Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)
1890-12-04 / nr. 311
ANUL XII No. 311 SHBHOBBD DODE PARTIDE O temă favorită a colectiviștilor este aceea a clasificărei partidelor intr’un sens cât mai strâmt; ei recunosc două partide: Liberalii și Conservatorii. Nici noi nu zicem altfel, in privința numărului de lagăre opuse, să ne înțelegem bine, căci pe liberali cum nu-i mai privim ca partid și-’i numim colectiviști. Fie insă, socotească-se done partide, dar să fi întrebat pe d. Dim. Brătianu, sub regimul fratelui său ! Dar să intrebe acum pe d-nii G. Panu, Nădejde și mai știm noi câți și cari alții? Biserici și bisericuțe s’au inălțat multe in timpii din urmă, cu pretenție de autonomie, de necesitate, de viitor. Cât au ținut cele care s’au și derimat sau cât vor ține cele care incă se creatină, calculul nu e greu de făcut; pe ce se basează, mai adesea nu se prea vede; la ce nevoie publică răspunde și, prin urmare, ce putere au, nici ele nu pot spune. Nici noi nu ne prea îngrijim, nu că le disprețuim, dar le-am cântărit bine înainte de a emite o opiniune și găsindu-le in stare de neviabilitate așteptăm, cu răbdare și cu liniște să sfărșească cum sfărșesc toate lucrurile de prisos și netrebnice. Revenim acum la cele două partide ale colectiviștilor, înțelesul ce dau ei acestei clasificațiuni, nu este cel simplu și drept, ci tendențios, cu tendințe fine cum știu ei să le prezinte, adică, după vorba franțuzească, cusute cu fir alb ". Conservatorii azi la putere nu sunt Conservatorii adevărați; astfel trebuesc priviți acei câțiva disidenți, care’și caută loc de o bisericuță, — pe lângă șatra colectivistă, zic unii (noi incă sperăm că s’or stabili ceva mai departe, de vor persista in dorința de a avea casă deosebită). Asemenea părere se produce din parte-le la fiece moment, cu orice prilej; intre altele, d. D. Sturza a desvoltat-o in discursul său de la Atheneul vechiű. Nu voim să ne intindem in răspunsul ce am avea de dat; de altfel, am avut ocaziune de a expune ideile noastre in această privință, idei conforme cu adevărul. Un singur lucru vom întreba : partidul liberal, — fiindcă partid i se zice, — cu d. Ion Brătianu in cap, incetata de a se privi ca partid liberal, când d. Dimitrie Brătianu și alții au hotărît să’ași caute norocul aiurea ? Și n’a făcut tot ce-a putut ca s’aducă pe fugari inapoi ? De ce dar nu judecă in același sens și disidența conservatoare ? Ar fi cu atât mai drept că, in ceia ce privește pe colectiviști, disidența lor a fost determinată de adevăratul șef al partidului, de reposatul C. A. Rosetti. Acesta a fost primul care s’a depărtat, rămânănd el adevăratul liberal, dar renunțând, ce e drept, la ori ce activitate. Cu densul incă a dispărut tot prestigiul partidului, care a devenit, in scurt timp, colectivitatea mult și cu drept osândită. Aceasta nu s’a intâmplat cu Conservatorii; disidenții dintre ei n’au luat cu denșii toată cinstea, toată inteligența, tot prestigiul partidului; de o dată cu plecarea lor n’a încetat lucrarea utilă, nu s’a inaugurat o eră de gheșefturi și de exploatare , intr’un cuvânt. Conservatorii de la putere, cari au dovedit că au pentru denșii majoritatea din Camere și din țară, n’au compromis partidul, și oricând, cei ce stau de o parte (momentan, o dorim), oricare ar fi valoarea lor, nu vor deroga intorcendu-se la matcă. Colectivitatea nu poate zice tot astfel, căci cum judecă lumea pe d. Dimitrie Brătianu și pe ceilalți pocăiți? N’avem nevoe s’o mai repetăm, dar această judecată n’o va rosti opinia publică in privința Conservatorilor disidenți, putem incredința despre aceasta pe d. Sturza și pe toți cei ce cad-sa, repetă banalitatea răsuflată care umple coloanele ziarelor zise liberale și constitue tot fondul discursurilor de prin adunările colectiviste. TELEGRAME Serviciu Agenției Otom Ane Belgia M Bruxel, 14 Decembre.