Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)

1890-10-02 / nr. 259

ANUL XI No. 259 + ABONAMENTELE : in toată țara, pe an . . . 40 lei ,> » pe 6 luni *1 . 20 .. .. 1, pe 3 luni . . 10 .. Pentru streinătate pe an. . 00 „ O EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE LE ARDTIM Abonamentele se primesc la Administrație EDIȚIA A DOUA : # A \v*\ W «.FUL mp OTIDIAN Redacția și AdmiMstrația: Calea Victoriei, No. 54. MARȚI 2 OCTOMBRE 1890. ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 .. ., II ... 2.50 AN­UNG­IU­RILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse, SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC CE FAC COLECTIVIȘTII? Partidul care are cel mai viu interes să biruiască in lupta elec­torală comunală, e incontestabi partidul colectivist. Atunci când toată lumea dorea să conserve alegerilor comunale un caracter pur gospodăresc, colectiviștii au pus chestia pe terenul exclusi­vamente politic. Ei nu propun voturilor alegătorilor pe X, pe Y sau pe Z fiind­că sunt buni administratori și capabili de a dirige cu talent afacerile comu­nei. Ii propun in calitate de co­lectiviști. Sunt unși de către pa­­triarh­ul de la Florica și ajunge. Una din consecințele unei ase­menea stări de lucruri e că, dacă colectiviștii nu vor câștiga mult un caz de izbândă, ei vor perde tot un caz de înfrângere. Intra dever, să presupunem că colec­tiviștii reușesc la alegerile comu­nale. Ei, s’and­ ?.1M­eDulénd fare politică in consiliile comunale, neputând să profite de situație ca in vremea când erau­ la putere, ei nu vor trage nici un folos real din victoria lor. Dar dacă sunt bătuți, dacă dupe campania înverșunată care o duc de câte­va luni, dupe toată propaganda și țipetele lor, dupe culoarea politică ce ei singuri au dat acestor alegeri, dacă sunt învinși? Atunci nu-i așa că în­frângerea insemnează că un zadar și-a încordat toate forțele acest partid atât de puternic odinioară, și că massa dușmanilor partidu­lui colectivist, fără tărăboi, fără țipete, fără comitete de apărare, fără mofturi, a strivit gigantica colectivitate, prin simpla forță a bunului simț și a disprețului? Și aceasta ar fi cea mai teribilă lo­vitură ce ar putea-o primi rămă­șițele partidului colectivist. Puși in această grozavă alter­nativă, de a nu avea nici un fo­los dacă biruesc, și de a fi pier­duți dacă sunt învinși, ar părea natural ca colectiviștii să fie cât se poate de prudenți. Ar părea nemerit din partea lor să aleagă dintre diferitele lor mășci cea mai puțin murdară, s’o frece cu nisip și cu cărămidă, intr’un cu­vent să se arate alegătorilor sub aspectul cel mai puțin desgustă­­tor care l’ar putea înfățișa. De­și bun la inimă și răbdător, ale­gătorul român a văzut atâtea lu­cruri grele de uitat in vremea celor 12 ani de urgie ai d-lui Brătianu, are atâtea amintiri de acele cari se șterg pe și de pe spinare, dar cari nu se uită așa de lesne, in­cât ar ședea bine colectiviștilor să se îmbrace in piele de miel, să se facă foarte blânzi și foarte cuviincioși. Dar pe semne ei nu vor să înțeleagă. Cum­­ i-am cunoscut, așa 'i regăsim, obrasnici, violenți, brutali și tot o­dată fricoși. Cine e silit să cetească organele lor, vede aceiași impertinență, același dispreț pentru viața și proprie­tatea dușmanului, aceiași indife­rență asupra mijloacelor de a ajunge la scopul dorit fie ele cât de murdare. Tănase Bărbieru, dr. Râmniceanu și Ghiță Mano­­escu, iar sbeară și mor de dor de a trage o bătie sdravănă in­familor conservatori. Precum sa zis la întoarcerea emigraților in Yanța, ils ri­ont rien appris, rien oublié. N’avem nevoe să amintim ale­gatorilor infamiele lor din trecut, li singuri se însărcinează să le amintească. Colegiile electorale vor ști