Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-02 / nr. 259
ANUL XI No. 259 + ABONAMENTELE : in toată țara, pe an . . . 40 lei ,> » pe 6 luni *1 . 20 .. .. 1, pe 3 luni . . 10 .. Pentru streinătate pe an. . 00 „ O EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE LE ARDTIM Abonamentele se primesc la Administrație EDIȚIA A DOUA : # A \v*\ W «.FUL mp OTIDIAN Redacția și AdmiMstrația: Calea Victoriei, No. 54. MARȚI 2 OCTOMBRE 1890. ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 .. ., II ... 2.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse, SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC CE FAC COLECTIVIȘTII? Partidul care are cel mai viu interes să biruiască in lupta electorală comunală, e incontestabi partidul colectivist. Atunci când toată lumea dorea să conserve alegerilor comunale un caracter pur gospodăresc, colectiviștii au pus chestia pe terenul exclusivamente politic. Ei nu propun voturilor alegătorilor pe X, pe Y sau pe Z fiindcă sunt buni administratori și capabili de a dirige cu talent afacerile comunei. Ii propun in calitate de colectiviști. Sunt unși de către patriarhul de la Florica și ajunge. Una din consecințele unei asemenea stări de lucruri e că, dacă colectiviștii nu vor câștiga mult un caz de izbândă, ei vor perde tot un caz de înfrângere. Intra dever, să presupunem că colectiviștii reușesc la alegerile comunale. Ei, s’and ?.1MeDulénd fare politică in consiliile comunale, neputând să profite de situație ca in vremea când erau la putere, ei nu vor trage nici un folos real din victoria lor. Dar dacă sunt bătuți, dacă dupe campania înverșunată care o duc de câteva luni, dupe toată propaganda și țipetele lor, dupe culoarea politică ce ei singuri au dat acestor alegeri, dacă sunt învinși? Atunci nu-i așa că înfrângerea insemnează că un zadar și-a încordat toate forțele acest partid atât de puternic odinioară, și că massa dușmanilor partidului colectivist, fără tărăboi, fără țipete, fără comitete de apărare, fără mofturi, a strivit gigantica colectivitate, prin simpla forță a bunului simț și a disprețului? Și aceasta ar fi cea mai teribilă lovitură ce ar putea-o primi rămășițele partidului colectivist. Puși in această grozavă alternativă, de a nu avea nici un folos dacă biruesc, și de a fi pierduți dacă sunt învinși, ar părea natural ca colectiviștii să fie cât se poate de prudenți. Ar părea nemerit din partea lor să aleagă dintre diferitele lor mășci cea mai puțin murdară, s’o frece cu nisip și cu cărămidă, intr’un cuvent să se arate alegătorilor sub aspectul cel mai puțin desgustător care l’ar putea înfățișa. Deși bun la inimă și răbdător, alegătorul român a văzut atâtea lucruri grele de uitat in vremea celor 12 ani de urgie ai d-lui Brătianu, are atâtea amintiri de acele cari se șterg pe și de pe spinare, dar cari nu se uită așa de lesne, incât ar ședea bine colectiviștilor să se îmbrace in piele de miel, să se facă foarte blânzi și foarte cuviincioși. Dar pe semne ei nu vor să înțeleagă. Cum i-am cunoscut, așa 'i regăsim, obrasnici, violenți, brutali și tot odată fricoși. Cine e silit să cetească organele lor, vede aceiași impertinență, același dispreț pentru viața și proprietatea dușmanului, aceiași indiferență asupra mijloacelor de a ajunge la scopul dorit fie ele cât de murdare. Tănase Bărbieru, dr. Râmniceanu și Ghiță Manoescu, iar sbeară și mor de dor de a trage o bătie sdravănă infamilor conservatori. Precum sa zis la întoarcerea emigraților in Yanța, ils riont rien appris, rien oublié. N’avem nevoe să amintim alegatorilor infamiele lor din trecut, li singuri se însărcinează să le amintească. Colegiile electorale vor ști să fie seamă