Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-24 / nr. 278
Bătuții, victimele bătăușilor lui Epurescu sunt Mărăcine și Theotonicii adversari politici ai lui Epurescu și tot dânsul anunță in Capitală că teroarea e la Giurgiu, că sângele curge gârlă pe strade și cere anchetă. Când procurorul general al Curței de Apel din București sosește in Giurgiu ca să ancheteze cele petrecute, mirarea cuprinde pe toți cum se dă atâta importanță unui scandal de cârciumă. In sensul celor povestite de noi sunt și concluziunile raportului procurorului general care a cercetat un timp de trei zile cu cea mai mare amănunțime ca să poată descoperi urme de complicitatea poliției sau a administrației in această afacere de bețivi ordinari. Nicăicî nu s’a putut constata că poliția a fost amestecată in această bătaie și mai mult incă agenții polițienești au fost intotdeauna aceia cari au evitat scandalurile la care erau necontenit provocați de bătăușii lui Epurescu. Și cu toate acestea, oameni buni, teroarea e la Giurgiu, sângele curge pe strade zice d. Epurescu. Ce ar fi incă dacă d-rul Suțu ar atenta la libertatea individuală a lui Epurescu și i-ar pune cămașă de forță ? Aflător. O VOCE MAGHIARA despre CHESTIA ROMANA DIN UNGARIA Conferința din Sibiu și presa maghiară.—O singură opinie separată. — Posibilitatea unei împăcări intre români și maghiari. Conferința românilor din Sibiu, despre care am dat seamă in doue numere anterioare ale ziarului nostru, a pus in discuție mai vină in presa ungară «chestia română» cum îi zic ziarele regatului vecin. Aceste ziare sunt unanime a declara că maghiarii nici nu pot sta de vorbă cu românii pe baza pretențiilor formulate de aceștia din urmă astăzi ca si acum 3, 6 si 12 ani. Se știe că un singur om politic maghiar este care a cerut totdeauna aplicarea sinceră a legei naționalităților din 1868 prin care se recunosc oarecari drepturi acestor naționalități, lege care a căzut cu totul in desuetudine, deși n’a fost niciodată abrogată. Acest om politic e un fruntaș al partidului independenței Ungariei, d. Mocsály Lajos. Unul din ziarele Faptele Dilei DIN BUCUREȘTI Moarte subită.—Ieri pe la ceasurile 7/4 pantofarul Teofil Petrescu de 61 de ani trecând pe strada Carol I a căzut jos, încetând din viață imediat. Parchetul a fost înștiințat, cadavrul a fost transportat la spitalul Colțea. * * * Amănunte asupra prinderei asasinilor din strada Carol Davila.—Cetitorii Își aduc aminte de o crimă comisă vara trecută asupra unei femei de 40 de ani care a fost găsită moartă in casa ei din strada Carol Davila No. 2. Ucigașii după ce au prădat casa au fugit. Mulțumită bunei organisațiuni a serviciului de siguranță publică și a activităței șefului ei, locotenentul Părăianu, omorătorii au fost descoperiți. Ei sunt in număr de trei: Nicolae Teodorovici, de origine sârbă, Ivan Mirco Dabici, muntenegrean și Ioan Trocaru Salamarin de la Turnul-Severin. S’a găsit la ei și obiectele furate Justiția instruește: DIN JUDEȚE Incendiul de la Iași.—Am arătat că Sâmbăta trecută incendiul a distrus mai multe case din Podul vechiu. Toate maghiare «Pesti Naplo» vorbind despre cererile incă o dată repetate ale românilor, intreabă pe d. Mocsáry ce mai zice acum ? D. Mocsáry n’a întârziat cu răspunsul. Credem interesant a-1 reproduce : «Întâia întrebare a lui «Pești Naplo»,—zice d. Mocsáry, — este dacă cred că se pot acorda dorințele Românilor? La aceasta răspund, nu. Dacă «Pești Naplo» ințelege acele dorințe ale Românilor intre cari se află desființarea uniunei Transilvaniei cu Ungaria, trebue să declar că eu totd’auna am fost hotărât in contra acestor dorințe si n’am .m propus, in chestia naționalităților niciodată altceva decât respectarea cinstită a legii naționalităților din 1868, firește nu numai dupe litera, ci și dupe spiritul ei. «A doua întrebare e dacă cred că românii s’ar mulțumi cu mai puțin, și n'ar cere cu atât mai mult, cu cât ar vedea acordate unele din cererile lor? La aceasta răspund da, cred că românii s’ar mulțumi și cu mai puțin. Și aceasta nu e o credință deșartă, căci sunt motive puternice pentru sprijinirea