Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)

1890-12-04 / nr. 311

ANUL XII No. 311 SHBHOBBD DODE PARTIDE O temă favorită a colectiviș­tilor este aceea a clasificărei par­­tidelor intr’un sens cât mai strâmt; ei recunosc două partide: Libera­lii și Conservatorii. Nici noi nu zicem altfel, in privința numă­rului de lagăre opuse, să ne înțelegem bine, căci pe liberali cum nu-i mai privim ca partid și-’i numim colectiviști. Fie insă, so­cotea­scă-se done partide, dar să fi întrebat pe d. Dim. Brătianu, sub regimul fratelui său ! Dar să intrebe acum pe d-nii G. Panu, Nădejde și mai știm noi câți și cari alții? Biserici și bisericuțe s’au inălțat multe in timpii din urmă, cu pretenție de autonomie, de necesitate, de viitor. Cât au ținut cele care s’au și deri­mat sau cât vor ține cele care incă se creatină, cal­culul nu e greu de făcut; pe ce se basează, mai adesea nu se prea vede; la ce nevoie publică răspunde și, prin urmare, ce pu­tere au, nici ele nu pot spune. Nici noi nu ne prea îngrijim, nu că le disprețuim, dar le-am cân­tărit bine înainte de a emite o opiniune și găsindu-le in stare de ne­viabilitate așteptăm, cu răb­dare și cu liniște să sfărșească cum sfărșesc toate lucrurile de prisos și netrebnice. Revenim acum la cele două partide ale colectiviștilor, înțe­lesul ce dau ei acestei clasifica­­țiuni, nu este cel simplu și drept, ci tendențios, cu tendințe fine cum știu ei să le prezinte, adică, după vorba franțuzească, cusute cu fir alb ". Conservatorii azi la putere nu sunt Conservatorii a­­devărați; ast­fel trebuesc priviți acei câți­va disidenți, care’și ca­ută loc de o bisericuță, — pe lângă șatra colectivistă, zic unii (noi incă sperăm că s’or stabili ce­va mai departe, de vor per­sista in dorința de a avea casă deosebită). Asemenea părere se produce din parte-le la fie­ce moment, cu ori­ce prilej; intre altele, d. D. Sturza a desvoltat-o in dis­cursul său de la Atheneul ve­­chiű. Nu voim să ne intindem in răspunsul ce am avea de dat; de alt­fel, am avut ocaziune de a expune ideile noastre in această privință, idei conforme cu ade­vărul. Un singur lucru vom în­treba : partidul liberal, — fiind­că partid i se zice, — cu d. Ion Brătianu in cap, incetat­a de a se privi ca partid liberal, când d. Dimitrie Brătianu și alții au hotărît să’ași caute norocul a­iurea ? Și n’a făcut tot ce-a pu­tut ca s’aducă pe fugari inapoi ? De ce dar nu judecă in același sens și disidența conservatoare ? Ar fi cu atât mai drept că, in ceia ce privește pe colectiviști, disidența lor a fost determinată de adevăratul șef al partidu­lui, de reposatul C. A. Rosetti. Acesta a fost primul care s’a depărtat, rămânănd el adevăratul liberal, dar renunțând, ce e drept, la ori­ ce activitate. Cu densul incă a dispărut tot prestigiul partidului, care a devenit, in scurt timp, colectivitatea mult și cu drept osândită. Aceasta nu s’a intâmplat cu Conservatorii; disidenții d­intre ei n’au luat cu denșii toată cinstea, toată inte­ligența, tot prestigiul partidului; de o dată cu plecarea lor n’a în­cetat lucrarea utilă, nu s’a inau­gurat o eră de gheșefturi și de exploatare , intr’un cuvânt. Con­servatorii de la putere, cari au dovedit că au pentru denșii ma­joritatea din Camere și din țară, n’au compromis partidul, și ori­când, cei ce stau de o parte (momentan, o dorim), ori­care ar fi