Timpul, martie 1890 (nr. 85-110)

1890-03-01 / nr. 85

JOUI 1 MARTIE ABONAMENTELE: In toată țara, pe an . . . . 40 le­­i „ „ pe 6 luni . . 20 „ „ „ pe 3 luni... 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 . Abonamentele se priimesc la Administrație 1 mim io bani I Director politic M. PAI­EOLOGY EDIȚIA A DOUA ANUL­UI No. 85 ANUNȚURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV. . . 1.4-Reclame pag. III........................1­50 » „ II........................2.50 ANUNCIURILE ȘI INSERȚIUNILE sunt exclusiv primite la administratia ziarului, Calea Victoriei, No 54. Wii^ao«ci»!18Trac Ki­­ft/­* (21 .atjp jrampriMM Manuscrisele ne^nbis^%|se­­­ara SSS^=SSSi^^imSSiä=S Blfflei, 28 Felurii 1898 VOTUL DE ERI Trebue sa se recunoască, in sfârșit că, pe lingă o imensă dorință de a răsturna guvernul, oposițiunea parlamentară posedă o extraordinară neșansă. Pînă­­ astă­zu­, rînd pe rind, sau mai bine ții dupe ții, ea a schimbat tactice dovedite neputincioase ; alaltă­ ori și eri, in fine, s’a pus in joc contra guvernului, la Se­nat tot ce putea pasiona și fura o majoritate de patrioți, la Ca­meră tot ce era de o natură mai potrivită să ațâțe desagre­­garea majorităței. D-nii Florescu și Palade, o recunoaștem, ’și-au­ făcut din rolurile incred­ute tot ce se putea face mai bine din ele , dar, atât d. general Flo­rescu cât și d. avocat Palade, ar trebui s’o recunoască, au ră­­mas invinși in chipul cel mai definitiv posibil. Din lupta de la Senat, d. ge­neral Florescu a ieșit cu auto­ritatea foarte simțitor micșorată,­­ in urma reamintire­ d-lui Al. L­aho­vary asupra oare­cărui jur­nal al consiliului de miniștrii, semnat de visul și fostul presi­dent al Senatului,— raport care, din nefericire, era privitor tocmai la cestiunea ridicată in Senat cu atâta înverșunare. La Cameră, d-nu Paladi a fost mai norocos, căci, ducându­­se acasă, ’și ar fi putut zice mâna’âindu’și... barba , un in­­fricoșat parlamentar a dobândit România ! Negreșit, suntem ob­ligați să lăsăm de o parte ne­cuviințele de lrbagiu de cari a abusat tribunul Bârladului, și a ne înfățișa numai dibăcia cu care d. Palade ’și a ales arma de atac. Obiectul interpelărei sale fu numirea la ministerul Domente­­lor a unui funcționar destituit de insu’și d. Carp. Interpelato­­rul ceru Parlamentului să bla­meze purtarea d-lui ministru respectiv,­ comptând, in afară de voturile inevitabilei oposiți­­uni sistematice, pe un sprijin involuntar din partea amicilor domnului Carp, direct pus in joc. ‘Și-a d­is teribilul și ori­bilul d. Palade, d. Carp va fi silit să voteze contra numirei făcute de d. Păucescu, căci alt­fel ar vota contra destituirea fă­cută de sine însuși asupra ace­­luiaș funcționar; — și, d. Palade, — atât nu se mai indouia de suc­­­­ces, in­cât deja întrevedea cu încântare înălțarea sa la rangul de sub-șef al disidenței­ liberale. Dar,... nimic muor, o mare de­cepțiune: atât d. Palade cât și întreaga oposițiune neglijaseră, din calcul, și sentimentul drep­­tăței și patriotismul superior al d-lui Carp, precum și al intregei majorități conservatoare. S’a dovedit ori că, in tabăra conservatoare, interesele cele mari ale țarei, statt tot­d’a­una mai presus de ori­ ce legitime suscep­tibilități personale, dar, ceva mai mult și mai de laudă, că nu am­bițiunea meschină călăuzește pe membrii majorităței și că se știe intre ei ce­va să țib­ă închinarea sinceră către adevăr și dreptate. Actualul titular de la mini­sterul Domentelor, este un om politic însuflețit de cel mai viit­­or pentru binele țârei, și a cărui competință și corectitudine­­ și-au­ făcut deja de mult probele; cu­vintele sale cumpătate și reale au­ fost suficiente a înlătura ori­ce umbră de neîncredere, și ori­ce veleități de