ei. Mandatul meu din Caransebeș e o dovadă despre aceasta.D. Morsary a fost, după cum să știe, ales de cercul electoral român din Caransebeș după repetita renunțare a aleșilor români, General Doda și protopopul Popovici). «Alegătorii din Caransebeș, —jormează d. Mocsáry, —m’au onorat cu acest mandat cu aprobarea intregei clase culte române. Și cine sunt eu și ce păreri am apărat in chestia naționalităților? Sunt maghiar, un maghiar ca oricare altul, și n’am apărat decât o lege existentă, care e departe de programul român din Sibiu. Ce însemnează clar mandatul meu și alte manifestații de aprobare ce au priimit modestele mele silințe din partea naționalităților? însemnează că este pentru români ceva mai important decât punctele din program și formularea vremelnică a pretențiilor lor, și acest ceva este dorința de a se împăca cu noi. «Da, cred și sunt incredințat că dacă le vom oferi atât cât le trebue pentru conservarea individualităței lor naționale, vor incuviința și dânșii ceea ce se cere neapărat din partea lor pentru conservarea integrităței Statului. «O incercare de impăcare nu va fi deci fără folos.» Eastern. Imobilele arse erau asigurate pe la diferite case de asigurare. Casa d-lui P. C. Popovici era asigurată la societatea Dacia-România pentru suma de 25.000 de lei. In urma evaluărilor făcute,—si nu înțelegem ce fel de evaluări—d-luî Popovicî insă i se dă ca despăgubire numai 7.000 de lei, in timp ce d-luî Nusem Rosenzweig pentru o ruină veche, cu un singur etaj, asigurată pentru 16.000 de lei i se dă ca despăgubire tot 7,000. * * * Copil găsit. —Un sgomot a fost răspândit prin Iași că copilul Xenofon Aurelian in etate de 13 ani, fost copil de trupă și detașat cu serviciul la Muzica regimentului 7 linie a dispărut din oraș in ziua de 10 Maiü a. c. și cu toate măsurile luate n’a putut fi găsit. Astăzi aflăm că copilul a fost la o moșie din județul Suceava la o rudă a sa și acum se află la domiciliul mamei sale, strada Palatului. TIMPUL 24 Octombre CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particulară din Iași. Azi au început in sala primăriei alegerea delegaților pentru colegiul al doilea. Biroul electoral e presidat de preotul Savin consilier comunal. Colectiviștii, fiind siguri de cădere, au renunțat de a mai pune listă. * Ieri Sâmbătă la orele 3, s’au isprăvit ascultarea martorilor presențî in afacerea Creditului. Nerăspunzând la apelul nominal insă vre-o 30 martori de a acuzăreî, după cererea ministerului public, s’a amânat causa pentru alt termen, lansându-se mandate de aducere contra martorilor absenți, cari au fost deja amendați. S’a dispus totodată a se cita ca expert d. Gh. Pădure funcționar la Banca Națională. Noul termen va fi probabil in luna lui Ianuarie. * Microscopicul grup socialist a ținut să se manifesteze și el cu ocasiunea alegerilor comunale, insă—ca totd’auna—intr’un mod ridicol. Legendarul «manifest» s’a împărțit azi cetățenilor, cărora din înălțimea Sărăriei li se recomandă abstențiunea. Trebue să fie grozav de jos căzute acțiunele socialiștilor, când nici măcar n’au indrăsneala de altădată de a se număra in fața urnei. Analog cu proverbul Siracuisses... putem spune d-lui Nădejde : Dacă nu te alegeai deputat, mai bine făceai. * Aseară in una din sălile hotelului Traian, ofițerii școalei militare au dat un banchet d-lor Cobălcescu și Meißner cari căzând sub legea cumulului, au fost nevoiți a demisiona din posturile de profesor de la sus numita școală. Directorul școalei militare a rădicat un toast in sănătatea d-lor Cobălcescu și Meisner, exprimând in termenii cei mai măgulitori regretele întregului corp profesoral din causa retragere sus numiților Homnr La" 12 ore banchetiștii s’au retras. * D. Michail Vasiliu Cristescu un distins student al facultăței noastre juridice, a trecut azi cu cel mai desăvârșit succes examenul general de licență înaintea juriului acelei facultăți compus din d-nii: Gh. Urechie, Gh. Mârzescu, Petre Missir, Thoma Stelian și Gh. Bejan. Subiectul tesei a fost: Acțiunele posesorii in dreptul roman și român. Membrii juriului au adresat noului licențiat cele