Telegraful Roman, 1934 (Anul 82, nr. 1-54)
1934-06-10 / nr. 24
Anul LXXX1I Abonamentul: Un an 500 Lei. — Șase luni 250 Lei. — Trei luni 125 Lei. — Pentru străinătate un an 900 Lei. — Pentru America 4 Dolari Articole și corespondente se adresează Redacției Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — Articole nepublicate nu se înapoiază. Prețul insertiunilor un șir petit 6 Lei pentru odată, dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. Abonamentele și insertiunile se adresează Administrației ziarului Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45 Sibiu, 10 Iunie 1934. Organ național-bisericesc — întemeiat in 1953 de Mitropolitul Andreiu Șaguna HPflRE SHPTFÎMH NflL Bugetul cultelor pe 1934/35 Doleanțele Bisericei ortodoxe Considerațiuni generale Și Suntem în preajma deschiderii corpurilor legiuitoare, cari vor avea să stabilească cifra bugetului țării pe anul 1934/35, așa că este de cea mai mare actualitate și chestiunea întocmirii bugetului cultelor, care ne interesează mai de aproape. Cu multă durere în suflet și mâhnire trebue să facem constatarea, că până acuma toate guvernele țării dela răsboi încoace au arătat față de Biserica ortodoxă un tratament mașter nedreptățindu-o, și favorizând acelaș timp celelalte culte, în detrimamentul ei. Dovadă ne sunt bugetele cultelor pe cei 15 ani din urmă. Acest lucru a fost recunoscut în mod oficial nu de mult de pe banca ministerială de un membru al guvernului actual. S’au arătat in repetite rânduri nedreptățile jignitoare și umilitoare față de Biserica ortodoxă, prin adrese ori memorii, s’au scris broșuri, s’au făcut apoi an de an de cei în drept intervenții personale la cei ce conduceau destinele țării, uneori chiar și la Rege, pentru curmarea acestor nedreptăți, dar toate au fost în zadar. Am rămas cu promisiunile guvernanților, dar în acelaș timp cu lefurile de mizerie ale preoților, amputate cu 5 curbe, (2 peste curbele celorlalți funcționari publici), cu serviciile centrelor eparhiale desorganizate prin suprimarea multor posturi de mare importanță și absolut indispensabile în organizația Bisericii noastre, cum sunt: consilierii, misionarii, secretarii, revizorii eparhiali, protopopii mai mult de jumătate și dela parohii jumătate din cântăreții bisericești. In acelaș timp cultele neortodoxe au fost menajate și favorizate, respectându-li-se cu o neînțeleasă scapulozitate toate privilegiile moștenite de la asupritorii noștri de eri și acordându-li-se pe lângă acestea și alte noi favoruri. Nedreptățirea Bisericei ortodoxe și favorizarea celorlalte culte Astfel Bisericei ortodoxe i s’au suprimat în 1931 peste 1200 de posturi, iar în 1933 încă 2504 de cântăreți bisericești, în timp ce celorlalte culte, în loc să li se facă suprimări în măsură egală, li s’a înmulțit numărul personalului și la centrele eparhiale și la parohii. Din bugetul pe 1932 s’au redus Bisericei ortodoxe 43.880.658 Lei, pe când bisericii unite i s’a acordat un spor de 19.750.586 Lei, iar unitarilor maghiari un spor de 1.325.743 Lei. Acest tratament al Bisericei noastre provine din faptul, că toate guvernele au apreciat rolul Bisericei numai sub aspectul intereselor politice, iar nu după însemnătatea ei divină pentru îndrumarea sufletelor spre o viață religios-morală și pentru mântuirea lor. Spre a o putea folosi pentru realizarea scopurilor sale vremelnice politice, statul a ținut o în sărăcie și dependență față de el și nici când nu a văzut cu ochi buni tendința spre independență a Bisericei în conducerea afacerilor administrative și a vieții ei spirituale, având oroare față de așa zisa «autonomie». S’ar putea urma cu nedreptățile aplicate Bisericei ortodoxe și cu favorurile acordate celorlalte culte și în special bisericei unite, dar renunțăm la expunerea lor fiind destul de cunoscute și înșirate pe larg în diferite memorii și broșuri.