Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)

1890-09-01 / nr. 234

SÂMBĂTĂ 1 SEPTEMBRE 1890 mm totf ABONAMENTELE: ^ i­i toata ^ara, pe an . . . 40 lei „ pe 6 luni . . 20 ,, „ pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 60 ,, Abonamentele se prim­esc la Administrație ON EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD EDIȚIA A DOUA T­IMPUL A COTIDIAN X. Redacția j^d^in­strația: Calea Victoriei, No. 54. ANUL XI No. 234 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 »» »»II..................2.60 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC Esassi«vmzgmm&EsmmamBmoBmm NUMIRILE IN MAGISTRATURI In sferșit numirile in magistra­tură, pentru care ziarele opozi­ționiste au­ scris romanele cele mai fanteziste au apărut. Se știe că aceste ziare au fă­cut de mai inainte toate comen­tariile posibile asupra mișcarea acesteea și unele au numit-o chiar «goana in magistratură». Pentru noi, e vedit că criti­­cile acestea anticipate nu pot a­vea nici o valoare, tocmai pen­tru că au fost anticipate. Pe de altă parte, este evident că in cestiuni de persoane, toată lumea nu poate fi mulțumită Și chiar dacă numirile ar fi fost făcute de bunul D-zeu, nici el n’ar fi putut ajunge la idealul acela de a satisface pe toți. Sunt d’intru änteiü simpatii și anti­patii personale, foarte omenești de alt­fel, dar cari in veacul veacurilor nu pot fi împăcate. Al doilea, sunt legături politice cari, pe cât timp există partide, trebue să aibă inrîurire in ase­menea chestii, și, pentru ca să spunem a­­deverul, tocmai criticile ce s’au adus acestor numiri, ne for­mează noe convingerea că s’a procedat cu toată imparțialitatea posibilă, din partea guvernului Căci să vedem ce s’a zis. Ziarele anticolectiviste, dar to­tuși opoziționiste, au ținut cam limbagiul următor: — Țara e sătulă de magis­trații colectiviști. Creaturile lui Stătescu ar trebui depărtate in interesul imparțialităței justiției. Cu toate acestea guvernul vroește să-i înalțe tocmai pe aceștia. La rîndul lor, ziarele colecti­viste au vorbit alt­fel și iată cum: — Guvernul conservator a in­treprins o adevărată goană in magistratură. Toți cei bănuit că ar avea simpatii pentru ideile liberale sunt puși la index.­­Gu­vernul vrea să și facă o magis­tratură a lui, o magistratura servilă, recrutată din toți aceia cari sau­ distins prin conserva­torismul lor. In caz, precum se vede, pe când unii ne acuză de prea mult colectivism, alții ne numesc mân­cători de colectiviști. Unii spun că vroim să ne dăm coatele cu cei mai deochiați din timpurile memorabile ale lui Stătescu, alții că «goana» e îndreptată siste­matic numai asupra acestora. Un om imparțial pe cine vroiți să creadă in acest balamuc de acuzațiune ? Ce să zică un ase­menea om ? Colectivisto-film sau colectivisto-fobi ? Iată un mister care pare nedeslegabil. Cu toate acestea, taina nu-i așa de adîncă. Eri am publicat lista numirilor și ori­cine se poate convinge de un lucru. Este că cea mai absolută nepărtinire a domnit la formarea tabloului. Dacă figurează nume de ace­lea cunoscute pentru simpatiile ce poartă ideilor noastre, alături cu acestea se găsesc și dintre a­­celea ale căror sentimente pen­tru ideile liberale nu sunt un mister pentru nimeni. Un sin­gur lucru s’a avut in vedere : să nu fie oameni compromiși și să fi dat dovezi de capacitate. Încolo, albi sau roșii, politica a fost izgonită d’intr’aceasta. Știm, nu-n vorbă, că acuza­­țiunile vor continua și de aci incolo. O știm aceasta, dar ne mângâiem cu nădejdea că listele vorbesc clar și că ele sunt cel mai bun răspuns. TELEGRAME Serviciu Agenției Rom­âne Austro-Ungaria Viena. 