să fie seamă de acest ci­rr.M­­ Ol O.aI onj IXTl­ill­nil JV'il fuion? e o lecție bine meritată, nu se simțise la reserva explicită a dreptu­rilor sale; in ultimul moment d. Ba­ring a pretins și un angajament de a se inapoia Kassala Egiptenilor in caz când aceștia ar reocupa Sudanul. Italia a crezut de cuviință să nu primească această cerere de­oare­ce ocuparea e­­ventuală a Kassaiei ar putea să o coste mari sacrificii, insă această neînțele­gere pentru redactarea unui articol din convențiune nu va putea să in­fluențeze asupra bunelor relațiuni din­tre aceste două țări, relațiuni întărite prin multe interese de mare insem­­nătate. Turcia Constantinopol, 12 Octombrie. — D. Alfred Kaula, representantul sindica­tului «Deutsche Bank» a primit azi, printr’o iradea imperială, concesiunea construcției drumului de fer Salonic Karaferie-Monastir, pe o lungime de 205 kilometri. Guvernul otoman ga­rantează un interes de 14.303 de fr., pe kilometru, asigurați in dijmele luate de administrațiunea internațională a datoriei la Salonic și Monastir D. Kaula se obligă să construiască ramificațiile liniei până la frontierele Greciei și Serbiei și să înceapă ime­diat studiile unei linie care să meargă de la Monastir la Marea Adriatică până la Aviona sau Durazzo. D. Kaula va trebui să construiască această linie in caz când guvernul otoman i-ar cere-o. TELEGRAME Serviciu Agenției R­o­m­â­n­e Elveția Bâlle, 12 Octombre.­­ Membrii frac­­ț­iunei socialo-democratice au sosit, congresul s’a întrunit după amează, in ședința de seară va examina man­datele a 375 de delegați. Francia Paris, 12 Octombre. — Față cu Pri­mirea ce s’a făcut generalului de Bois­­deffre in Rusia, generalul rus Bobri­­koff a fost decorat cu marele cordon al Legiunei de onoare. Sion, 12 Octombre. — D. Burdeau, deputat, raportor general al bugetului, a vorbit alegătorilor săi despre birul Mac­ Kinley și a declarat că trebue să se răspundă războiului economic de­clarat de America prin represalii. — Francia va sfârși prin a recunoaște că poate realiza mari economii in detri­mentul Americei cumpărând petrolul in Rusia și cerealele in Austro-Un­gari­a. Italia Roma, 12 Octombre. — Consiliul de miniștrii s’a ocupat cu chestiunea eco­­nomielor ce trebue să se introducă in bugetele diferitelor ministere. S’a mai ocupat și cu chestiunea alegerilor ge­nerale ; această chestiune va mai veni și in consiliul ce se va ține săptămâna aceasta. Consiliul a fost prezidat de d. Crispi care a sosit azi dimineață. Primarul orașului Turin a invitat pe d. Crispi să viziteze expozițiunea o~­ab­eră, adăugând că un mare număr de consilieri comunali și oameni po­litici își propun să-i dea un banchet. D. Crispi a primit, insă rezervându’șî dreptul de a alege ziua când va merge la Turin. Brindisi, 12 Octombre.—Regele Gre­ciei, insoțit de principele Nicolae și de marele Duce și marea Ducesă Paul a sosit aseară venind de la Viena; auguștii călători s’au imbarcat pe va­sul «Sfakteria» pentru a merge la Corint. . Neapoli, 12 Octombre.—Agenția Ște­fani publică următoarele detalii asupra incetărei negocierilor anglo-italiane. Delegații fixaseră delimitarea și dis­cutau textul articolului propus de An­glia prin care se cerea ocrotirea drep­turilor egiptenilor asupra Kassaiei in pas când ialienii ar ocupa-o. Italia con­­ st­n­e Faptul unirea disidenților cu colectiviștii din Iași s’a consu­mat in ziua de 28 Septembre. La o întrunire a acestor două grupuri, unirea atât timp propo­­veduită a fost discutată mult și numai in urma insistențelor d-lui Mârzescu, ambele grupuri s­au înfrățit. Direcțiunea politică a acestor grupuri fusionate o are d. Mâr­­zescu care e însărcinat să con­ducă și alegerile comunale din Iași. Un delegat din partea