nesocotință. Votul de ori,din care oposi­țiunea a arătat maximul puteri­lor, și limita inexorabilă la care cată să se oprească speranțele ei, — este, pentru toți oamenii ne­­orbiți de patimi, o dovadă stră­lucită de superioritatea morală a partidului conservator de la gu­vern, și o garanție positivă asu­pra frumosului viitor ce are îna­inte. a inmânat ori ministrului afacerilor streine invitarea oficială pentru conferința de la Berlin. Ministrul afacerilor streine era să se ințeleagă azi cu d. Sagasta in privința de­legaților de numțt. Turcia Constantinopol, 11 Martie.­­ Se pare că sigur procesul lui Mussa-Bey va reincepe ; această hotărîre fusese luată la Poartă îna­inte de a se fi ocupat cu afacerea parlamen­tul englez , dar impresia ce a produs a­­ceastă chestie in Europa, a inrîurit neapă­rat asupra hotăririlor guvernului. Salonic, 11 Martie. — Prințul de Neapole a făcut ori o escursiune pe muntele Athos. Alteța Sa a luat numele de Comtele de Pal­­lenza, ațci a plecat la Belgrad. TELEGRAME Serviciul Agenției Române Austro-Ungar la Budapesta, 12 Martie.­­ Se asigură că nuou­ cabinet e deja alcătuit sub președința Comtelui Iulii Szapary care va păstra și ministerul de Interne . Comtele Andrei Bethlen e numit ministrul Agriculture). Jóul, demisia d-lui Tisza va fi anunțată in mod ofic al Camenilor, înaintea cărora cabinetul cel n­ou se va presinta Sâmbătă s­a cel mai târziu. Luni. Viena, 11 Martie. — „Corespondența Po­litică“ vestește că la 13 sau 14 Martie, Prin­țul de Neapole va fi in București, aci va sta pétié la 24, in zi­ua de 25 va s­o­si la Constantinopol unde va ramane pétié la 24 Aprilie. I­­uliu Roma, 11 Martie. Căpit­an Fracassa“ ves­tește ca Papa a înștiințat pe cei din Berlin, că va pune la disposiția conferinței întreaga autoritate a s­a... El a cerut guvernului ger­man să’l fie in curent asupra deliberărilor și hotăriilor conferinței. 11 Martie.­Comis­a de cercetare pentru reorganizarea serviciilor poștale, comerciale și maritime, ’și-a dat părerea in sensul de a se înființa linii intern­aționale mergând de la Veneția la Constantinopol, la porturile Dunărene, precum și din altă parte la por­turile dalmatine și albaneze, și de acolo la Brindisi. D. Biancheri ’și-a reluat scaunul preșiden­­țial la Cameră, care l-a primit cu multe a­­plauze; el a mulțumit pentru noua dovadă de simpatie și stimă ce’I arétase Camera. Serbia Belgrad, 11 Martie — stilătu­ându-se difi­cultățile ce s’au observat cu prilejul numirei membrilor consil­ului de Stat, d. Taușano­­vicî ’și-a retras dimisia­ crisă ministerială­­deci nu mai există. Spania Madrid. 11 Martie — Ministrul Germaniei TOT DE SBOARA... In tocmai cum la circ se anunță câte o reprezentație extraordinară la zile mari, spunându-se că are să fie ce­va nec plus ultra,—întocmai așa unii deputați din opoziție, să­tul de banalitatea unor discuțiuni făcute numai pentru pierdere de vreme, anunță din când in când că ati să propue ce­va nec plus ul­tra, o moțiune de blam. De regulă, moțiunile de blam sunt specialitatea acelui tip parla­mentar, care -și închipuie că e un fel de leader in miniatură, care se pronunță la zile mari, la praz­nice parlamentare, și “țar­e se iea mai in serios de cum’l ieată res­tul muritorilor. D. Palade reprezintă perfect a­­cest tip. De aceea, deputatul de la Bâr­lad iea din când in când aere gran­dioase, pregătește un discurs cald, sau mai bine încălzit, și la urmă, cu un aer triumfal, parcă ar zice „acum e acum,“ scoate din buzu­nar o hârtiuță, o agită puțin in fața Camerei și... aceasta e mo­țiunea. Dar aceste moțiuni nu vin așa din senin. Ele sunt precedate de niște semne prevestitoare. Așa, prezintatorul surîde cu afabilitate in dreapta și’n stânga, împarte stringeri de mână