Telegraful Român, 1954 (Anul 102, nr. 1-52)
1954-01-01 / nr. 1-2
ORGANUL OFICIAL AL ARHIEPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE DE ALBA-IULIA Şl SIBIU Şl AL EPISCOPIILOR CLUJ Şl ORADEA Abonamentul pentru parohii ei. 1 Lei 40; cl. il Lei 30; cl. Hi L,e! 25. Particulari Lei 25 Autoriăţi şi străinătate Lei 50. De sprijin Lei 75 Pentru America 10 Dolari Articolele şi corespondenţa se adresează REDACŢIE.) Telegrafului Român, Sibiu, str. 1 Mai 35. — Articolele nepublicate nu se înapoiază. — Scrisorile nefrancate se refuză. Preţuiaserţiunilor un cm.~ 60 Bani pentru odată; dacă se publică J de mai multe ori se dă rabat corespunzător. Inserţiunile se adresează ADMINISTRAŢIEI Talagrâului Român, Sibiu strada 1 Mai Nr. 35 pentru descinderea încordării internaţionale — Sesiunea de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii — între 23—28 Noembrie 1953, a avit loc la Viena, sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, la care au participat 314 delegați din 59 de fari. Ca şi precedentele sesiuni ale Consiliului Mondial al Păcii — şi această sesiune a oglindit cu putere creşterea mişcării pentru pace, lărgirea necontenită a rândurilor ei, forța mobilizatoare a ideilor promovate de Consiliul Mondial al Păcii şi al acţiunilor iniţiate de acesta. Ea a oglindit sprijinul popoarelor față de marea campanie iniţiata de sesiunea de la Budapesta a Consiliului Mondial al Păcii, campanie menită să ducă la triumful tratativelor asupra politicii de forţă. Intr’adevăr în perioada ce a trecut dela acea sesiune a crescut impetuos în lumea întreagă curentul în favoarea tratativelor ca mijloc de reglementare paşnică a problemelor internaţionale litigioase. Ideia tratativelor a câştigat nouă milioane de aderenţi din cele mai diferite pături sociale, de variate concepţii politice şi credinţe religioase, căpătând o imensă forţă mobilizatoare. De aceea la lucrările sesiunii de la Viena au participat alături de reprezentanţi cunoscuţi ai mişcării internaţionale pentru apărarea păcii, şi soli ai popoarelor din unele ţări, care n’au fost reprezentate până acuma la nici o consfătuire internaţională similară, şi oameni care până de curând au stat departe de mişcarea pentru pace. în centrul discuţiilor a stat cea mai importantă şi mai urgentă problemă a momentului actual: problema destinderii, a micşorării încordării internaţionale. în lumina acestei probleme au fost desbătute toate celelalte probleme internaţionale şi s-au căutat căile concrete şi eficace pentru rezolvarea lor. La aceste discuţii au participat şi reprezentanţii diferitelor culte religioase, aducând adeziunea credincioşilor lor la vastul program de acţiune pentru destinderea internaţională, pentru pace. Astfel din delegaţia noastră a făcut parte şi părintele vicar Alexandru Ionescu. între reprezentanţii creştini mai de seamă, care au luat cuvântul la această sesiune, amintim pe: I. P. S. Mitropolit Nicolae de Krutiţi şi Colomna, pastorul evanghelic lutheran din Germania occidentală Martin Niemöller, pastorul canadian Dr. J. Endicott şi alţii. P. P. S. Mitropolit Nicolae de Krutiţi şi Colomna, după ce a arătat că Biserica Ortodoxă Rusă, împreună cu întreg poporul sovietic, este stăpânită de năzuinţa păcii şi că forţele păcii cresc mereu în toată lumea, s’a ocupat în special de sarcina atragerii credincioşilor la cauza păcii. Amintind că la Congresul dela Viena, şi la sesiunea dela Budapesta, slujitorii diferitelor religii au fost larg reprezentaţi, î. P. S. S. remarcă pe deoparte că alăturarea adepţilor Islamului, budismului şi altor religii din Asia şi Africa la Lupta pentru Pace se adaogă noui forţe de luptă în frontul păcii, pe de altă parte în acelaş timp s’a lărgit şi mişcarea creştinilor pentru apărarea păcii. Un număr tot mai mare de creştini de diferite confesiuni ajung la unica hotărîre justă: să lupte pentru pacea internaţională laolaltă cu popoarele, în încheere I, P. S. Sa a spus: „ Chem cu înflăcărare creştinii şi credincioşii tuturor religiilor, să fim uniţi în cauza sfântă de apărare a păcii şi în lupta împotriva acţiunilor agresive ale duşmanilor păcii !