mai călduroase felicitări atât pentru modul cum a tratat cestiunea—de altmintierea dificilă—a acțiunelor posesorii, cât și pentru claritatea și siguranța in răspunsurile date la diferite chestiuni orale. Urăm și noi isbândă tânărului licențiat in noua sa carieră. * Vernantate a partidului colectivist— Coco Dimitrescu—care se află de câteva zile aci cu ocasiunea unui concurs ce se ține la Universitate, a fost rugat de frații liberali să ia cuvântul la întrunirea lor de mâine seară. A cerut 24 de ore să reflecteze (?) * Procesul prevaricatorilor de la Creditul Urban s’a fixat a se judeca la 2 Ianuarie. Până atunci se va cere din nou Senatului autorisațiunea pentru urmărirea senatorului Climescu. Acest domn, care face atâta paradă de onestitate, ar trebui să stăruiască pe lângă colegii săi din Senat ca să-i dea cuvenită autorisațiune, pentru a se putea da cu o oră mai inainte satisfacțiune publicului care așteaptă cu mare nerăbdare soluțiunea judecătorească a acestei afaceri colectiviste. * Ieri s’a făcut in cea mai mare liniște alegerea delegaților pentru colegiul al cicilea. Opoziția, de astă-dată, s’a abținut. Toți delegații aleși in număr de 20, sunt amici de ai guvernului. Deși colectiviștii n’au presentat listă, totuși a trimis in localul alegerei câți-va pacinicî cetățeni pentru a face scandal. Nefiind băgați in seamă de nimeni, s’au retras cu totul ploați. * In întrunirea colectiviștilor de astăseară se va proclama lista candidaților pentru comună. Colonelul Langa va figura in capul listei pentru colegiul I. Radicalii cari erau deciși a veni la întrunire pentru a discuta contradictoriu, au renunțat la această ideie, din cauză că au fost avertisați, că nu vor eși teferi de acolo, dacă vor ciâcni contra lui Mârzescu. După cum se vede, colectiviștii s’au hotărât să contrabalanseze efectul vntrunirei de deunăzi. ★ D. dr. Severin a inspectat săptămâna trecută spitalul Militar. * Aflu că d. Iancu Ventură cu puținii săi amici politici nu vor vota lista colectivistă, cum au aerul de a afirma gazetele colectiviste ci, se vor abține de la vot.* Colectiviștii din consiliul județean in frunte cu ultra liberalul Scorțescu fac un zgomot colosal in jurul chestiunea locurilor. Tactică electorală și nimic mai mult 1* Ghiță Botez, trimis înaintea curtei cu jurați pentru tentativă de asasinat, a făcut azi oposiție la Camera de punere sub acuzare contra ordonanței judelui de Instrucțiune. * Falitul Smilovici dat, in judecată pentru bancrută frauduloasă după ce a pribegit câtva timp, a fost azi depus in arestul preventiv. * Agenții colectiviști in exercițiul funcțiunei lor, voiesc să zic indignați in toată puterea cuvântului, umblă de azi dimineață ca niște desperați in trăsuri chemând lumea la întruniri. Acești indivizi sunt plătiți cu 2 lei de cap plus un bacșiș in cas de reușită a intrunirei. A. DE PRETUTINDENI Corăbii portative Colonelul Apostolov a dotat armata rusească cu o invențiune care nu e lipsită de originalitate. El a combinat o corabie portativă care poate să se construiască intr’o clipă cu lănci d’ale cazacilor și cu pânză gudronată impermeabilă, pe care duci cai o vor purta la coada fiecărui escadron. Două corăbii reunite vor putea transporta 36 de oameni cu bagajele și armele lor, iar caii vor innota pe de lături. Lungimea unui asemenea vas e de 12 metrii, lărgimea de trei metrii. Ministrul de războiu rusesc a recompensat pe inventator cu o medalie de aur și a dat ordin să furniseze câte două asemenea vase pentru fiecare escadron de cazaci. Câte depeși a priimit Moltke Administrațiunea telegrafelor a făcut socoteală de depeșile priimite de mareșalul de Moltke cu ocaziunea a 90-a aniversare a lui și aceste depeșe se ridică la 2,099. O nouă invenție americană La Boston (America) s-a făcut o nouă și originală aplicare a sistemului automatic reservat până acum a distribuitorilor și basculelor. In diferite cartiere ale orașului, se poate vedea pe marginea trotuarelor, niște coloane purtând următoarea inscripție : «Puneți un nichel (o monedă) in gaură și -ți voi ține calul.» Călărețul descalecă și pune moneda cerută ; numai decât se deschid două mâni de fier, călărețul pune frâul in acele mâni și apoi se duce de -și caută de treabă. DIN STRĂINĂTATE Scandalul de la Toulon.