de acest cirr.M Ol O.aI onj IXTlillnil JV'il fuion? e o lecție bine meritată, nu se simțise la reserva explicită a drepturilor sale; in ultimul moment d. Baring a pretins și un angajament de a se inapoia Kassala Egiptenilor in caz când aceștia ar reocupa Sudanul. Italia a crezut de cuviință să nu primească această cerere deoarece ocuparea eventuală a Kassaiei ar putea să o coste mari sacrificii, insă această neînțelegere pentru redactarea unui articol din convențiune nu va putea să influențeze asupra bunelor relațiuni dintre aceste două țări, relațiuni întărite prin multe interese de mare insemnătate. Turcia Constantinopol, 12 Octombrie. — D. Alfred Kaula, representantul sindicatului «Deutsche Bank» a primit azi, printr’o iradea imperială, concesiunea construcției drumului de fer Salonic Karaferie-Monastir, pe o lungime de 205 kilometri. Guvernul otoman garantează un interes de 14.303 de fr., pe kilometru, asigurați in dijmele luate de administrațiunea internațională a datoriei la Salonic și Monastir D. Kaula se obligă să construiască ramificațiile liniei până la frontierele Greciei și Serbiei și să înceapă imediat studiile unei linie care să meargă de la Monastir la Marea Adriatică până la Aviona sau Durazzo. D. Kaula va trebui să construiască această linie in caz când guvernul otoman i-ar cere-o. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Elveția Bâlle, 12 Octombre. Membrii fracțiunei socialo-democratice au sosit, congresul s’a întrunit după amează, in ședința de seară va examina mandatele a 375 de delegați. Francia Paris, 12 Octombre. — Față cu Primirea ce s’a făcut generalului de Boisdeffre in Rusia, generalul rus Bobrikoff a fost decorat cu marele cordon al Legiunei de onoare. Sion, 12 Octombre. — D. Burdeau, deputat, raportor general al bugetului, a vorbit alegătorilor săi despre birul Mac Kinley și a declarat că trebue să se răspundă războiului economic declarat de America prin represalii. — Francia va sfârși prin a recunoaște că poate realiza mari economii in detrimentul Americei cumpărând petrolul in Rusia și cerealele in Austro-Ungaria. Italia Roma, 12 Octombre. — Consiliul de miniștrii s’a ocupat cu chestiunea economielor ce trebue să se introducă in bugetele diferitelor ministere. S’a mai ocupat și cu chestiunea alegerilor generale ; această chestiune va mai veni și in consiliul ce se va ține săptămâna aceasta. Consiliul a fost prezidat de d. Crispi care a sosit azi dimineață. Primarul orașului Turin a invitat pe d. Crispi să viziteze expozițiunea o~aberă, adăugând că un mare număr de consilieri comunali și oameni politici își propun să-i dea un banchet. D. Crispi a primit, insă rezervându’șî dreptul de a alege ziua când va merge la Turin. Brindisi, 12 Octombre.—Regele Greciei, insoțit de principele Nicolae și de marele Duce și marea Ducesă Paul a sosit aseară venind de la Viena; auguștii călători s’au imbarcat pe vasul «Sfakteria» pentru a merge la Corint. . Neapoli, 12 Octombre.—Agenția Ștefani publică următoarele detalii asupra incetărei negocierilor anglo-italiane. Delegații fixaseră delimitarea și discutau textul articolului propus de Anglia prin care se cerea ocrotirea drepturilor egiptenilor asupra Kassaiei in pas când ialienii ar ocupa-o. Italia con stne Faptul unirea disidenților cu colectiviștii din Iași s’a consumat in ziua de 28 Septembre. La o întrunire a acestor două grupuri, unirea atât timp propoveduită a fost discutată mult și numai in urma insistențelor d-lui Mârzescu, ambele grupuri sau înfrățit. Direcțiunea politică a acestor grupuri fusionate o are d. Mârzescu care e însărcinat să conducă și alegerile comunale din Iași. Un delegat din partea