* 1i * Declarațiile favorabile ale dlui Popescu Necșești, subsecretar de stat la culte In bugetul cultelor pe 1934/35 nădăjduim să se repare măcar unele din nedreptățile trecutului. Nădejdea noastră se bazează pe declarațiunile categorice și îmbucurătoare ale dlui Al. Popescu Necșești, subsecretar de stat la Ministerul cultelor, făcute în ședința senatului din 25 Aprilie a. c. ca răspuns la comunicarea părintelui senator Vichentie Pirtea, care a cerut încetarea nedreptăților din trecut, salarizarea mai omenească a preoțimei, ștergerea curbelor speciale etc. A cerut apoi executarea programului moștenit de la regretatul prim-ministru I. Q. Duca, despre care dl prim-ministru Tătărescu spunea la conferința cu prefecții: «din băltoaca de sânge dela Sinaia am ridicat programul lui Duca și-l voi executa. In acest program se cuprind și drepturile bisericei». Regretatul I. G. Duca spunea în o adunare de la R.Vâlcea următoarele: «Partidul național liberal nu concepe să nesocotească faptul, că Biserica ortodoxă este Biserica marei majorități a locuitorilor acestei țări. De asemenea nu poate să admită, ca sub cuvânt de a nu apăsa alte confesiuni, să se ajungă cum s’a ajuns sub guvernarea național-țărănistă la persecutarea Bisericei noastre strămoșești“. La această comunicare dl Popescu-Necșești a răspuns: „La comunicarea ce se face pentru nevoile Bisericii ortodoxe și pentru celelalte culte, sânt fericit a răspunde în numele guvernului, referindu-mă la partea ultimă din comunicare, care a scos în evidență programul, pe care acest guvern l-a avut în vedere, când a luat răspunderea guvernării și anume: I restituirea Bisericii ortodoxe române în toate drepturile, cari au fost uitate de la 1928 încoace... Iată de ce ziceam, că trebuie să fie restituită Biserica ortodoxă română în toate drepturile sale. Toate curbele s’au aplicat preoților. N’a fost în stat o instituție mai neglijată decât Biserica și slujitorii ei. Ei bine, când guvernul actual și-a întocmit programul de realizări, s’a gândit să restabilească tot ceea ce printr’o omisiune regretabilă s’a neglijat; cu timpul se va forma chiar un guvern separat al Cultelor și Artelor, pentru ca tocmai să se reia tradiția, pe care așa de strălucit a reprezentat-o dl Lapedatu Alex. în trecutul guvern». După ce vorbește de programul moștenit de la dl I. Duca, de care a făcut amintire și I. P. S. La Patriarhul Miron în cuvântarea de la înmormântare, dl P. Necșești încheie cu cuvintele «Sunt autorizat să declar j că în colaborare cu Ministerul Finanițelor, vom găsi... să aplicăm cu sfințenie și cu energie acest program și cu privire Culte rn Biserica ortodoxă». (Mon. dic. p. III Nr. 31 din 26 V. 1934 pag. 1614). In urma acestor așa de categorice și obligatorii declarațiuni, pe cari le salutăm cu toată satisfacția și nădejdea și în urma legământului făcut cu atâta hotărâre de șeful actualului guvern, și cunoscând bunăvoința și solicitudinea dlui Ministru Dr. C. Anghelescu și a dlui subsecretar Popescu Necșești, ambii fii devotați ai Bisericei ortodoxe, credem că vor realiza cel puțin în parte ceea ce au promis, pentru înfăptuirea programului moștenit dela dl I. Duca. Deși aflăm în momentul din urmă că dl Popescu Necșești ar fi demisionat din guvern, totuși declarațiile făcute angajează guvernul. Cred, că nu este fără interes să arăt aci, că nu toate sumele votate într’un buget, se și folosesc spre scopul pentru care s’au votat, ci de multe ori li se dă altă destinațiune. Urmărindu-se anulările și deschiderile de