Timpul, martie 1890 (nr. 85-110)
1890-03-01 / nr. 85
JOUI 1 MARTIE ABONAMENTELE: In toată țara, pe an . . . . 40 lei „ „ pe 6 luni . . 20 „ „ „ pe 3 luni... 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 . Abonamentele se priimesc la Administrație 1 mim io bani I Director politic M. PAIEOLOGY EDIȚIA A DOUA ANULUI No. 85 ANUNȚURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV. . . 1.4-Reclame pag. III........................150 » „ II........................2.50 ANUNCIURILE ȘI INSERȚIUNILE sunt exclusiv primite la administratia ziarului, Calea Victoriei, No 54. Wii^ao«ci»!18Trac Kift/* (21 .atjp jrampriMM Manuscrisele ne^nbis^%|seara SSS^=SSSi^^imSSiä=S Blfflei, 28 Felurii 1898 VOTUL DE ERI Trebue sa se recunoască, in sfârșit că, pe lingă o imensă dorință de a răsturna guvernul, oposițiunea parlamentară posedă o extraordinară neșansă. Pînă astăzu, rînd pe rind, sau mai bine ții dupe ții, ea a schimbat tactice dovedite neputincioase ; alaltă ori și eri, in fine, s’a pus in joc contra guvernului, la Senat tot ce putea pasiona și fura o majoritate de patrioți, la Cameră tot ce era de o natură mai potrivită să ațâțe desagregarea majorităței. D-nii Florescu și Palade, o recunoaștem, ’și-au făcut din rolurile incredute tot ce se putea face mai bine din ele , dar, atât d. general Florescu cât și d. avocat Palade, ar trebui s’o recunoască, au rămas invinși in chipul cel mai definitiv posibil. Din lupta de la Senat, d. general Florescu a ieșit cu autoritatea foarte simțitor micșorată, in urma reamintire d-lui Al. Lahovary asupra oarecărui jurnal al consiliului de miniștrii, semnat de visul și fostul president al Senatului,— raport care, din nefericire, era privitor tocmai la cestiunea ridicată in Senat cu atâta înverșunare. La Cameră, d-nu Paladi a fost mai norocos, căci, ducânduse acasă, ’și ar fi putut zice mâna’âindu’și... barba , un infricoșat parlamentar a dobândit România ! Negreșit, suntem obligați să lăsăm de o parte necuviințele de lrbagiu de cari a abusat tribunul Bârladului, și a ne înfățișa numai dibăcia cu care d. Palade ’și a ales arma de atac. Obiectul interpelărei sale fu numirea la ministerul Domentelor a unui funcționar destituit de insu’și d. Carp. Interpelatorul ceru Parlamentului să blameze purtarea d-lui ministru respectiv, comptând, in afară de voturile inevitabilei oposițiuni sistematice, pe un sprijin involuntar din partea amicilor domnului Carp, direct pus in joc. ‘Și-a dis teribilul și oribilul d. Palade, d. Carp va fi silit să voteze contra numirei făcute de d. Păucescu, căci altfel ar vota contra destituirea făcută de sine însuși asupra aceluiaș funcționar; — și, d. Palade, — atât nu se mai indouia de succes, incât deja întrevedea cu încântare înălțarea sa la rangul de sub-șef al disidenței liberale. Dar,... nimic muor, o mare decepțiune: atât d. Palade cât și întreaga oposițiune neglijaseră, din calcul, și sentimentul dreptăței și patriotismul superior al d-lui Carp, precum și al intregei majorități conservatoare. S’a dovedit ori că, in tabăra conservatoare, interesele cele mari ale țarei, statt totd’auna mai presus de ori ce legitime susceptibilități personale, dar, ceva mai mult și mai de laudă, că nu ambițiunea meschină călăuzește pe membrii majorităței și că se știe intre ei ceva să țibă închinarea sinceră către adevăr și dreptate. Actualul titular de la ministerul Domentelor, este un om politic însuflețit de cel mai viitor pentru binele țârei, și a cărui competință și corectitudine și-au făcut deja de mult probele; cuvintele sale cumpătate și reale au fost suficiente a înlătura orice umbră de neîncredere, și orice veleități de nesocotință. Votul