colectiviștilor a fost alipit pe lângă persoana d-lui Mârzescu pentru ca să’l secondeze in intreprinderile sale politice. Disidenții afirmă că au făcut această unire, la care s’au opus cu atâta putere, numai in urma angajamentului luat de d. Mârzescu d’a nu pusi pe lista comunală de cât foarte puțini colectiviști și numai de acbea cari nu sunt prea compromiși. Ne indoim că d. Mârzescu se va putea ține de angajamentul luat față cu disidenții. Despre vre-un program nici nu s’a pomenit când s’a făcut această unire. S’a decis numai fondarea unui ziar care va purta titlul de Unirea liberală. In curând liberalii uniți din iași vor incepe o serie de intruniri politice publice in vederea alegerilor comunale. Aflămor. UNIREA PRINCIPII COLECTIVISTE In svârcolirea lor pentru a lupta împotriva guvernului, colectiviștii întrebuințează mijloacele cele mai inepte, și se indrumează tot mai mult pe un povârniș primejdios Pare că și simțul comun incepe a-i părăsi de câtăva vreme, — atât de mult confusiunea, făcutu-și-n drum in spiritul lor senil. De teamă să nu fie biruiți, de o parte prin corecta linie de purtare a guvernului, iar de alta in lupta electorală ce sosește, — ei se opintesc a ridica, la rangul de principii, procedimente ce fac obiectul de mirare al tuturor oamenilor drept cugetători, cari își dau perfect socoteală de cum ar trebui să se comporte o opositiune cu pretențiuni de partid politic. Aceste principii colectiviste, se cuvine ca toată suflarea omenească să le cunoască, sa le jndice și să-și facă o desăvârșită convingere despre capitalul ideilor profesate in tabăra adversarilor noștri. Iată unul din aceste principii”. Când, spre pildă, ved că un consiliu comunal nu este alcătuit din partizanii lor politici, ei se adună, se consfătuesc și purced o gălăgioasă campanie cerând disolvarea lui. Și când reclamă acest lucru ? Cu o lună de zile înainte de alegeri! Procedarea este monstruoasă puterile lor electorale, ar f ii dejfins să și le manifesteze luptând înainte, fără a ține socoteală de prezența unui consiliu căruia ’î expiră in curând mandatul și care, in definitiv, nu poate avea nici o inrîurire asupra corpului electoral, mai ales când acel consiliu nu ’și va fi făcut datoria. Dacă dimpotrivă, consiliul a bine-meritat de la comitenții lui, disolvarea sau nedisolvarea lui puțini sorți de isbândă va aduce celor care ’I combat. Noi insă, suntem in contra acestui principiu, atât in ce privește admiterea ui măcar, cât și mai vârtos, in privința aplicării lui. Căci, dacă ar trebui să urmăm pe acest pernicios făgaș de aptă, pentru ce oare guvernul nu s’ar simți îndrituit de a disolva, cu o lună înainte de alegeri, consiliere comunale ticsite cu liberali-naționali ? Dacă guvernul ar aplica acest ingenios principiu, atât de mult in favoare adversarii noștri colectiviști, n’ar avea decât să disolve consiliele din Ploești, Bârlad, Buzău, Zimnicea, cari — se știe de toată lumea — numai guvernamentale nu sunt in alcătuirea lor. Un alt principiu colectivist este acela de a susține teoria ciudată că oricine încearcă să propovăduiască prin graiu faptele bune ale oblăduirei, trebue să fie bătut de moarte. Când cetățenii Nicolae Marinescu și Niță Tănăsescu au fost călcați cu picoarele de bătăușii colectiviști, ziarele acestora sfidau autoritatea publică, și terorisau pe cetățeni printr’una din acele declarațiuni infame ce desvelește nu numai gândurile lor ascunse, dar și mijloacele nelegiuite de care se vor sluji in viitor. A bate pe oameni pentru ideile lor politice, — iată principiul atât de mult drag lor. Ori, iată ce scria Telegraful Român și Națiunea cu prilejul bătăei de la Obor : «Bătaia ce au suferit