—Ziarul «Nord» desminte știrea rechemării d-lor Persiani și Hitrowo ; acești duo diplomați se vor întoarce in curând la posturile lor. Engliteza Londra, 14 Decembre. — «Agenția Reuter» anunță că Regina Victoria a primit o scrisoare de la Regele Menelik; nu este adevărat că Menelik protestează in acestă scrisoare contra protectoratului italian și cere intermediarea Angliei. Ministrul afacerilor străine a trimis această scrisoare la Roma ambasadorului Lord Dufferin ca să o comunice guvernului italian.— Scrisoarea nu a sosit incă la destinație. Asociațiunea lucrătorilor de bumbac a decis cu majoritate de 3000 voturi de a se pune in grevă pentru a obține o sporire de 5 la sută asupra salariilor. Numărul lucrătorilor se urcă la 25.000. EDIȚII A DOUA UN SPOR DE UN MILIOT PENTRU VENITURILE EFORIEI SPITALELOR In zilele de 29, 30 Noembre și 1 Decembre curent s’a ținut, la Eforia spitalelor civile licitație" pentru arendarea mai multor moșii ale Eforiei. Rezultatul a fost strălucit , el dă un spor de venituri de mai bine de un milion. Iată in amănunt condițiunile in cari s’a arendat fiecare moșie: Moșia Balomireasca Marianca din județul Argeș s’a adjudecat asupra d-lui Teodor David cu 2710 lei de la 960 lei cum era arendată până acuma, deci o diferență in plus de 1750 lei. Moșia Ciupagu cu trupurile din jud. Argeș, a cărei arendă actuală era de 6060 lei a fost adjudecată cu 10260 lei asupra d-lui N. M. Popescu. Deci o diferință in plus de 4200 lei. Moșia Lunca Mârghia județul Argeș a cărei arendă actuală e de 3720 a fost adjudecată asupra d-lui Teodor Georgescu cu 6650 sau o diferență in plus de 2930 lei. Moșia Bociu Stanisloveanca, județul Argeș cu arendă actuală de 5700 a fost luată de d. Trifon Negulescu cu 14900, sau o diferență in plus de 2900 lei. MARȚI, 4 DECEMBRE 1890. DISCUȚIUNEA ADRESEI Azi va incepe la Cameră discuțiunea adresei care e probabil că de astă dată va oferi mult mai puțin interes decât in anii precedenți. In adevăr, toate chestiunile având oarecare importanță au fost deja unele atinse, altele pe larg discutate cu ocazia diferitelor interpelări ce s’au ivit de la inceputul sesiunei. Așa Camera a avut deja ocasiunea de a se pronunța asupra chestiunei Constituționale, asupra remanierei cabinetului și asupra alegerilor comunale. D. D. Brătianu va deschide focul. D-sa va rosti un discurs invățat pe din afară in mijlocul ilarităței generale. Cel insărcinat a răspunde d-nului Dinu Brătianu este d. Crisenghi. D-sa probabil nu se va mulțumi a răspunde leaderului liberal ci va lua probabil ofensiva, aducând pe tapet scandaloasa mare a fraților liberali. Vor mai lua cuvântul din partea minorităței d. Iancovescu care va trata chestiunea Constituțională și va discuta programul guvernului; d. Panu care’sî va desvolta contra - proiectul de adresă și d. Tache Ionescu care probabil va atinge și chestiunea unirei disidenților cu colectiviștii. Acestor oratori le va