de ori,din care oposițiunea a arătat maximul puterilor, și limita inexorabilă la care cată să se oprească speranțele ei, — este, pentru toți oamenii neorbiți de patimi, o dovadă strălucită de superioritatea morală a partidului conservator de la guvern, și o garanție positivă asupra frumosului viitor ce are înainte. a inmânat ori ministrului afacerilor streine invitarea oficială pentru conferința de la Berlin. Ministrul afacerilor streine era să se ințeleagă azi cu d. Sagasta in privința delegaților de numțt. Turcia Constantinopol, 11 Martie. Se pare că sigur procesul lui Mussa-Bey va reincepe ; această hotărîre fusese luată la Poartă înainte de a se fi ocupat cu afacerea parlamentul englez , dar impresia ce a produs această chestie in Europa, a inrîurit neapărat asupra hotăririlor guvernului. Salonic, 11 Martie. — Prințul de Neapole a făcut ori o escursiune pe muntele Athos. Alteța Sa a luat numele de Comtele de Pallenza, ațci a plecat la Belgrad. TELEGRAME Serviciul Agenției Române Austro-Ungar la Budapesta, 12 Martie. Se asigură că nuou cabinet e deja alcătuit sub președința Comtelui Iulii Szapary care va păstra și ministerul de Interne . Comtele Andrei Bethlen e numit ministrul Agriculture). Jóul, demisia d-lui Tisza va fi anunțată in mod ofic al Camenilor, înaintea cărora cabinetul cel nou se va presinta Sâmbătă sa cel mai târziu. Luni. Viena, 11 Martie. — „Corespondența Politică“ vestește că la 13 sau 14 Martie, Prințul de Neapole va fi in București, aci va sta pétié la 24, in ziua de 25 va sosi la Constantinopol unde va ramane pétié la 24 Aprilie. Iuliu Roma, 11 Martie. Căpitan Fracassa“ vestește ca Papa a înștiințat pe cei din Berlin, că va pune la disposiția conferinței întreaga autoritate a sa... El a cerut guvernului german să’l fie in curent asupra deliberărilor și hotăriilor conferinței. 11 Martie.Comisa de cercetare pentru reorganizarea serviciilor poștale, comerciale și maritime, ’și-a dat părerea in sensul de a se înființa linii internaționale mergând de la Veneția la Constantinopol, la porturile Dunărene, precum și din altă parte la porturile dalmatine și albaneze, și de acolo la Brindisi. D. Biancheri ’și-a reluat scaunul preșidențial la Cameră, care l-a primit cu multe aplauze; el a mulțumit pentru noua dovadă de simpatie și stimă ce’I arétase Camera. Serbia Belgrad, 11 Martie — stilătuându-se dificultățile ce s’au observat cu prilejul numirei membrilor consilului de Stat, d. Taușanovicî ’și-a retras dimisia crisă ministerialădeci nu mai există. Spania Madrid. 11 Martie — Ministrul Germaniei TOT DE SBOARA... In tocmai cum la circ se anunță câte o reprezentație extraordinară la zile mari, spunându-se că are să fie ceva nec plus ultra,—întocmai așa unii deputați din opoziție, sătul de banalitatea unor discuțiuni făcute numai pentru pierdere de vreme, anunță din când in când că ati să propue ceva nec plus ultra, o moțiune de blam. De regulă, moțiunile de blam sunt specialitatea acelui tip parlamentar, care -și închipuie că e un fel de leader in miniatură, care se pronunță la zile mari, la praznice parlamentare, și “țare se iea mai in serios de cum’l ieată restul muritorilor. D. Palade reprezintă perfect acest tip. De aceea, deputatul de la Bârlad iea din când in când aere grandioase, pregătește un discurs cald, sau mai bine încălzit, și la urmă, cu un aer triumfal, parcă ar zice „acum e acum,“ scoate din buzunar o hârtiuță, o agită puțin in fața Camerei și... aceasta e moțiunea. Dar aceste moțiuni nu vin așa din senin. Ele sunt precedate de niște semne prevestitoare. Așa, prezintatorul surîde cu afabilitate in dreapta și’n stânga, împarte stringeri de mână grațioase și