credite în decursul anului și cari se publică în Mon. oficial, se poate ușor vedea, cum se trec de ușor sumele dela un capitol la altul și se schimbă destinația banilor. Dau un exemplu din cele multe. In Mon. oficial Nr. 77/1934 se anulează mai multe sume, între cari din cheltuelile materiale ale Bisericii ortodoxe suma de 1.076 000 Lei și de la subvențiuni 2 300.000 Lei, iar la celelalte culte 245 000 Lei, ca să se poată vota un credit suplimentar de 7 milioane operei române și 2 milioane pentru diferite cheltuieli de transport. Va putea oricine aprecia de ce ordin sunt preferințele celor de la conducerea treburilor țării. * in urma acestor constatări generale, îmi iau voie a înșira, măcar unele din doleanțele Bisericei ortodoxe, a căror înfăptuire o așteaptă cu nerăbdare întreaga suflare ortodoxă. * Vezi broșurile: „Bugetul cultelor pe 1931“, „Bugetul cultelor pe 1930 și Biserica ortodoxă“ și, „Să înceteze confesionalismul politic“ de păr. V. Nichifor, și alte articole din reviste și ziare. Nr. 24 1. Aplicarea principiului proporționalitâții Biserica ortodoxă nu așteaptă nici un favor, ci numai aplicarea cu dreptate a principiului proporționalității la acordarea de către stat a ajutoarelor diferitelor culte, în conformitate cu dispozițiunile clare ale Art. 31 din Legea pentru regimul general al cultelor, cu ajutoarele pe care statul le va acorda diferitelor culte că fie în raport cu numărul credincioșilor, cu situația materială a cultelor respective și cu nevoile reale, ținându-se cont și de averile ce le posed. Trebue să arătăm aici cum nu se respectă acest principiu din partea statului nostru. Biserica ortodoxă cu 13 milioane suflete are bugetate 17 episcopii, cu 54 de consilieri, 73 de protopopi, 1 secretar și 7825 de preoți; cea greco-catolică cu 1.300.000 suflete 5 episcopii cu 31 consilieri (canonici) 75 de protopopi, 10 secretari, 1569 preoți, câte 3 spirituali și 3 secretari la Academiile teologice, cari lipsesc la ortodocși, iar la rom. catolici maghiari cu cca 1 milion suflete 6 episcopii, cu 17 consilieri, 28 protopopi, 8 secretari și 696 preoți. Acum, în preajma alcătuirei bugetului, este, cred, timpul oportun, să se revizuiască chestiunea subvenționării cultelor de către stat și să se dea Bisericei ortodoxe satisfacția cuvenită pentru nedreptățile ce i s’au aplicat mai ales dela 1931 încoace. 2 Spor la salariile preoților prin ștergerea curbelor speciale Salarizarea preoților și a celorlalți slujbași ai Bisericei să se facă conform cvalificației, ca și a celorlalți slujitori ai statului și conform dispozițiunilor statutului funcționarilor publici. Să se șteargă curbele speciale, ce s’au aplicat, fără nici o bază legală numai la salariile preoților începând cu anul 1931 și să li se aplice numai curbele ce se aplică tuturor funcționarilor publici. Ștergerea curbelor speciale necesită un spor de cheltueli, care va trebui prevăzut în noul buget. Cetim însă în ziarele din 4 Iunie a. c. comunicatul dat în legătură cu alcătuirea bugetului Ministerului instrucțiunii și cultelor, în care nu se vorbește nimic de sporul ce ar trebui acordat pentru ștergerea curbelor. Comunicatul spune: «A rămas definitiv stabilit că numai bugetele au departamente, — apărarea națională și instrucția, — se vor prezenta parlamentului cu un însemnat spor față de bugetul în curs. Astfel proectul de buget al Ministerului instrucțiunii prevede un spor de 56 milioane. Acest spor cuprinde salariile celor 6500 învățători nou numiți de la 1 Ianuar 1934 până în prezent, precum și gradațiile membrilor corpului didactic de la 1 Noemvrie 1934 și până la 1 April 1935». Vor trebui deci făcute din nou intervențiile necesare atât la Ministerul