valoarea lor, nu vor deroga intorcendu-se la matcă. Colecti­vitatea nu poate zice tot ast­fel, căci cum judecă lumea pe d. Dimitrie Brătianu și pe cei­lalți pocăiți? N’avem nevoe s’o mai repetăm, dar această judecată n’o va rosti opinia publică in privința Conservatorilor disidenți, putem incredința despre aceasta pe d. Sturza și pe toți cei ce ca­d-sa, repetă banalitatea răsuflată care umple coloanele ziarelor zise liberale și constitue tot fondul discursurilor de prin adunările colectiviste. TELEGRAME Serviciu Agenției Ot­o­m Ane Belgia M Bruxel, 14 Decembre.—Ziarul «Nord» desminte știrea rechemării d-lor Per­­siani și Hitrowo ; acești duo­ diplo­mați se vor întoarce in curând la pos­turile lor. Engliteza Londra, 14 Decembre. — «Agenția Reuter» anunță că Regina Victoria a primit o scrisoare de la Regele Me­nelik; nu este adevărat că Menelik protestează in acestă scrisoare contra protectoratului italian și cere inter­­mediarea Angliei. Ministrul afacerilor străine a trimis această scrisoare la Roma ambasadorului Lord Dufferin ca să o comunice guvernului italian.— Scrisoarea nu a sosit incă la destinație. Asociațiunea lucrătorilor de bumbac a decis cu majoritate de 3000 voturi de a se pune in grevă pentru a ob­ține o sporire de 5 la sută asupra sa­lariilor. Numărul lucrătorilor se urcă la 25.000. EDIȚII A DOUA UN SPOR DE UN MILIOT PENTRU VENITURILE EFORIEI SPITALELOR In zilele de 29, 30 Noembre și 1 Decembre curent s’a ținut, la Eforia spitalelor civile licitație" pentru aren­darea mai multor moșii ale Eforiei. Rezultatul a fost strălucit , el dă un spor de venituri de mai bine de un milion. Iată in amănunt condițiunile in cari s’a arendat fie­care moșie: Moșia Balomireasca Marian­ca din județul Argeș s’a adjudecat asupra d-lui Teodor David cu 2710 lei de la 960 lei cum era arendată până acuma, deci o diferență in plus de 1750 lei. Moșia Ciupagu cu trupurile din jud. Argeș, a cărei arendă actuală era de 6060 lei a fost adjudecată cu 10260 lei asupra d-lui N. M. Popescu. Deci o diferință in plus de 4200 lei. Moșia Lunca Mârghia județul Ar­geș a cărei arendă actuală e de 3720 a fost adjudecată asupra d-lui Teodor Georgescu cu 6650 sau o diferență in plus de 2930 lei. Moșia Bociu Stanisloveanca, jude­țul Argeș cu arendă actuală de 5700 a fost luată de d. Trifon Negulescu cu 14900, sau o diferență in plus de 2900 lei. MARȚI, 4 DECEMBRE 1890. DISCUȚIUNEA ADRESEI Azi va incepe la Cameră dis­cuți­unea adresei care e probabil că de astă dată va oferi mult mai pu­țin interes de­cât in anii precedenți. In adevăr, toate chestiunile având oare­care importanță au fost deja unele atinse, altele pe larg discutate cu ocazia diferitelor interpelări ce s’au ivit de la inceputul sesiunei. Așa Camera a avut deja ocasiunea de a se pronunța asupra chestiu­nei Constituționale, asupra rema­nierei cabinetului și asupra alege­rilor comunale. D. D. Brătianu va deschide focul. D-sa va rosti un discurs invățat pe din afară in mijlocul ilarităței ge­nerale. Cel insărcinat a răspunde d-nului Dinu Brătianu este d. Crisenghi. D-sa probabil nu se va mulțumi a răspunde leaderului liberal ci va lua probabil ofensiva, aducând pe tapet scandaloasa mare a fraților liberali. Vor mai lua cuvântul din partea minorităței d. Iancovescu care va trata chestiunea Constituțională și va discuta programul guvernului; d. Panu