11 Septembre. — Guvernul austro-ungar a declarat că aderă la conferința internațională sanitară pro­pusă de Italia. Ministrul de Resbel a plecat la manevrele din Ungaria. 11 Septembre. — «Politische Cores­­pondenz» dă lămuriri despre recolta din România. Exportul fiind mare și prețurile ridicate se va produce de­sigur o creștere in valorile românești și care va fi de­sigur o întâmplare favorabilă pentru proectele de conver­siune. Producțiunea cea mare și tran­sportul productelor făcendu-se aproa­pe in o singură direcțiune faceau ca aceste transporturi să fie cât se poate de grele, dar mulțumită activităței extra­ordinare desfășurată de admi­­nistrațiunea drumurilor de fer aceste dificultăți au putut fi înlăturate. Cu această ocaziune foaia vieneză observă că de la 1876 până la 1888 rețeaua liniilor ferate române a fost mărită aproape cu 1000 de kilometri fără insă ca și materialul să fie immulțit. Acest gol insă a fost umplut in parte de guvernul conservator care a mai introdus și alte îmbunătățiri in ceea ce privește căile de garagiii, punctele de încrucișare etc. Bud­apesta 11 Septembre. — Apele Dunărei cresc; părțile joase ale insu­lei Marguerite precum și pivnițele caselor situate pe lângă fluviu sunt inundate. Bulgaria Sofia. 11 Ferdinand a Septembre. — Principele sosit la Varna unde a sosit și Princesa Clementine și fratele Principelui. Elveția Berne, 11 Septembre.­­ In urma știrelor sosite despre tulburările de la Tessin consiliul federal a ținut o șe­dință ; e posibil ca trupele să fie tri­mise acolo. Londra Londra, 11 Septembre. Regina Ro­mâniei va vizita orașul Brau din Ir­landa unde va sta mai multe săptă­mâni. L­undudno, 11 Septembre. — Regina României a primit invitațiunea ce s-a adresat o Regina Victoria de a veni la castelul de la Ballmoral. Data ple­­cărei sale nu e incă fixată. Franța . Paris. 11 Septembre — Proiectul ta­rifului general, inainte de a fi supus consiliului de miniștri, va fi examinat de miniștrii de comerț, de finanțe și de afaceri streine. Camera de comerț din Bordeaux va cere guvernului sa ridice oprirea căi nei sărate din America. Greva uum­erilor de mine din Arras s’a terminat. Germania Charlottenburg. 11 Septembre.—Im­pâratul și împărăteasa, cari sosiseră azi dimineață au plecat la Breslau. I \Breslau, 11 Septembre.—împăratul și împărăteasa au sosit; poporațiunea le-a făcut o primire foarte călduroasă. Cartsruhe. 11 Septembre.—Cu înce­pere de mâine, trenurile Expres-Orient vor circula după orariul obișnuit. Itali­a Roma, 11 Septembre. — «Tribuna» anunță că poliția a confiscat un dra­pel roș arborat in una din stradele O­­rașului și având inscripția: «Trăiască Revoluțiunea ! Trăiască Republica !» MARELE INUNDAȚII din AU­STRO-U­NG­ARI­A O panică nedescrisâ domnește in toată Austria și mai cu seamă in Bo­hemia a cărei capitală, Praga, pare a fi amenințată să dispJt­ă cu desăvâr­șire sub apă. Stricăciunele și miseria ce au adus apele Moldovei sunt imense. La Praga podul cel mare de pe rîul Moldau a fost luat de apă cu toate statuele și pietrele comemorative ce erau pe e­le malurile din dreapta și stânga rîului, toate satele sunt nimicite