“ In acelaş sens a vorbit şi pastorul Martin Niemöller, care a propus să se adreseze în numele Consiliului Mondial al Păcii un Apel către toţi slujitorii Bisericii în vederea intensificării luptei lor pentru pace, lupta pentru pace fiind o datorie sfântă a tuturor credincioşilor şi a tuturor slujitorilor din diferitele Biserici creştine, în urma discuţiilor, a cuvântărilor, a lucrărilor în sânul comisiilor, în care s’au trecut în revistă toate problemele internaţionale actuale şi căile de soluţionare paşnică a lor, sesiunea dela Viena a Consiliului Mondial al Păcii a adoptat mai multe hotârîri. Astfel, a ales noui membru in Consiliul Mondial al Păcii şi în Biroul Consiliului Mondial al Păcii, a fixat sărbătorirea în 1954 a jubileurilor marilor reprezentanţi ai culturii mondiale: 200 de ani dela moartea scriitorului englez Fielding, 50 de ani dela moartea lui A. P. Cehov, 50 de ani dela moartea compozitorului ceh Dvorak, 2400 de ani dela naşterea lui Aristofan, a aprobat: Mesagiul adresat organizaţiilor şi personalităţilor, care doresc slăbirea încordării internaţionale, Rezoluţia generală a Consiliului Mondial al Păcii, Apelul adresat oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, şi Recomandarea Comisiei culturale a Consiliului Mondial al Păcii cu privire la desvoltarea legăturilor culturale între popoare. Aceste documente fac o analiza clară a situatiei internaţionale, prezintă un vast program de acfiune pentru micşorarea încordării în relaţiile internaţionale, arătând căile concrete şi eficace pentru soluţionarea paşnică a problemelor ce preocupă azi omenirea, şi constitue totodată un înflăcărat apel adresat popoarelor de a nu precupeţi nici un efort în lupta pentru destinderea internațională, pentru tratative, pentru pace. Le publicăm în cele ce urmează. (Continuare In pag. 2) % 30 Decemvrie La 30 Decemvrie s a sărbătorit a şasea aniversare a R. P. Române. în cei 6 ani, ceii au trecut de la proclamarea R. P. R., poporul muncitor a realizat în Patria se liberă şi independentă mari transformării revoluţionare. El a instaurat regimul de democraţie populară, în care puterea aparţine oamenilor muncii dela oraşe şi sate, şi a pornit pe calea construirii socialismului in ţara noastră, dobândind sucese însemnate. Industria socialistă, care se desvoltă într’un ritm nemaivăzut la noi în trecut, stă la temelia construirii socialismului şi a unei vieţi mai bune, mai fericite. In sectorul agricol, gospodăriile agrcole de stat, gospodăriile agricole colective, şi întovărăşirile agricole, constitue nucleul agriculturii socialiste din ţara noastră. Viaţa culturală, ştiinţifică, artistică este în plină înflorire. Principalul scop al activităţii Statului este ridicarea nivelului de trai şi cultural al oamenilor muncii. Poporul muncitor al ţării noastre întâmpină a 6-a aniversare a R. P. Române, muncind cu elan pentru înfăptuirea marelui program de măsuri economice elaborat de plenara C. C. al P. M. R. din 19-20 August 1953 pe baza raportului prezentat de d. Gh. Gheorghiu-Dej, Preşedintele Consiliului de Miniştri. Prin aceste măsuri, sprijinindu-se realizările obţinute în industrializarea ţării şi pe desvoltarea de până acum a industriei grele, guvernul pune în centrul preocupărilor sale realizarea unei producţii mărite în industria uşoară şi industria alimentară şi în agricultură. în felul acesta se ajunge la o abundenţă de produse alimentare şi produse de larg consum, la ridicarea sistematică şi rapidă a nivelului de trai a oamenilor muncii. Căci în orânduirea socialistă totul stă în slujba nevoilor materiale şi culturale ale oamenilor muncii. De aceea alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare, care au avut loc în 20 Decemvrie 1953, au avut caracterul unei puternice manifestări de ataşament a poporului muncitor faţă de Patria sa, Patrie făurită prin luptă şi muncă,neprecupeţiţi. Dar toate aceste realizări importante au fost posibile numai datorită ajutorului frăţesc şi multilateral al Uniunii Sovietice şi sprijinului ţărilor de democraţie populară. De aceea poporul nostru împreună dragostea de Patria sa cu dragostea de marea ţară a socialismului, Uniunea Sovietică. Ţara noastră este un factor activ în marele lagăr al democraţiei, socialismului (Continuare In pag. 3)