Telegraful Român, 1963 (Anul 111, nr. 1-48)

1963-01-01 / nr. 1-2

Pag. 2 Patria noastră (Continuare din pag. 1) De asemenea nivelul cultural al popo­rului este în necontenită creştere. Analfa­betismul a fost lichidat. Afară de grădini­ţele pentru preşcolari, avem circa 15.000 şcoli de patru şi opt ani cu peste 2,5 mi­lioane elevi, care primesc gratuit toate ma­nualele şcolare. Avem aproape 600 şcoli medii de cultură generală de 11 ani cu circa 270.000 elevi, şi 164 facultăţi cu a­­proape 100.000 studenţi. Invăţămîntul de toate gradele e gratuit. In ţara noastră funcţionează circa 60 teatre dramatice, o­­pere şi teatre muzicale, 10 filarmonici, 7 orchestre simfonice; în instituţii şi comune există cluburi, case de creaţie populară, cămine culturale, ansambluri populare de cîntece şi dansuri şi alte formaţii artistice. Presa, cu un tiraj zilnic de 6 milioane exemplare, cărţile — care în 1961 s-au tipărit în 50 milioane exemplare, iar în ul­timii zece ani în aproape jumătate miliard de exemplare­­, şcolile, bibliotecile, că­minele culturale, universităţile populare, expoziţiile, şi alte manifestări culturale răspîndesc cultura în masele poporului, contribuie la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii şi la stimularea ca­pacităţilor lui artistice creatoare. Realiză­rile oamenilor de ştiinţă, artiştilor şi teh­nicienilor noştri, ca şi creaţiile artei popu­lare, sunt preţuite ca realizări deosebite nu numai în ţară, ci şi peste hotare. In anii puterii populare patria noastră a devenit o ţară industrială­ agrară avan­sată, cu un înalt nivel de trai material şi, cultural al poporului. In aceşti ani a crescut şi prestigiul in­ternaţional al ţării noastre, nu numai pen­tru realizările mari amintite, ci şi pentru politica de pace şi colaborare între popoa­re, pe care o duce în mod consecvent. Ast­fel, ţara noastră — alături de Uniunea Sovietică, de celelalte ţări socialiste şi de luptătorii pentru pace din toată lumea — a sprijinit şi sprijineşte lupta pentru de­zarmarea generală şi totală, pentru inter­zicerea experienţelor cu arme atomice, pentru lichidarea colonialismului. Ea a susţinut şi susţine ca toate problemele in­ternaţionale să fie rezolvate nu prin forţă, ci prin tratative. Ea a propus ca Balcanii să devină o zonă denuclearizată, o zonă a păcii, ca tineretul să fie educat în spirit de pace şi prietenie. Ea întreţine relaţii co­merciale şi culturale cu o mulţime de ţări, ajutînd ţările mai puţin dezvoltate să-şi făurească o industrie proprie, să-şi întă­rească economia. Privind avîntul economic şi cultural al poporului nostru şi prestigiul ce l-a do­­bîndit pe plan internaţional, nu poţi să nu tresalţi de bucurie, să nu fii mîndru de ţara ta, să nu-ţi iubeşti patria, tot mai fru­moasă, tot mai puternică, tot mai bogată. Dragostea de patria noastră, care însu­fleţeşte pe toţi oamenii muncii, este izvo­rul tuturor biruinţelor populare, este izvo­rul hotărîrii ferme a poporului de a munci pentru ca ea să devină tot mai înfloritoare şi­ de a o apăra împotriva celor ce ar în­drăzni să-i ameninţe independenţa şi cu­ceririle de pînă acum şi de mîine. La a 15-a aniversare a proclamării Re­publicii Populare Române, poporul nostru aduce totodată mărturia solidarităţii sale şi sentimentelor lui frăţeşti de mulţumire faţă de marele popor sovietic, al cărui aju­tor multilateral şi dezinteresat stă la te­melia succeselor noastre, şi faţă de popoa­rele ce construiesc socialismul ,în colabo­rare strînsă cu