care’sî va desvolta contra - proiectul de adresă și d. Tache Io­­nescu care probabil va atinge și chestiunea unirei disidenților cu co­lectiviștii. Acestor oratori le va respunde d. C. Arion care’și va apăra raportul și nu va pierde nici d-sa ocazia de a discuta situațiunea partidului li­beral in urma imoralei coalițiuni făcută intre cele două fracțiuni ale acestui partid. De­sigur va interveni in discu­­țiune și unul din miniștri care pro­babil va fi insuși președintele consi­liului. D-nii Carp, Vernescu și Catargiu nu sunt înscriși incă până acum, dar e posibil ca domniile lor să fie siliți a interveni in cursul desba­­terilor. Moșia Deșir­ații (județul Brăila), arenda actuală 34.400, adjdecată a­­supra d-lui N­. Fulga cu 50.500 adică o diferință in plus de 16.100 lei. Moșia­­ Surdila (Brăila) cu arenda actuală de 45.500 lei, a fost adjude­cată d-lui Gr. Dăscălescu cu 60.050 lei sau o diferență in plus de 13.550 lei. Moșia Ciura, (jud. Buzei­) cu arendă actuală de 2858, adjudecată asupra d-lui Petre Lupescu cu 11.250 adică cu o diferență in plus de 8392 lei. Moșia Clociți­ (jud. Buzău) cu a­­rendă actuală de 1600 lei a fost ad­judecată asupra d-lui Spirea Anasta­­siu cu 3100, adică cu o diferență in plus de 1500 lei. Moșia Ghinești (jud. Dâmbovița) cu arendă actuală de 10.764 a fost luată de d. Stan Anastasiu cu 19.200, adică o diferență in plus de 8436 lei. Moșia Vatra schitului­ Cobia (jud. Dâmbovița), arendă actuală 5000, ad­judecată cu 9050 asupra d-lui Iosef P. Ștein. Diferență in plus 4050 lei. Moșia Cărnuleasa (jud. Ialomița), arendă actuală 4104, adjudecată cu 5450 d-lui D. D. Hariton. Diferență in plus 1346 lei. Moșia Vatra spitalului Pantelimon (jud. Ilfov), arendă actuală 29.700, adjudecată d-lui Stănică Ionescu cu 45.000. Diferență in plus 15.300 lei. Moșia Vărăscu (jud. Ilfov) arendă actuală 53 568, adjudecată d-lui Ahil Georgescu cu 68.000, deci o diferență in plus de 14.432 lei. Moșia Muntele Clăbucetu (Muscel), arenda actuală 910, luată cu 1250 de d. Moise Bunescu. Diferență in plus 340 lei. Moșia Baraictaru (Prahova) ar. act. 20768, luată de I. S. Paraipeanu cu 30.150. Diferință in plus 9382. Moșia Fântânelele (Prahova) ar. ac­tuală 380, luată cu 920 de d. Costa­­che Tănăsescu. Diferența in plus 540 de lei. Moșia Muntele Coțofana (Prahova) ar. act. 2250, luată de d. Ion Țițeile cu 3500 lei. Dif. in plus 1250 lei.* Moșia Urlați- Fântânelele etc. (Pra­hova), ar. act. 3720, luată de d. G. Ar­­ghiriadi cu 7110. Diferența in plus de 3390 lei. Moșia Bordeasca (R.­Sărat) ar. act. 850, luată de d. Stamati Militescu cu 980. Dif. in plus 120 lei. Moșia Tigoiu- Olăreni-Coțatca (R.­­Sărat) ar. act. 3300, luată de d. Ion Oroveanu cu 4300; dif. in plus 1000 de lei. Moșia Cârlogani (Romanați) ar. act. 996, luată cu 3300 de preotul” Fotescu. dif. in plus 2304 lei. Moșia­­ Morunglavu (Romanați) ar. act. 12,900, luată de d. Mihai Popescu cu 23,310; dif. in plus 10,410 lei. Moșia Oboga (Romanați) ar. act. 2620, luată de d. Constantin Gagiu cu 5,080; dif. in plus 2460. Moșia Licuriciu Zbîrglezele Li­­xandra (Teleorman) ar. act. 25,500 luată cu 45,000 de Petre Dănescu; dif. in plus 19,500 lei. Moșia Cacalețî (Vlașca) ar. actuala 48,660, luată de d. Ath. H. Constan­­dinidi cu 86,000 ; dif. in plus 37,340. Moșia Gogoșanî (Vlașca) ar. act. 26,000, luată cu 41,550 de