e mai cochet decât de obicei”. D. Dumitru Bratianu își scoate din fundul lăzeî legendarul trac care a asistat la toate evenimentele mari ale României contemporane, iar d. Gina Vernescu pune de i se diretica prin saloane și așteapa numai sosirea vizitelor. Atunci se crede că zilele guvernului sunt numerate. Dar... după cum la circ se intâmplă că tocmai reprezentațiile high life anunțate cu pompă, dau un colosal fiasco, tot așa și la Cameră moțiunile de blam sunt adesea o eh siluzie mai mult pentru acei cele așteptat ca deschiderea cerului la Bobotează. Moțiunea de eri a d-lui Palade a avut această soartă tristă. D. D. Brătianu a trebuit să-șî așeze frumușel fracul la loc, d. Vernescu a inchis porțile cetăței, iar bietul d. Palade a rămas inconsolabil, vezendu-șî opera redusă la un perfect moft. Asta poate că l’o invăța zicătoarea, că nu tot ce zboară se mănâncă. ARGUMENTELE D-lul Dimitrie Sturdza D. Dimitrie Sturdza este cuprins de nobila ambițiune de a străluci in lumea parlamentară; voiește ca Tecucenii să fie mândri de d-sa și ca lumea să nu mai zică: „Bre haiie Sturdza“! ci „măi, flecar mai e și Sturdza!“ Noi credem că al douilea renume se va stabili fără prejudiciul celui d’ăntuiut, dacă o vrea păcatul cu țara aceasta ca să ’și mai poată d. Mitiță exercita pornirile spre stricăciuni și răutăți. Dar eventualitatea aceasta nu ne este incă probată, slavă Domnului, cu tot ajutorul cedau giuvaerului de partid al cărui giuvaer este d. D. Sturdza, d-mi Paladi, N. Ionescu, Vernescu și alții. Deci, d. D. Sturdza se produce mult la Senat, nu toate și cu orice prilej face discursuri,fără a mai ține seamă de întrerupții, strigăte și mișcări desordonate. In cele din urmă a vorbit de sistemul monetar ; vorbise mai ’nainte de sergenții de oraș. In privința monetei, era vorba de a dovedi o erudițiune lesnicioasă, de a reedita aprebiări de prin manuale, oratorul era, deci, in elementul său, a mai avut și bunul simț de a recunoaște că nu 'i va asculta nimeni; merită o notă bună pentru aceasta; ar fi fost insă și mai nemerit să tacă, dar ce ar fi zis Tecucenii ? Despre intervenirea sa, insă, in discuțiunea legei asupra organisărei corpului de sergenți de oraș, nu-i putem da o notă bună, căci nu numai că n'a știut să repete înaintea colegilor săi ceia ce citise prin cărți, dar nici chiar ceia ce insuși făcuse, sau lucruri la care fusese părtaș n’a putut să’și mai amintească. Un exemplu: A imputat mai cu seamă d-lui ministru de Interne că expunerea de motive a proectului de lege nu este destul de desvoltat; a uitat insă că, dacă pe o asemenea imputare se poate osândi un proiect, multe din legile presentate de guvernul colectivist din care făcea parte d. D. Sturdza, aveau defecte de acel scutt intr’un grad mult mai mare. Să cităm câteva din ele: „in luna Decembre 1881, guvernul național-liberal, din care facea parte d. D. Sturdza, a presentat Camenilor proiectul de lege pentru modificarea legei comunale. Nici raportul către Rege, nici referatul la consiliul de miniștri, nu conține vreo lămurire despre căușele cari au necesitat marea reformă propusă. In referatul către consiliul de miniștri se face numai mențiune despre o expunere de motive ce se alătură, dar nimeni n’a putut să’i dea de urmă. Pe cât se știe, acea expunere de motive a fost făcută mult mai tânjit,și in urma depunere! le gel la Cameră,—de către un fost funcționar al ministerului de Interne, in grabă și foarte pe scurt. „In 1884, guvernul dlui Ion Brătianu, din care asemenea făcea parte d. Dim. Sturdza, a adus înaintea Corpurilor Legiuitoare, proiectul pentru organisarea administrativă întrupat cu acela al inaintăreî in funcțiunile