noi. Ţările socialiste păşesc împreună, într-ajutorîndu-se reciproc, spre acelaş viitor de pace şi fericire. Biserica noastră este alături de popor. Clericii şi credincioşii Bisericii noastre aduc contribuţa lor la lupta poporului pen­tru pace şi la munca lui pentru întărirea patriei noastre scumpe, Republica Popu­lară Romînă. Toţi oamenii muncii, care — însufleţiţi de nemărginită iubire de patrie —, fău­resc prin strădanii neostenite viaţa feri­cită a poporului, înalţă acum, la a 15-a aniversare a Republicii noastre scumpe imnul: Puternică, liberă, pe soartă stăpînă Trăiască Republica Populară Romînă! Telegraful Romîn TELEGRAFUL ROMÍN pacea, ţel permanent La 30 decembrie 1962 s-au împlinit 15 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. Bi­lanţul făcut cu prilejul acestui popas sărbătoresc arată că poporul nostru a înscris în acest răs­timp mari succese în propăşirea vieţii sale sub toate aspectele. Dar tot cu acest prilej trebuie să subliniem şi lupta neobosită pe care poporul nostru şi conducerea ţării noastre au dus-o pen­tru apărarea păcii, pentru deplinul ei triumf în lume. Pacea, sentimentele bune, respectul pentru alte popoare sunt însuşiri fireşti ale poporului nostru. In această privinţă este destul să ne gîndim la salutările sale de fiecare zi, ca: Noroc bun, pace bună sau mergi în pace, precum şi la bunele urări pe care şi le face cu diverse ocazii mai de seamă din viaţa sa. Şi pe cît îi este de dragă pacea, pe atît poporul nostru a urgisit războiul, fapt care a pătruns chiar în folclor, unde întîlnim versuri ca acestea: Foaie verde de trifoi, Mînca-l-ar focul război! sau Frunză verde trei granate împărate, împărate, Fă pace, nu te mai bate, Că-ţi mor cătanele toate. C-au fost mulţi ca muştele, Şi-au pierit ca frunzele, împărate stinge focu, Că la mulţi le mînci norocu. Că de cînd bătaia ţii, Au rămas holde pustii, Şi-au rămas maice bătrîne, Mulţi copii mici fără pine, versuri care ne amintesc de vremuri apuse, în care feciorii noştri erau tîrîţi în războaie, răz­boaie în care nu erau interesaţi decit regii şi îm­păraţii şi care nu puneau nici un preţ pe viaţa mulţimilor şi pe suferinţele lor. Iată însă că regii au fost înlăturaţi şi poporul nostru a luat soarta sa în propriile sale uniini şi dea şi cauza păcii. Poporul nostru doreşte ac­­­ea şi luptă pentru ea nu numai pentru că din fire iubeşte pacea, ci şi pentru că el este angajat într-un mare şantier de zidire a unei vieţi noi, mai bune şi mai fericite pentru toţi cei ce muncesc. Munca paşnică şi lupta pentru pace a popo­rului nostru este vădită în toate sectoarele sale de viaţă. Aşa de pildă Institutele de cercetări ştiinţifice ale ţării noastre urmăresc să facă viaţa mai u­­şoară, să folosească cuceririle ştiinţei în scopuri paşnice. „Adevăraţii oameni de ştiinţă au în sar­cina lor nu numai descoperirea relaţiilor dintre fenomene şi formarea acestora, dar şi datoria de a supraveghea ca descoperirile lor să nu fie puse în serviciul duşmanilor progresului omenesc, al duşmanilor vieţii şi bunăstării maselor popu­lare... Oamenii de ştiinţă trebuie să arate popoa­relor că ele nu au nici un interes de a se urî şi ucide între ele" — declară acad. prof. C. I. al poporului nostru Parhon, personalitate de vază a ştiinţei româneşti. „Nu există pentru omul de ştiinţă o datorie mai mare decit aceea de a-şi pune pregătirea, rezul­tatele strădaniilor sale în slujba ţării sale şi a întregii omeniri, în slujba păcii" — spune şi acad. Elie