grațioase și e mai cochet de­cât de obicei”. D. Dumitru Bratianu își scoate din fundul lăzeî legendarul trac care a asistat la toate evenimentele mari ale României contemporane,­­ iar d. Gina Vernescu pune de i se diretica prin saloane și aș­­teap­a numai sosirea vizitelor. Atunci se crede că zilele gu­vernului sunt numerate. Dar... după cum la circ se in­­tâmplă că tocmai reprezentațiile high life anunțate cu pompă, dau­ un colosal fiasco, tot așa și la Ca­meră moțiunile de blam sunt a­­desea o eh siluzie mai mult pentru acei ce­le așteptat­ ca deschiderea cerului la Bobotează. Moțiunea de eri a d-lui Palade a avut această soartă tristă. D. D. Brătianu a trebuit să-șî așeze fru­mușel fracul la loc, d. Vernescu a inchis porțile cetăței, iar bietul d. Palade a rămas inconsolabil, ve­­zendu-șî opera redusă la un per­fect moft. Asta poate că l’o invăța zică­­toarea, că nu tot ce zboară se mănâncă. ARGUMENTELE D-lul Dimitrie Sturdza D. Dimitrie Sturdza este cuprins de nobila ambițiune de a străluci in lu­mea parlamentară; voiește ca Tecu­­cenii să fie mândri de d-sa și ca lu­mea să nu mai zică: „Bre­ haii­e Sturdza“! ci „măi, flecar mai e și Sturdza!“ Noi credem că al douilea renume se va stabili fără prejudiciul celui d’ăntuiut, dacă o vrea păcatul cu țara aceasta ca să ’și mai poată d. Mitiță exercita pornirile spre strică­ciuni și răutăți. Dar eventualitatea a­­ceasta nu ne este incă probată, slavă Domnului, cu tot ajutorul ce­dau­ giu­vaerului de partid al cărui giuvaer este d. D. Sturdza, d-mi Paladi, N. Ionescu, Vernescu și alții. Deci, d. D. Sturdza se produce mult la Senat, nu toate și cu ori­ce prilej face discursuri,­fără a mai ține sea­mă de întrerupții, strigăte și mișcări desordonate. In cele din urmă a vor­bit de sistemul monetar ; vorbise mai ’nainte de sergenții de oraș. In privința monetei, era vorba de a dovedi o erudițiune lesnicioasă, de a reedita aprebiări de prin manuale, oratorul era, deci, in elementul său, a mai avut și bunul simț de a recu­noaște că nu 'i va asculta nimeni; merită o notă bună pentru aceasta; ar fi fost insă și mai nemerit să tacă, dar ce ar fi zis Tecucenii ? Despre intervenirea sa, insă, in dis­cuțiunea legei asupra organisărei cor­pului de sergenți de oraș, nu-i putem da o notă bună, căci nu numai că n'a știut să repete înaintea colegilor săi ceia ce citise prin cărți, dar nici chiar ceia ce insuși făcuse, sau­ lucruri la care fusese părtaș n’a putut să’și mai amintească. Un exemplu: A imputat mai cu seamă d-lui ministru de Interne că expunerea de motive a proectului de lege nu este destul de desvoltat; a uitat insă că, dacă pe o asemenea im­putare se poate osândi un proiect, multe din legile presentate de guver­nul colectivist din care făcea parte d. D. Sturdza, aveau­ defecte de acel scutt intr’un grad mult mai mare. Să ci­tăm câte­va din ele: „in luna Decembre 1881, guvernul național-liberal, din care facea parte d. D. Sturdza, a presentat Camenilor proiectul de lege pentru modificarea­ legei comunale. Nici raportul către Rege, nici referatul la consiliul de miniștri, nu conține vre­o lămurire despre cău­șele cari au­ necesitat marea reformă propusă. In referatul către consiliul de miniștri se face numai mențiune despre o expunere de motive ce se a­­lătură, dar nimeni n’a putut să’i dea de urmă. Pe cât se știe, acea expu­nere de motive a fost făcută mult mai tân­jit,­și in urma depunere! le gel la Cameră,—de către un fost func­ționar al ministerului de Interne, in grabă și foarte pe scurt. „In 1884, guvernul d­lui Ion Bră­­tianu, din care asemenea făcea parte d. Dim. Sturdza, a adus înaintea Cor­purilor Legiuitoare, proiectul pentru organisarea administrativă întrupat cu acela al inaintăreî in funcțiunile