Telegraful Român, 1963 (Anul 111, nr. 1-48)
1963-01-01 / nr. 1-2
Pag. 2 Patria noastră (Continuare din pag. 1) De asemenea nivelul cultural al poporului este în necontenită creştere. Analfabetismul a fost lichidat. Afară de grădiniţele pentru preşcolari, avem circa 15.000 şcoli de patru şi opt ani cu peste 2,5 milioane elevi, care primesc gratuit toate manualele şcolare. Avem aproape 600 şcoli medii de cultură generală de 11 ani cu circa 270.000 elevi, şi 164 facultăţi cu aproape 100.000 studenţi. Invăţămîntul de toate gradele e gratuit. In ţara noastră funcţionează circa 60 teatre dramatice, opere şi teatre muzicale, 10 filarmonici, 7 orchestre simfonice; în instituţii şi comune există cluburi, case de creaţie populară, cămine culturale, ansambluri populare de cîntece şi dansuri şi alte formaţii artistice. Presa, cu un tiraj zilnic de 6 milioane exemplare, cărţile — care în 1961 s-au tipărit în 50 milioane exemplare, iar în ultimii zece ani în aproape jumătate miliard de exemplare, şcolile, bibliotecile, căminele culturale, universităţile populare, expoziţiile, şi alte manifestări culturale răspîndesc cultura în masele poporului, contribuie la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii şi la stimularea capacităţilor lui artistice creatoare. Realizările oamenilor de ştiinţă, artiştilor şi tehnicienilor noştri, ca şi creaţiile artei populare, sunt preţuite ca realizări deosebite nu numai în ţară, ci şi peste hotare. In anii puterii populare patria noastră a devenit o ţară industrială agrară avansată, cu un înalt nivel de trai material şi, cultural al poporului. In aceşti ani a crescut şi prestigiul internaţional al ţării noastre, nu numai pentru realizările mari amintite, ci şi pentru politica de pace şi colaborare între popoare, pe care o duce în mod consecvent. Astfel, ţara noastră — alături de Uniunea Sovietică, de celelalte ţări socialiste şi de luptătorii pentru pace din toată lumea — a sprijinit şi sprijineşte lupta pentru dezarmarea generală şi totală, pentru interzicerea experienţelor cu arme atomice, pentru lichidarea colonialismului. Ea a susţinut şi susţine ca toate problemele internaţionale să fie rezolvate nu prin forţă, ci prin tratative. Ea a propus ca Balcanii să devină o zonă denuclearizată, o zonă a păcii, ca tineretul să fie educat în spirit de pace şi prietenie. Ea întreţine relaţii comerciale şi culturale cu o mulţime de ţări, ajutînd ţările mai puţin dezvoltate să-şi făurească o industrie proprie, să-şi întărească economia. Privind avîntul economic şi cultural al poporului nostru şi prestigiul ce l-a dobîndit pe plan internaţional, nu poţi să nu tresalţi de bucurie, să nu fii mîndru de ţara ta, să nu-ţi iubeşti patria, tot mai frumoasă, tot mai puternică, tot mai bogată. Dragostea de patria noastră, care însufleţeşte pe toţi oamenii muncii, este izvorul tuturor biruinţelor populare, este izvorul hotărîrii ferme a poporului de a munci pentru ca ea să devină tot mai înfloritoare şi de a o apăra împotriva celor ce ar îndrăzni să-i ameninţe independenţa şi cuceririle de pînă acum şi de mîine. La a 15-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române, poporul nostru aduce totodată mărturia solidarităţii sale şi sentimentelor lui frăţeşti de mulţumire faţă de marele popor sovietic, al cărui ajutor multilateral şi dezinteresat stă la temelia succeselor noastre, şi faţă de popoarele ce construiesc socialismul ,în colaborare strînsă cu noi. Ţările socialiste păşesc împreună, într-ajutorîndu-se reciproc, spre acelaş viitor de pace şi fericire. Biserica noastră este alături de popor. Clericii şi credincioşii Bisericii noastre aduc contribuţa lor la lupta poporului pentru pace şi la munca lui pentru întărirea patriei noastre scumpe, Republica Populară Romînă. Toţi oamenii muncii, care — însufleţiţi de nemărginită iubire de patrie —, făuresc prin strădanii neostenite viaţa fericită a poporului, înalţă acum, la a 15-a aniversare a Republicii noastre scumpe imnul: Puternică, liberă, pe soartă stăpînă Trăiască Republica Populară Romînă! Telegraful Romîn TELEGRAFUL ROMÍN pacea, ţel permanent La 30 decembrie 1962 s-au împlinit 15 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. Bilanţul făcut cu prilejul acestui popas sărbătoresc arată că poporul nostru a înscris în acest răstimp mari succese în propăşirea vieţii sale sub toate aspectele. Dar tot cu acest prilej trebuie să subliniem şi lupta neobosită pe care poporul nostru şi conducerea ţării noastre au dus-o pentru apărarea păcii, pentru deplinul ei triumf în lume. Pacea, sentimentele bune, respectul pentru alte popoare sunt însuşiri fireşti ale poporului nostru. In această privinţă este destul să ne gîndim la salutările sale de fiecare zi, ca: Noroc bun, pace bună sau mergi în pace, precum şi la bunele urări pe care şi le face cu diverse ocazii mai de seamă din viaţa sa. Şi pe cît îi este de dragă pacea, pe atît poporul nostru a urgisit războiul, fapt care a pătruns chiar în folclor, unde întîlnim versuri ca acestea: Foaie verde de trifoi, Mînca-l-ar focul război! sau Frunză verde trei granate împărate, împărate, Fă pace, nu te mai bate, Că-ţi mor cătanele toate. C-au fost mulţi