de apa care le-a acoperit cu desăvârșire In oraș doua ziare boeme n’au putut apare ; redacți­unele ziarelor Bohemia și Brager Zeitung sunt pline cu apă Apa a pătruns in Praga, până in momentul când ne vin telegramele cele mai recente, până la teatrul Naționa și zidurile au început să se surpe. De pretutindeni scirile cele mai sfâșietoare ne sosesc. Din Viena, Linz, Stokerau, Krems, de la Kornenburg, de la Budweiss ni se spune că Dună­rea crește cu o repeziciune îngrozi­toare. La Presburg și la Buda­ Pesta Du­nărea a crescut in­cât era gata să bea un pod de vase și amenința și marele pod de fer. O depeșă ne sosește din Praga. Praga, capitală frumoasă și veche a Boemiei este amenințată cu complectă perie. Deja până acum jumătate din oraș este sub apă, și aproape două treimi din populație fără adăpost Miseria este îngrozitoare. Pe acoperișurile caselor sunt gră­mezi de oameni, refugiați acolo dina­intea apei și așteaptă ajutoare cari, din causa mărimii orașului și marei necesități ce se simte pretutindeni, sosesc anevoiă. Apa a ajuns așa de mare, in­cât numai palatele de pe cheiul Ferdinand mai este nădejde să scape. Și aceste insă ruinate, căci apa a ajuns până la stagiul ăntâi, Insulele Sofia și Campa sunt înecate cu desăvârșire. Locuitorii stau de două zile pe acoperișuri lipsiți de hrană. Mahalaua evreiască e distrusă și lo­cuitorii ei ruinați cu desăvârșire. ft­a Spitalul a fost de asemenea inecat, mai mulți bolnavi au murit, unii au scăpat pe ușile și scândurile improvi­­sate ca luntre. Podul numit Carol care e cel mai frumos monument din capitala Boe­miei s-a ruinat. Iată amănunte despre acest pod care făcea gloria și podoaba orașului Praga. Basa acestui pod s’a pus la 1170. Podul fiind gata, a servit până la 1342, când s’a dus ghiața. La 1357 Carol VI s’a pus să rezi­dească podul. Architectul care con­ducea lucrările era un anume Peter Gmund. Așa cum era inainte de inundația aceasta, podul n’a fost gata de­cât la 1502. Până atunci s’a tot lucrat la în­frumusețarea și întărirea lui. Cu ocasiunea resbelului de 7 ani, Frederik cel mare a incercat să’l ni­micească, bombardându-l. Iar genera­lul Harch a incercat să arunce in aer un stâlp dar n’a isbutit. Podul este de 496.88 metri lungime, 9.5 m. inalt si 10.27 m. lățime. Avea * * 16 arcuri, fie­care de 21.7 m. late. Viena, capitala imperiului austriac este amenințată. Dunărea crește, in urma ploilor, in mod spăimântător. Deja cheiul de lângă Reichsbrucke este acoperit de apă. In fine in ultimul moment primim o telegramă din Pesta care ne anunță că apele Dunărei cresc necontenit și că părțile joase ale frumoasei insule Marguerita precum și pivnițele caselor situate pe lângă fluviu sunt inundate Măsurile cele mai energice s’au luat atât in Viena cât și la Budapesta pen­tru apărarea de îngrozitorul element, a celor două capitale ale împărăției Austro-Ungare. An­ator. LOGICĂ DNUI CONFRATE Un ziar din Capitală, care se zice organ liberal-conservator, simte multă plăcere, pe semne, ca să polemiseze cu noi. Așa că nu­ î­și da la Dumne­zeu, ca să nu ne consacre câte un articol. In sfârșit, in numeru­l trecut, ne face cinstea să ne spună că suntem preferabili colectiviștilor, dar că acea­sta nu ne autorizează să sperăm in concursul acelora pe cari numitul ziar îi reprezintă. Suntem preferabili colectiviștilor, și asta este ceva. Mulțumim confratelui nostru de cinstea