ad­ministrative. Pentru ambele aceste pro­iecte, de o însemnătate netăgăduită, se poate vedea la Cameră o singură ex­punere de motive, pe o singură pa­gină, in care nu se vorbește nimic despre cuprinsul real al proectelor, ci sunt numai generalități. „In 1885 (Ianuarie) guvernul națio­nal-liberal, din care iarăși făcea parte d. D. Sturza, s-a presentat proiectul de modificare a legei județene, in care se introducea scrutinul plurinominal (scrutinul de listă). Cu toată impor­tanța proiectului, expunerea de mo­tive cuprinde 11 linii de manuscript, in care nu se pomenește intru nimic de căușele care au­ determinat o așa ino­­vațiune însemnată. Am mai putea aduce și alte exem­ple , vom mai adăuga insă numai unul ca răspuns la imputarea de neconsti­­tuționalitatea proiectului asupra ser­genților de oraș. Pățitul in acest din urmă cas a fost insu­și d. D. Sturdza. Pe când era d-sa ministru al Cultelor, s-a propus Senatului legea pentru îm­bunătățirea soartei cltului mirean. După ce legea a fost trecută prin Senat, a tre­buit să fie inmormîntată la Cameră, căci d. Sturdza nu băgase de seamă că legea sa conținea disposițiuni care atingeai­ bugetul Statului. Așa este că e era serios d. Mitiță Sturdza? Așa e că argumentele sale sunt puternice? FILOXERA Conferință ținuta la ministerul Do­meniilor Sâmbătă la 17 curent, s-a ținut la mi­nisterul Domeniilor sub președința d-lui N. Dumitrescu, șef de cancelarie, obici­nuita ședință a comisarilor experți din serviciul viticol. Conferețiarul, d. Ch. Grigoriu, a vorbit despre mjloacele de propagare ale filoxerei și disposițiunile legislative și administrative luate in di­ferite State, pentru combaterea răului. După o scurtă introducere, mențio­nează cum omul din imprudență și ne­­cunoștință este cel mai activ agent de propagare a insectei, mai ales la distanțe mari, din care caută in toate țările, legile relative, cuprind măsuri severe in această privință. D-sa arată că in Franța, țara cea mai încercată, primele disposițiuni nu au în­sușit eficacitatea ce se spera, înființarea c omisiunilor de celebrități științifi­ce, des­­voltarea personalului,sisteme de recompen­se au­ fost mijloace, prin care Franța nu a suferit înfrângere totală. Grație acestora ea se poate lăuda că se află in fruntea Statelor, cari urmăresc de aproape răul și -l contrabalanțează prin tratamente cu insecticide și culturi de vite americane. In Germania primele măsuri, după i­­virea filoxerei, consistau in distrugeri. Prin legea din 3 Iulie 1883, sistemul se găsește impractic și se decretează o­­prirea circulațiunei din o podgorie in alta a părților de vite și alte obiecte. In Austria, d-sa arată, că filoxera s’a descoperit la 1872 Prima lege cuprindea lacune ne­prevăz­ute, și ea s’a modificat la 1883. Prin aceste din urmă s’a dis­­posat înființarea mai multor pepiniere de vite americane, întreținute de Stat. Citează Elveția și Algeria, in cari mă­surile guvernului fiind respectate, a a­­juns a diminua intensitatea răului și a­­proape a ’1 stîrpi. La 3 Noembrie 1881 s’a ținut un cogres la Berna, la care au­ participat delegații: Franciei, Germaniei, Austriei, Elveției, Italiei, Spaniei și Portugaliei. Scopul a fost a se decide asupra ce­lor mai proprii măsuri pentru limitarea flagelului. O parte insemnată din hotă­rârile congresului, recomandă in toate țările privigheri asupra obiectelor ce ei din regiunile infectate de filoxeră. In Ungaria, Italia, Spania, Portuga­lia, marele ducat de Luxemburg și ță­rile de jos, legile relative au­ fost făcute in spiritul decisiunilor acelui congres, la care mai târziu­ a aderat și Serbia. La noi, d. conferențiar expune ne­potrivirea sistemului de distrugere, față cu întinderea ce răul luase in posesiune

Next