administrative. Pentru ambele aceste proiecte, de o însemnătate netăgăduită, se poate vedea la Cameră o singură expunere de motive, pe o singură pagină, in care nu se vorbește nimic despre cuprinsul real al proectelor, ci sunt numai generalități. „In 1885 (Ianuarie) guvernul național-liberal, din care iarăși făcea parte d. D. Sturza, s-a presentat proiectul de modificare a legei județene, in care se introducea scrutinul plurinominal (scrutinul de listă). Cu toată importanța proiectului, expunerea de motive cuprinde 11 linii de manuscript, in care nu se pomenește intru nimic de căușele care au determinat o așa inovațiune însemnată. Am mai putea aduce și alte exemple , vom mai adăuga insă numai unul ca răspuns la imputarea de neconstituționalitatea proiectului asupra sergenților de oraș. Pățitul in acest din urmă cas a fost insuși d. D. Sturdza. Pe când era d-sa ministru al Cultelor, s-a propus Senatului legea pentru îmbunătățirea soartei cltului mirean. După ce legea a fost trecută prin Senat, a trebuit să fie inmormîntată la Cameră, căci d. Sturdza nu băgase de seamă că legea sa conținea disposițiuni care atingeai bugetul Statului. Așa este că e era serios d. Mitiță Sturdza? Așa e că argumentele sale sunt puternice? FILOXERA Conferință ținuta la ministerul Domeniilor Sâmbătă la 17 curent, s-a ținut la ministerul Domeniilor sub președința d-lui N. Dumitrescu, șef de cancelarie, obicinuita ședință a comisarilor experți din serviciul viticol. Conferețiarul, d. Ch. Grigoriu, a vorbit despre mjloacele de propagare ale filoxerei și disposițiunile legislative și administrative luate in diferite State, pentru combaterea răului. După o scurtă introducere, menționează cum omul din imprudență și necunoștință este cel mai activ agent de propagare a insectei, mai ales la distanțe mari, din care caută in toate țările, legile relative, cuprind măsuri severe in această privință. D-sa arată că in Franța, țara cea mai încercată, primele disposițiuni nu au însușit eficacitatea ce se spera, înființarea c omisiunilor de celebrități științifice, desvoltarea personalului,sisteme de recompense au fost mijloace, prin care Franța nu a suferit înfrângere totală. Grație acestora ea se poate lăuda că se află in fruntea Statelor, cari urmăresc de aproape răul și -l contrabalanțează prin tratamente cu insecticide și culturi de vite americane. In Germania primele măsuri, după ivirea filoxerei, consistau in distrugeri. Prin legea din 3 Iulie 1883, sistemul se găsește impractic și se decretează oprirea circulațiunei din o podgorie in alta a părților de vite și alte obiecte. In Austria, d-sa arată, că filoxera s’a descoperit la 1872 Prima lege cuprindea lacune neprevăzute, și ea s’a modificat la 1883. Prin aceste din urmă s’a disposat înființarea mai multor pepiniere de vite americane, întreținute de Stat. Citează Elveția și Algeria, in cari măsurile guvernului fiind respectate, a ajuns a diminua intensitatea răului și aproape a ’1 stîrpi. La 3 Noembrie 1881 s’a ținut un cogres la Berna, la care au participat delegații: Franciei, Germaniei, Austriei, Elveției, Italiei, Spaniei și Portugaliei. Scopul a fost a se decide asupra celor mai proprii măsuri pentru limitarea flagelului. O parte insemnată din hotărârile congresului, recomandă in toate țările privigheri asupra obiectelor ce ei din regiunile infectate de filoxeră. In Ungaria, Italia, Spania, Portugalia, marele ducat de Luxemburg și țările de jos, legile relative au fost făcute in spiritul decisiunilor acelui congres, la care mai târziu a aderat și Serbia. La noi, d. conferențiar expune nepotrivirea sistemului de distrugere, față cu întinderea ce răul luase in posesiune