respunde d. C. Arion care’și va apăra raportul și nu va pierde nici d-sa ocazia de a discuta situațiunea partidului liberal in urma imoralei coalițiuni făcută intre cele două fracțiuni ale acestui partid. Desigur va interveni in discuțiune și unul din miniștri care probabil va fi insuși președintele consiliului. D-nii Carp, Vernescu și Catargiu nu sunt înscriși incă până acum, dar e posibil ca domniile lor să fie siliți a interveni in cursul desbaterilor. Moșia Deșirații (județul Brăila), arenda actuală 34.400, adjdecată asupra d-lui N. Fulga cu 50.500 adică o diferință in plus de 16.100 lei. Moșia Surdila (Brăila) cu arenda actuală de 45.500 lei, a fost adjudecată d-lui Gr. Dăscălescu cu 60.050 lei sau o diferență in plus de 13.550 lei. Moșia Ciura, (jud. Buzei) cu arendă actuală de 2858, adjudecată asupra d-lui Petre Lupescu cu 11.250 adică cu o diferență in plus de 8392 lei. Moșia Clociți (jud. Buzău) cu arendă actuală de 1600 lei a fost adjudecată asupra d-lui Spirea Anastasiu cu 3100, adică cu o diferență in plus de 1500 lei. Moșia Ghinești (jud. Dâmbovița) cu arendă actuală de 10.764 a fost luată de d. Stan Anastasiu cu 19.200, adică o diferență in plus de 8436 lei. Moșia Vatra schitului Cobia (jud. Dâmbovița), arendă actuală 5000, adjudecată cu 9050 asupra d-lui Iosef P. Ștein. Diferență in plus 4050 lei. Moșia Cărnuleasa (jud. Ialomița), arendă actuală 4104, adjudecată cu 5450 d-lui D. D. Hariton. Diferență in plus 1346 lei. Moșia Vatra spitalului Pantelimon (jud. Ilfov), arendă actuală 29.700, adjudecată d-lui Stănică Ionescu cu 45.000. Diferență in plus 15.300 lei. Moșia Vărăscu (jud. Ilfov) arendă actuală 53 568, adjudecată d-lui Ahil Georgescu cu 68.000, deci o diferență in plus de 14.432 lei. Moșia Muntele Clăbucetu (Muscel), arenda actuală 910, luată cu 1250 de d. Moise Bunescu. Diferență in plus 340 lei. Moșia Baraictaru (Prahova) ar. act. 20768, luată de I. S. Paraipeanu cu 30.150. Diferință in plus 9382. Moșia Fântânelele (Prahova) ar. actuală 380, luată cu 920 de d. Costache Tănăsescu. Diferența in plus 540 de lei. Moșia Muntele Coțofana (Prahova) ar. act. 2250, luată de d. Ion Țițeile cu 3500 lei. Dif. in plus 1250 lei.* Moșia Urlați- Fântânelele etc. (Prahova), ar. act. 3720, luată de d. G. Arghiriadi cu 7110. Diferența in plus de 3390 lei. Moșia Bordeasca (R.Sărat) ar. act. 850, luată de d. Stamati Militescu cu 980. Dif. in plus 120 lei. Moșia Tigoiu- Olăreni-Coțatca (R.Sărat) ar. act. 3300, luată de d. Ion Oroveanu cu 4300; dif. in plus 1000 de lei. Moșia Cârlogani (Romanați) ar. act. 996, luată cu 3300 de preotul” Fotescu. dif. in plus 2304 lei. Moșia Morunglavu (Romanați) ar. act. 12,900, luată de d. Mihai Popescu cu 23,310; dif. in plus 10,410 lei. Moșia Oboga (Romanați) ar. act. 2620, luată de d. Constantin Gagiu cu 5,080; dif. in plus 2460. Moșia Licuriciu Zbîrglezele Lixandra (Teleorman) ar. act. 25,500 luată cu 45,000 de Petre Dănescu; dif. in plus 19,500 lei. Moșia Cacalețî (Vlașca) ar. actuala 48,660, luată de d. Ath. H. Constandinidi cu 86,000 ; dif. in plus 37,340. Moșia Gogoșanî (Vlașca) ar. act. 26,000, luată cu 41,550 de d. Petre Dănescu; dif. in plus 15,550 lei. Moși Resmirești- Beriș și Resmirești- Bantelemwn, (Vlașca) ar act. 14,160, luată cu 20,000 de d. Guță Daia; dif. in plus 5840. Moșia Topori (Vlașca) ar. act 9000, uată cu 21,100 de d. Guță Daia; dif. in plus 12100. Moșia