Carafoli, director al Institutului de mecanică aplicată „Traian Vuia” al Academiei R.P.R. Aceleaşi idei umanitare, ale dragostei de oa­meni sunt promovate şi în viaţa culturală a po­porului nostru, în operele de artă, în literatură, în teatru, în cinematograf, etc. „împreună cu to­varăşii mei de muncă caut să promovez acele spectacole care să afirme umanismul, dreptul oa­menilor la fericire, încrederea în viitorul luminos al omenirii" — declară artistul poporului Radu Beligan, director al Teatrului de Comedie din Bucureşti. „Arta nu înfloreşte cu frica pentru a doua zi — spune şi arhitectul Duiliu Marcu, pre­şedintele Uniunii arhitecţilor din R.P.R. — şi nici omenirea nu se înalţă sub bubuitul tunului. Ar­tele au nevoie de pace. Pacea este creatoarea de valori”. La festivalul cinematografic internaţional de la Karlovy Vary, din 1953, a fost decernat „Pre­miul luptei pentru progres social” filmului ro­­mînesc „Mitrea Cocor”. La acelaşi festival cine­matografic din 1960 a fost premiat apoi filmul romînesc„Malurile Dunării”, pentru calităţile sale de demascare şi combatere a ororilor războiului. Ideile păcii şi prieteniei între popoare sunt cul­tivate şi în rîndurile tinerei generaţii care învăţă şi se formează în şcolile de toate gradele din R. P. Romînă. „De la catedră trebuie să insu­­flăm copiilor dragostea şi respectul pentru om, pentru marile valori ale umanităţii. In acest sens sunt îndreptate programele noastre de învăţă­­mînt şi ar fi bine dacă în toate ţările lumii ar fi profesat un învăţămînt care să educe tineri cu înalte idealuri de viaţă” — spune profesoara Ella Lupu din Bucureşti. Dînd glas acestor năzuinţe dragi ale poporului nostru, conducerea ţării noastre, Statul nostru, Republica Populară Romînă, promovează o poli­tică fermă de apărare a păcii, de destindere şi co­laborare internaţională, pentru dezarmare gene­rală şi totală. „R. P. Romînă — spunea dl Gh. Gheorghiu- Dej, Preşedintele Consiliului de Stat, în raportul prezentat la sesiunea extraordinară a Marii Adu­nări Naţionale, care a avut loc cu prilejul co­lectivizării agriculturii , îşi aduce contribuţia la cauza apărării păcii, militează cu perseve­renţă pentru dezarmare generală şi totală, pen­tru soluţionarea paşnică a problemelor litigioase, pentru dezvoltarea colaborării şi apropierea între popoare”. Trebuie să menţionăm aici iniţiativele valo­roase pentru cauza păcii pe care conducătorii R. P. Române le-au avut în cadrul O.N.U. Astfel, în septembrie 1957, Preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­mâne, dl Chivu Stoica, a făcut cunoscuta propu­nere a Guvernului Romîn cu privire la convoca­rea unei Conferinţe a şefilor de guverne ai ţări­lor balcanice în scopul întăririi păcii şi al stabi­lirii unei colaborări multilaterale între ele. In iunie 1959, ţinînd seama de evoluţia eveni­mentelor, Guvernul Romîn şi-a completat pro­punerea, sugerînd ca la Conferinţa balcanică să se discute şi să se încheie un tratat de înţelegere şi securitate colectivă în care să se prevadă înlă­turarea din Balcani, cu garanţia marilor puteri, a armelor nucleare şi a rachetelor teleghidate. La cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. din 1960, delegaţia R. P. Române, con­dusă de dl Gheorghe Gheorghiu-Dej, Preşedintele Consiliului de Stat, a prezentat spre discutare propunerea întitulată: „Acţiuni pe plan­ regional în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună veci­nătate între state europene aparţinînd unor sis- Nr. 1—2

Next