colec­tiviștilor a fost alipit pe lângă persoana d-lui Mârzescu pentru ca să’l secondeze in intreprinde­­rile sale politice. Disidenții afirmă că au făcut această unire, la care s’au opus cu atâta putere, numai in urma angajamentului luat de d. Mâr­zescu d’a nu pusi pe lista co­munală de cât foarte puțini co­lectiviști și numai de acbea cari nu sunt prea compromiși. Ne indoim că d. Mârzescu se va putea ține de angajamentul luat față cu disidenții. Despre vre-un program nici nu s’a pomenit când s’a făcut această unire. S’a decis numai fondarea u­­nui ziar care va purta titlul de Unirea liberală. In curând liberalii uniți din iași vor incepe o serie de in­truniri politice publice in vede­rea alegerilor comunale. Aflămor. UNIREA PRINCIPII COLECTIVISTE In svârcolirea lor pentru a lupta împotriva guvernului, colectiviștii în­trebuințează mijloacele cele mai­­ inepte, și se indrumează tot mai mult pe un povârniș primejdios Pare că și simțul comun incepe a-i părăsi de câtă­va vreme, — atât de mult confusiunea, făcutu-și-n drum in spiritul lor senil. De teamă să nu fie biruiți, de o parte prin corecta linie de purtare a guvernului, iar de alta in lupta elec­torală ce sosește, — ei se opintesc a ridica, la rangul de principii, procedi­­mente ce fac obiectul de mirare al tuturor oamenilor drept­ cugetători, cari își dau perfect socoteală de cum ar trebui să se comporte o opositiune cu pretențiuni de partid politic. Aceste principii colectiviste, se cuvine ca toată suflarea omenească să le cunoas­că, sa le jndice și să-și facă o desăvârșită convingere despre capitalul ideilor pro­fesate in tabăra adversarilor noștri. Iată unul din aceste principii”. Când, spre pildă, ved că un consiliu comunal nu este alcătuit din partizanii lor politici, ei se adună, se consfătuesc și purced o gălăgioasă campanie cerând disolvarea lui. Și când reclamă acest lucru ? Cu o lună de zile înainte de alegeri! Procedarea este monstruoasă puterile lor electorale, ar­ f ii de­­jfins să și le manifesteze luptând înainte, fără a ține socoteală de prezența unui consiliu căruia ’î expiră in curând mandatul și care, in definitiv, nu poate ave­a nici o inrîurire asupra corpului electoral, mai ales când acel consiliu nu ’și va fi făcut datoria. Dacă dimpo­trivă, consiliul a bine-meritat de la comitenții lui, disolvarea sau nedisol­varea lui puțini sorți de isbândă va aduce celor care ’I combat. Noi insă, suntem in contra acestui principiu, atât in ce privește admiterea ui măcar, cât și mai vârtos, in pri­vința aplicării lui. Căci, dacă ar trebui să urmăm pe acest pernicios făgaș de aptă, pentru ce oare guvernul nu s’ar simți îndrituit de a disolva, cu o lună înainte de alegeri, consiliere comunale ticsite cu liberali-naționali ? Dacă guvernul ar aplica acest inge­nios principiu, atât de mult in favoar­e adversarii noștri colectiviști, n’ar avea de­cât să di­solve consiliele din Ploești, Bârlad, Buzău, Zimnicea, cari — se știe de toată lumea — numai guvernamentale nu sunt in alcătuirea lor. Un alt principiu colectivist este acela de a susține teoria ciudată că ori­cine încearcă să propovăduiască prin graiu faptele bune ale oblăduirei, trebue să fie bătut de moarte. Când cetățenii Nicolae Marinescu și Niță Tănăsescu au fost călcați cu­ pi­­co­arele de bătăușii colectiviști, ziarele acestora sfidau­ autoritatea publică, și terorisau pe cetățeni printr’una din acele declarațiuni infame ce desvelește nu numai gândurile lor ascunse, dar și mijloacele nelegiuite de care se vor sluji in viitor. A bate pe oameni pen­tru ideile lor politice, — iată princi­piul atât de mult drag lor. Ori, iată ce scria Telegraful Român și Națiunea cu prilejul bătăei de la Obor : «Bătaia ce au suferit oamenii­­ de partid ai guvernului, va inveța minte pe toți aceia cari cearcă să laude is­prăvile acestui guvern și ale lui Pake.» Prin urmare lucrul este lămurit și hotărît. Cetățeanul trebue să aleagă intre a fi sau a nu fi colectivist. Co­­lectivist, el află dar înaintea lor , de alte credinți politice, el riscă să facă cunoștință cu loviturile de ciomag ale bătăușilor de trampa lui Laptagiu, Toboc, Ulmeanu, Chirițescu și Hin­­gheru. Mai admirabilă lecție de moravuri politice, nici că se poate aștepta, fiind dat un asemenea principiu­ barbar. Un al treilea principiu, in mare cinste la colectiviști, este și acesta : Cer să se aresteze preventiv cetățenii cari au săvârșit fapte corectionale. Voiți o probă ? Iată-o : Se știe că oamenii acuzați că au comis scandalul din strada­­ Stindar­dului, au fost destituiți și dați jude­­căței. Afacerea este incă in mâna jus­tiției. Colectiviștii nu sunt mulțumiți cu atât : ei vor ca un mandat de a­­restare să se lanseze in contra lor, să fie prinși ca niște tâlhari, și în­chiși in arestul preventiv. Și ” cine voește arest preventiv ? Cine cere su­grumarea celui mai sfânt dintre drep­turile cetățenești : libertatea indivi­duală ? Colectiviștii! Ei, cari in lot­ d’a­nna au trâmbițat această teorie ; ei, cari pururea au călcat’o in picioare, când dețineau puterea. Și acum, când văd corectitudinea guvernului in privința respectărea drepturilor prescrise prin Constituție, se găsesc tocmai ei cari să le sfideze, cerând sfărîmarea lor! a Dar nu se mulțumesc numai cu a­­tât, acești protivnici cari au perdut cu desăvârșire noțiunea simțului co­mun. Ei invinuesc pe guvern că in­­găduește pe autorii acelui pretins scan­dal din strada Stindardului să asiste si întrunirile publice ale coreligiona­rilor lor politici, și să și spună cu­---- -......s­tarile politice unor oameni cari po­sedă incă aceste drepturi, de vreme ce nici o sentință condamnătoare nu a venit să le interzică exercițiul lor? întunecat la minte trebue să fie cine­va, pentru a avea asemenea pre­­tențiuni absurde. Noi ințelegem ca opoziția să-și în­deplinească rolul său corectiv in așa sens, in­cât să deștepte opinia ob­ștească asupra călcărilor-de-lege ce un guvern ar săvârși, dar a avea o opo­ziție care falsifică evidența, și are cu­­ragiul să ceară guvernului tocmai negațiunea corectitudinei și prin ur­mare" călcarea de lege, aceasta, să ne ierte d-nn­ colectiviști, suntem inca­pabili de a pricepe. Concluzia ce se degajază din toate acestea e următoarea : Procedimentele și tendințele ce mi­șună in tabăra colectivistă constituesc îin capital de idei și de principii, ce, nu ne miră de loc să fie profesate de adversarii noștri de luptă. Ele sunt o probă mai mult despre in­crederea ce au in spiritul de legalitate al guver­nului actual. Si dacă acesta ar vrea să fie călcător-de-lege, ar putea—față de o opoziție cu principii atât de scan­daloase—să suspunde ori­ce libertate, și in special libertatea electorală ar face-o iluzorie ; ar fi in drept să di­­solve consiliele comunale opoziționiste; ar bate pe cei ce laudă pe adversarii lui; ar aresta pe drept sau nedrept pe cei ce denunțarea cea mai puțin probantă ,i-ar desemna ca autori de scandaluri; ar interzice, in fine, mer­gerea prin întruniri tuturor acelora pe cari bunul plac ’i-ar judeca ne­vrednici de a se folosi de drepturile lor politice. Dar guvernul actual nu a pus și nu va pune nici o­dată in practică ase­menea principii odioase, cari sunt și vor fi pururea apanagiul exclusiv al colectiviștilor. RUSIA si BULGARIA Un articol al ziarului «Svoboda». - Bulgaria vrea neatârnare.­Prie­tenie cu condiții. Toate ziarele austro ungare cari ne sosesc azi, reproduc in extras un articol al oficiosului bulgar «Svo-

Next