oamenii de partid ai guvernului, va inveța minte pe toți aceia cari cearcă să laude isprăvile acestui guvern și ale lui Pake.» Prin urmare lucrul este lămurit și hotărît. Cetățeanul trebue să aleagă intre a fi sau a nu fi colectivist. Colectivist, el află dar înaintea lor , de alte credinți politice, el riscă să facă cunoștință cu loviturile de ciomag ale bătăușilor de trampa lui Laptagiu, Toboc, Ulmeanu, Chirițescu și Hingheru. Mai admirabilă lecție de moravuri politice, nici că se poate aștepta, fiind dat un asemenea principiu barbar. Un al treilea principiu, in mare cinste la colectiviști, este și acesta : Cer să se aresteze preventiv cetățenii cari au săvârșit fapte corectionale. Voiți o probă ? Iată-o : Se știe că oamenii acuzați că au comis scandalul din strada Stindardului, au fost destituiți și dați judecăței. Afacerea este incă in mâna justiției. Colectiviștii nu sunt mulțumiți cu atât : ei vor ca un mandat de arestare să se lanseze in contra lor, să fie prinși ca niște tâlhari, și închiși in arestul preventiv. Și ” cine voește arest preventiv ? Cine cere sugrumarea celui mai sfânt dintre drepturile cetățenești : libertatea individuală ? Colectiviștii! Ei, cari in lot d’anna au trâmbițat această teorie ; ei, cari pururea au călcat’o in picioare, când dețineau puterea. Și acum, când văd corectitudinea guvernului in privința respectărea drepturilor prescrise prin Constituție, se găsesc tocmai ei cari să le sfideze, cerând sfărîmarea lor! a Dar nu se mulțumesc numai cu atât, acești protivnici cari au perdut cu desăvârșire noțiunea simțului comun. Ei invinuesc pe guvern că ingăduește pe autorii acelui pretins scandal din strada Stindardului să asiste si întrunirile publice ale coreligionarilor lor politici, și să și spună cu---- -......starile politice unor oameni cari posedă incă aceste drepturi, de vreme ce nici o sentință condamnătoare nu a venit să le interzică exercițiul lor? întunecat la minte trebue să fie cineva, pentru a avea asemenea pretențiuni absurde. Noi ințelegem ca opoziția să-și îndeplinească rolul său corectiv in așa sens, incât să deștepte opinia obștească asupra călcărilor-de-lege ce un guvern ar săvârși, dar a avea o opoziție care falsifică evidența, și are curagiul să ceară guvernului tocmai negațiunea corectitudinei și prin urmare" călcarea de lege, aceasta, să ne ierte d-nn colectiviști, suntem incapabili de a pricepe. Concluzia ce se degajază din toate acestea e următoarea : Procedimentele și tendințele ce mișună in tabăra colectivistă constituesc îin capital de idei și de principii, ce, nu ne miră de loc să fie profesate de adversarii noștri de luptă. Ele sunt o probă mai mult despre increderea ce au in spiritul de legalitate al guvernului actual. Si dacă acesta ar vrea să fie călcător-de-lege, ar putea—față de o opoziție cu principii atât de scandaloase—să suspunde orice libertate, și in special libertatea electorală ar face-o iluzorie ; ar fi in drept să disolve consiliele comunale opoziționiste; ar bate pe cei ce laudă pe adversarii lui; ar aresta pe drept sau nedrept pe cei ce denunțarea cea mai puțin probantă ,i-ar desemna ca autori de scandaluri; ar interzice, in fine, mergerea prin întruniri tuturor acelora pe cari bunul plac ’i-ar judeca nevrednici de a se folosi de drepturile lor politice. Dar guvernul actual nu a pus și nu va pune nici odată in practică asemenea principii odioase, cari sunt și vor fi pururea apanagiul exclusiv al colectiviștilor. RUSIA si BULGARIA Un articol al ziarului «Svoboda». - Bulgaria vrea neatârnare.Prietenie cu condiții. Toate ziarele austro ungare cari ne sosesc azi, reproduc in extras un articol al oficiosului bulgar «Svo-