—D. Daumas senator și amic particular al primarului arestat, a sosit la Toulon pentru a se informa prin el insuși asupra scandalului ce a isbucnit. Prietenul său, d. Fouroux e tot la secret in arestul preventiv. Sarcinele ce apasă asupra lui sunt foarte impovoratoare. D. de Jonquières ar fi descoperit la el o scrisoare scrisă soției lui și in care d. Fouroux, vorbește de avort. D. Chadenier, prefectul de Var, e așteptat la Toulon unde vrea să puie puțină rânduială in afecerile municipale. Parchetul e mut in privința anchetei ce urmează. * * * Drama de la Clichy.—O dramă sângeroasă s’a desfășurat acum trei zile la Clichy. Iată in ce împrejurări: O tineră spălătoreasă de 22 de ani, Sofronia Martinage, trăia de 3 ani de zile in strada de Paris 11, cu un căruțaș de 29 de ani, numit Jean Verhoost. Obosită de lenea și brutalitatea amantului ei, ea părăsise Marți dimineața domiciliul comun, luându-și rufele și hainele ei, spre a se duce să locuiască 16, strada Bonnet, intr’un fel de cazarmă ocupată de vre-o 30 de mesaje de lucrători, un mic apartament închiriat de ea și de mama ei. Noaptea trecută venind acasă, Verhoost constată dispariția tovarășei sale și, furios de a vedea că—î scapă aceea care î1 înlesnea la toate nevoile, jură să-și resbune. Dri dimineață, către patru ore, el puse un briciu in posmar, sub veston șișul unui baston și astfel armat el se îndreptă câtre strada Bonnet. El cunoștea bine casa unde se refugiase Sofronia Martinage, dar cum nu știa la care etagiu era situat apartamentul ei ii era frică să nu se inșele, și astfel rătăci multă vreme in fața casei. . Câtre 6 ore muma micei spălătorese e și pentru a’șî cumpăra lapte. De din afară, Verhoost putu s’o vază, și târgui..la făcută, reintrând intr’o cameră din stagiul de jos, și când după câteva momente ea eși din mou să se ducă la lucrul ei, căruțașul dede năvală in camera pe care aceasta o părăsea. Sofronia era incă in pat cu cele doue fiice ale sale. Fără a zice vr’un cuvânt, Verhoost se năpusti asupra ei și’i dete mai multe lovituri cu șișul. La țipetele nenorocitei și a copilelor sale, duoi vecini veniră in ajutor. Cea d’ontaiü d-na Helu văzu pe sărmana femee numai in cămașă luptându-se cu desperare cu ucigașul ei. Fiind prea de dimineață și cam întuneric in cameră, ea crezu că e o simplă ceartă și se retrase. Cu perul vâlvoiu, plină de sânge, agățându-se cu desperare de ușe, tînera spălătoreasă horcăia grozav, având peptul străpuns. Asasinul lăsase șișul in rană. D-ra Durand care tocmai sosi in urma acestor lupte și țipete, avu curajul să-î scoată arma din pept. Rănita in acel moment căzu grămadă jos pe când ucigașul o luă la fugă. In vremea aceasta un locatar al acelei case, d. Pierre Martel se luă in goana ucigașului care ftea din toate puterile. Acest tânăr, urmărind pe ucigaș in fuga mare ,aproape 500 metri, putu in fine să pună mâna pe dânsul, și a-l duce până la un post de gendarmerie. D. Labusiere comisar de Poliție,'„transportându-se pe locul crimei, găsi victima intr’o stare desperată dar care incă nu-și perduse cu totul cunoștința. Ea putu da comisarului câteva explicațiuni, dar doctorul Lehman care venise, spuse că nu mai este nici o speranță de a fi scăpată. Afară de lovitura primită in coapsa dreaptă, o alta la gură, nenorocita mai primi o a treia sub țara stângă, lovitură care o pătrunse și atinse in același timp și pulmonul. Nenorocita a fost trimeasă la spitalul Bichat. Gât pentru ucigaș, interogat fiind de comisar, n’a arătat cea mai mică părere de ron; din contra era de un cinism revoltător. — Dacă am ucis’o cu atât mai bine, dacă nu, apoi cu atât mai rea. Miserabilul a fost arestat. Un ultim cuvânt Doua eleve Emilia dragă, știi că profesorul de română e tare plăcut ? „ Dar lasă-mi, ochii lui cei frumoși m’au sedus și l-am pus in caetul de composiții, o scrisoare foarte drăgălașe !“ „Și ef _ „El mi-a inapoiat-o indreptându-mi greșelile de ortografie cu cerneală roșie.“ IVea-Vede