sa, mareșalul campestru în retr. Nic. Cena. Se face apelul nominal și deputații sinodali procedează la votare. Se dau cu totul 58 de voturi. Protosinoelul Dr. Ios. Olariu nu votează. Prezidiul enunță, că majoritatea absolută o formează 30 voturi. Prima bilă e pentru Dr. Olariu: însuflețire și o mică consternare. Pănă la numărul 10 voturile merg paralel, de aci încolo Dr. Olariu e în majoritate, pănă la votul al 18. Acum se urcă voturile Drului Cristea. Protosincelul Dr. Miron Cristea la primirea bilei 30 e sigur de isbândă. Protosincelul Dr. Ios. Olariu primește 24 voturi. Trei bile albe. Presidiul enunță, că P. C. Sa. Dr. M. Cristea, protosincelul, e ales episcop al diecezei Caransebeșului. Mulțumește membrilor sinodali pentru impunătoarea lor ținută, dorindu-le multă fericire. Deputatul Dr. G. Dobrin în cuvinte alese constată, că ceea ce azi s’a făcut, spre binele bisericii și al neamului s’a făcut, purcezând toate din curată inimă, iubire de lumină și neclintită alipire cătră așezămintele bisericești. In urmă mulțămește presidiului pentru înțeleaptă conducere a actului de alegere, și lumea părăsește emoționată biserica, dorind, ca în curând să o umple iarăși, cu ooasiunea instalării noului episcop al Caransebeșului, Dr. Miron Cristea. George Joandrea. Protosincenul Dr. Miron E. Cristea. — Date biografice. — Dr. Miron Elie Cristea s-a născut la 18 iuliu 1868, din părinți țărani fruntași, în viață încă, în Toplița română, o comună mare din Ardeal, aproape de isvorul Murășului. Și-a început studiile în școala din satul nașterii, le-a continuat în liceul săsesc de la Bistrița și în cel românesc de la Năsăud, unde la 1887 a trecut bacalaureatul cu succes eminent. La 1890 terminând studiile teologice în seminarul „Andreian” din Sibiiu a luat cu acelaș succes licența în teologie, de la comisiunea arhiepiscopiei Ardealului. In 1890—91 a funcționat la școala primară de la Orăștie ca dascăl simplu, încredințat fiind de consistorul arhidiecesan de la Sibiiu și cu conducerea aceleia în calitate de director. Poporul și fruntașii din Orăștie și jur își reamintesc și azi cu plăcere de timpul petrecerii sale în acel centru românesc, fiind dl Cristea un muncitor conștiențios, care lua parte activă la toate mișcările ce țintesc spre înaintarea bisericii și a credincioșilor ei. In toamna anului 1891, la stăruința vestitului profesor și pedagog Ioan Popescu de la seminarul „Andreian” din Sibiiu, l-a trimis Arhiepiscopul și Mitropolitul Miron Românul la universitatea din Budapesta spre a-și completa cunoștințele și a-și lărgi orizontul vederilor, cari de la început tradau o judecată clară și desinteresată In curs de 4 ani a făcut în Budapesta studii din literatura germană, maghiară și română, din psihologie și pedagogie, precum și din științele naturale. La îndemnul său și sub conducerea sa a serbat tinerimea academică română la 1893 în stil mai mare și ca semn de recunoștință jubileul profesurei de 30 ani a profesorului de limba și literatura română de la universitatea din Budapesta Alesandru Roman. In Maiu 1895 a obținut titlul de doctor în litere la universitatea de la Budapesta, presentând ca lucrare în scris o broșură de 5 coaie tipar, despre „Viața și scrierile lui Eminescu“ „Eminescu élete és műves“, care în partea I, cuprindea pănă la lucrarea dlui Dr. Ioan Scurtu cea mai completă biografie a lui Eminescu, iar în partea a II-a a arătat înrâurirea literaturii germane asupra scrierilor lui Eminescu. îndată după absolvirea studiilor i-a încredințat fericitul Arhiepiscop și Mitropolit Miron Romanul, la 1 Iuliu 1895 oficiul greu și important de secretar al consistorului arhidiecezan. După abia 7 luni de provisoriat a fost ales și întărit definitiv în acest oficiu, pe care l-a prevăzut pănă în 30 Iuniu 1902, dovedind zel, pricepere și conștiențiositate în toate afacerile ce i s’au încredințat. Pe lângă agendele secretariale a avut totdeauna și referad la mai multor afaceri, atât bisericești, cât și financiare, contribuind în măsură însemnată la înaintarea pe toate terenele a neamului său. Indeoesebi merită amintire faptul, că lui i s’a încredințat și resolvarea grelei regulări a dotațiunilor parohiale și a statoririi sumelor, cu cari vistieria țării ave a întregi venitele preoțimii pastorale. Spre a isprăvi în mod mai espeditiv această uriașă lucrare, în urma înțelegerii dintre actualul Mitropolit al nostru Ioan Mețianu și ministrul Dr. Iuliu Wlassics, a fost trimis la Budapesta și acolo în secțiunea a II-a a ministerului cultelor a stat mai bine, de 7 luni, muncind zi și noapte,, atât acolo, cât și reîntors acasă, pănă la definitiva regulare a competințelor parohiale din cele aproape 1000 parohii alearhidiecezei ortodoxe române din Transilvania. Aprofundând art. de lege XIV, din 1898, instrucțiunile ministeriale date întru esecutarea lui, și mai ales modul de aplicare a lor față de celelalte confesiuni din țară, dl Dr. Cristea a știut da clerului