ce ne face. Senti­mentele astea îl onorează și ’1 ridică oare­cum in ochii noștri. Dar să ne dea voe, numai o mică obiecțiune. Dacă suntem preferabili colectiviștilor, celor mai răi oameni pe cari țara ’i-a avut la guvern, atunci cum rămâne cu declarația de mai de­ună­ zi a aceluiași ziar? El declara nici mai mult nici mai puțin de­cât că e foarte probabil cum că la alegeri gru­pările oposiționiste se vor găsi alături spre a lupta impotriva guvernului. Cu alte cuvinte, când e vorba de luptat impotriva noastră, atunci chiar o a­­lianță cu colectiviștii e scuzabilă. Dar bine, onorate confrate, nu zici că tot noi suntem preferabili colecti­viștilor? Și le dai sprijin contra noastră a preferaților! Ciudată logică mai e și asta ! CEISELE BOULANGISMULUI Boulangiștii furioși.—Șase dueluri- Destăinuirile confirmate de La­­guerre. — Trei milioane. Opinia publică a Franței se ocupă și acum aproape exclusiv cu «Culi­sele bulangismului,» cari deșteaptă, prin cuprinsul lor surprinzător, ca Și prin polemicele violente la cari dă naștere, și un fel de interes in­ternațional. Persoane in stare de a ști ade­vărul, nu desmint, in esență, des­tăinuirile d-lui Mermeix (nu a­le d-lui Laur, cum se credea la început). Boulangiștii sunt demascați, prin aceste destăinuiri, ca niște păcăliți ai unui aventurier subvenționat de monarh­ist­. Aceasta­­ î infuriază și-i face să se năpustească din toate părțile asupra d-lui Mermeix. Acesta insă continuă cu publica­țiile sale fără a se intimida ; d’impo­­trivă, nu lipsește a provoca pe toți cari ’i ofensează prin presă. Cu Labruyère s’a bătut deja , apoi vine rândul lui Castelin ; după aceea va mai avea dueluri cu Laurent, Milleroye, Fouquier și Arene. O jumătate de duzină de dueluri,­ de­o­cam­dată. Zilele trecute bulangistii au țin­ut o întrunire la Café Riche, unde a apărut și Mermeix. El a declarat pur și simplu că face publicațiile din «Figaro» in interesul republicei. Cu această ocazie, deputatul La­­guer­e a dezaprobat ce e drept pu­blicațiile, dar a recunoscut că Bou­­anger a avut un adevăr dar averi de bani cu monarh­iștii. De asemenea a povestit Laguerre că Boulanger a cerut, la Londra in Aprilie 1889, o audiență contelui de Paris și că au­diența i -­a și dat in Alexandra- Hotel, in presența ducesei de Uzes. Cu această ocazie, generalul a pri­mit îndatorirea de a da mână de ajutor la restabilirea monarh­iei Aceste lucruri le-a aflat Laguerre abia in Main acest an, de la ducesa de Uzes. Publicațiile lui «Mermeix» nu le aprobă Laguarre, dar numai pentru că despre ast­fel de lucruri e mai bine sa se facă. întrunirea a degenerat apoi intr’o gălăgie generală. Mermeix a pără­­sit’o imediat. In noua serie a «Culiselor», d­ 1 Mermeix revine asupra daraverilor bănești dintre Boulanger. Povestește cum contele Dillon a făcut cunoscut generalului, in aju­nul alegerilor generale, că contele de Paris a promis trei milioane pen­tru scopuri electorale. Dar banii în­târziind să sosească, contele Dillon a fost trimis la Londra să vorbea­scă cu contele de Paris in persoană. L-a și întâlnit, a și vorbit cu el, dar contele de Paris a evitat să a­­tingă chestia bănească. Dillon a trebuit să se intoarcă la la Paris cu mânile goale. Totuși, afacerea cu cele trei milioane s’a incheiat in chip favorabil pentru generalul, mai târziu, prin interve­­nirea ducesei de Uzes. Publicația «Culiselor» continuă.

Next