Ziliștea- Sorească (Buzeu) ar. act. 21840, luată de d. D. Niculescu cu 38050; dif. in plus 16.210 lei. Moșia Dudești de Balta (Ialomița) ar. act 37100, luată de d. G. Antonescu cu 61450; dif. in plus 24350. Moșia Clinciu-Surlari (Ilfov), ar. act. 17220, luată de d. I. Daniilescu cu 20700; dif. in plus 3480 lei. Moșia Rășianî (Prahova) ar. act. 13220, luată cu 34000 de Petre loan cu 26 de locuitori; dif. in plus 20272. Moșia Intorsura (Dolj) ar. actuală 48700”, luată cu 85050 de d. Garandino; dif in plus 36350 lei. Moșia Vatra Schitului Târgșor (Prahova) ar. actuală 23100, luată cu 27000 de d. M Vasile; dif. in plus 3900. Moșia I Todivania și Vieri (Vlașca) ar. act. 70100, luată cu 93200 de d. G. A. Ionescu; dif. in plus 23100 lei. Insumându-se in acest tablou și resultatul licitațiilor moșiilor Flopu, lunca, Perișoru și Schiaua Doiceasca sau Bordeiu Verde precum și a celorlalte moșii, se vede un spor de un milion și mai bine de lei, și acest spor este numai a treia parte din numărul total al moșiilor Eforiei. CONFLICTUL dintre POARTA ȘI PATRIARHIE Soluțiune apropiată.— Nemulțumirile preoțimei și poporului.*Lipsă de orice sprijin Patriarhiei— Drumul spre Împăcare. Conflictul dintre Poartă și Patriarhie se pare că va trebui să-și găsească de acum in scurtă vreme o soluțiune. Dupa cum se scrie din Constantinopol, acum și preoțimea inferioară, care se vede lipsită de o parte însemnată a veniturilor ei, in urma interdictului, incepe să murmure. Adevărat că s’au făcut și să mai fac încă colecte printre grecii bogați pentru sprijinirea clerului inferior, dar se pare că aceste colecte, deși destul de insemnate, nu sunt de ajuns ca să poată mulțumi pe toți ; pe de altă parte e foarte de prevăzut că acest izvor de ajutoare nu va intarzia a seca. Pe de altă parte, ziarele de obiceiü bine informate asupra celor ce se petrec in cercurile diplomatice din Constantinopol, afirmă că, in urma atitudinei conciliatoare a Porții și in urma concesiilor insemnate ce le-a oferit Patriarhiei, aceasta nu mai găsește nicăiui sprijin atitudinei sale. In sfârșit, din provincii sosesc la Constantinopol mereu știri că populațiunea e din ce in ce mai nemulțumită cu atitudinea Patriarhiei, bacă in multe locuri s’au intâmplat și se intâmplă resvrătiri in contra interdictului. Față cu toate aceste experiențe se pare că Patriarhia se vede in sfârșit indemnată a incepe să urmeze o cale mai conciliantă. In adevăr, ziarele străine ne aduc azi sciea că mai mulți membrii ai Patriarhiei ar fi luat hotărîrea să incerce a pune capăt unei stări de lucruri ce devine pe fiecare zi mai intolerabilă. Aceștia au reinceput tratări, de ocamdată neoficiale, de informații așa zicend, cu marele vizir. Unul din membrii cei mai influenții ai Patriarhiei, in numele acestor colegi ai săi, a intrebat pe marele vizir dacă noile concesii pe cari Poarta s’a declarat gata a le acorda, vor anula sau nu o dispoziție a fostului ministru de justiție Djeret Pașa, in care se regula o parte a chestiei moștenirilor și se cercuiau in margini strânse privilegiile Patriarhiei. Marele Vizir a răspuns că nu știe nimic despre acea dispoziție, dar dacă j dispozițiile și cele moi merg mai departe cu concestele decât cele vechi, firește, aceste din urmă vor fi anulate. In adevăr, intrebarea din partea Patriarhiei seamănă mai mult cu un simplu pretext de «intrare in vorbă». Răspunsul vizirului va ușura