ca muştele, Şi-au pierit ca frunzele, împărate stinge focu, Că la mulţi le mînci norocu. Că de cînd bătaia ţii, Au rămas holde pustii, Şi-au rămas maice bătrîne, Mulţi copii mici fără pine, versuri care ne amintesc de vremuri apuse, în care feciorii noştri erau tîrîţi în războaie, războaie în care nu erau interesaţi decit regii şi împăraţii şi care nu puneau nici un preţ pe viaţa mulţimilor şi pe suferinţele lor. Iată însă că regii au fost înlăturaţi şi poporul nostru a luat soarta sa în propriile sale uniini şi dea şi cauza păcii. Poporul nostru doreşte acea şi luptă pentru ea nu numai pentru că din fire iubeşte pacea, ci şi pentru că el este angajat într-un mare şantier de zidire a unei vieţi noi, mai bune şi mai fericite pentru toţi cei ce muncesc. Munca paşnică şi lupta pentru pace a poporului nostru este vădită în toate sectoarele sale de viaţă. Aşa de pildă Institutele de cercetări ştiinţifice ale ţării noastre urmăresc să facă viaţa mai uşoară, să folosească cuceririle ştiinţei în scopuri paşnice. „Adevăraţii oameni de ştiinţă au în sarcina lor nu numai descoperirea relaţiilor dintre fenomene şi formarea acestora, dar şi datoria de a supraveghea ca descoperirile lor să nu fie puse în serviciul duşmanilor progresului omenesc, al duşmanilor vieţii şi bunăstării maselor populare... Oamenii de ştiinţă trebuie să arate popoarelor că ele nu au nici un interes de a se urî şi ucide între ele" — declară acad. prof. C. I. al poporului nostru Parhon, personalitate de vază a ştiinţei româneşti. „Nu există pentru omul de ştiinţă o datorie mai mare decit aceea de a-şi pune pregătirea, rezultatele strădaniilor sale în slujba ţării sale şi a întregii omeniri, în slujba păcii" — spune şi acad. Elie Carafoli, director al Institutului de mecanică aplicată „Traian Vuia” al Academiei R.P.R. Aceleaşi idei umanitare, ale dragostei de oameni sunt promovate şi în viaţa culturală a poporului nostru, în operele de artă, în literatură, în teatru, în cinematograf, etc. „împreună cu tovarăşii mei de muncă caut să promovez acele spectacole care să afirme umanismul, dreptul oamenilor la fericire, încrederea în viitorul luminos al omenirii" — declară artistul poporului Radu Beligan, director al Teatrului de Comedie din Bucureşti. „Arta nu înfloreşte cu frica pentru a doua zi — spune şi arhitectul Duiliu Marcu, preşedintele Uniunii arhitecţilor din R.P.R. — şi nici omenirea nu se înalţă sub bubuitul tunului. Artele au nevoie de pace. Pacea este creatoarea de valori”. La festivalul cinematografic internaţional de la Karlovy Vary, din 1953, a fost decernat „Premiul luptei pentru progres social” filmului romînesc „Mitrea Cocor”. La acelaşi festival cinematografic din 1960 a fost premiat apoi filmul romînesc„Malurile Dunării”, pentru calităţile sale de demascare şi combatere a ororilor războiului. Ideile păcii şi prieteniei între popoare sunt cultivate şi în rîndurile tinerei generaţii care învăţă şi se formează în şcolile de toate gradele din R. P. Romînă. „De la catedră trebuie să insuflăm copiilor dragostea şi respectul pentru om, pentru marile valori ale umanităţii. In acest sens sunt îndreptate programele noastre de învăţămînt şi ar fi bine dacă în toate ţările lumii ar fi profesat un învăţămînt care să educe tineri cu înalte idealuri de viaţă” — spune profesoara Ella Lupu din Bucureşti. Dînd glas acestor năzuinţe dragi ale poporului nostru, conducerea ţării noastre, Statul nostru, Republica Populară Romînă, promovează o politică fermă de apărare a păcii, de destindere şi colaborare internaţională, pentru dezarmare generală şi totală. „R. P. Romînă — spunea dl Gh. Gheorghiu- Dej, Preşedintele Consiliului de Stat, în raportul prezentat la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, care a avut loc cu prilejul colectivizării agriculturii , îşi aduce contribuţia la cauza apărării păcii, militează cu perseverenţă pentru dezarmare generală şi totală, pentru soluţionarea paşnică a problemelor litigioase, pentru dezvoltarea colaborării şi apropierea între popoare”. Trebuie să menţionăm aici iniţiativele valoroase pentru cauza păcii pe care conducătorii R. P. Române le-au avut în cadrul O.N.U. Astfel, în septembrie 1957, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, dl Chivu Stoica, a făcut cunoscuta propunere a Guvernului Romîn cu privire la convocarea unei Conferinţe a şefilor de guverne ai ţărilor balcanice în scopul întăririi păcii şi al stabilirii unei colaborări multilaterale între ele. In iunie 1959, ţinînd seama de evoluţia evenimentelor, Guvernul Romîn şi-a completat propunerea, sugerînd ca la Conferinţa balcanică să se discute şi să se încheie un tratat de înţelegere şi securitate colectivă în care să se prevadă înlăturarea din Balcani, cu garanţia marilor puteri, a armelor nucleare şi a rachetelor teleghidate. La cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. din 1960, delegaţia R. P. Române, condusă de dl Gheorghe Gheorghiu-Dej, Preşedintele Consiliului de Stat, a prezentat spre discutare propunerea întitulată: „Acţiuni pe plan regional în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună vecinătate între state europene aparţinînd unor sis- Nr. 1—2