d. Petre Dănescu; dif. in plus 15,550 lei. Moși Resmirești- Beriș și Resm­irești- Bantelem­wn, (Vlașca) ar act. 14,160, luată cu 20,000 de d. Guță Daia; dif. in plus 5840. Moșia Topori (Vlașca) ar. act 9000, uată cu 21,100 de d. Guță Daia; dif. in plus 12100. Moșia Ziliștea- Sorească (Buzeu) ar. act. 21840, luată de d. D. Niculescu cu 38050; dif. in plus 16.210 lei. Moșia Dudești de Balta­ (Ialomița) ar. act 37100, luată de d. G. Anto­­nescu cu 61450­­; dif. in plus 24350. Moșia Clinciu-Sur­lari (Ilfov), ar. act. 17220, luată de d. I. Daniilescu cu 20700; dif. in plus 3480 lei. Moșia Rășianî (Prahova) ar. act. 13220, luată cu 34000 de Petre loan cu 26 de locuitori; dif. in plus 20272. Moșia Intorsura (Dolj) ar. actuală 48700”, luată cu 85050 de d. Garan­­dino; dif in plus 36350 lei. Moșia Vatra Schitului Târgșor (Prahova) ar. actuală 23100, luată cu 27000 de d. M Vasile; dif. in plus 3900. Moșia I Todivania și Vieri (Vlașca) ar. act. 70100, luată cu 93200 de d. G. A. Ionescu; dif. in plus 23100 lei. Insumându-se in acest tablou și re­­sultatul licitațiilor moșiilor Flopu, lunca, Perișoru și Schiaua Doiceasca sau Bordeiu Verde precum și a celor­­l­alte moșii, se vede un spor de un milion și mai bine de lei, și acest spor este numai a treia parte din numărul total al moșiilor Eforiei. CONFLICTUL dintre POARTA ȘI PATRIARHIE Soluțiune apropiată.— Nemulțu­mirile preoțimei și poporului.*­­Lipsă de ori­ce sprijin Pa­triarh­iei— Drumul spre Împăcare. Conflictul dintre Poartă și Pa­triarhie se pare că va trebui să-și găsească de acum in scurtă vreme o soluțiune. Dupa cum se scrie din Constan­­tinopol, acum și preoțimea infe­rioară, care se vede lipsită de o parte însemnată a veniturilor ei, in urma interdictului, incepe să murmure. Adevărat că s’au făcut și să mai fac încă colecte printre grecii bogați pentru sprijinirea clerului inferior, dar se pare că aceste co­lecte, de­și destul de insemnate, nu sunt de ajuns ca să poată mul­țumi pe toți ; pe de altă parte e foarte de prevăzut că acest izvor de ajutoare nu va intarzia a seca. Pe de altă parte, ziarele de obi­­ceiü bine informate asupra celor ce se petrec in cercurile diplomatice din Constantinopol, afirmă că, in urma atitudinei conciliatoare a Por­ții și in urma concesiilor insemnate ce le-a oferit Patriarh­iei, aceasta nu mai găsește nicăiui sprijin ati­tudinei sale. In sfârșit, din provincii sosesc la Constantinopol mereu știri că popu­­lațiunea e din ce in ce mai nemul­­țumită cu atitudinea Patriarh­iei, ba­că in multe locuri s’au intâm­­plat și se intâmplă resvrătiri in contra interdictului. Față cu toate aceste experiențe se pare­ că Patriarh­ia se vede in sfâr­șit indemnată a incepe să urmeze o cale mai conciliantă. In adevăr, ziarele străine ne aduc azi sci­ea că mai mulți membrii ai Patriar­h­iei ar fi luat hotărîrea să incerce a pune capăt unei stări de lucruri ce devine pe fie­care zi mai intole­rabilă. Aceștia au reinceput tratări, de o­cam­­dată neoficiale, de informa­ții așa zicend, cu marele vizir. Unul din membrii cei mai influ­enții ai Patriarh­iei, in numele a­­cestor colegi ai săi, a intrebat pe marele vizir dacă noile concesii pe cari Poarta s’a declarat gata a le acorda, vor anula sau nu o dispo­ziție a fostului ministru de justiție Djeret Pașa, in care se regula o parte a chestiei moștenirilor și se cercuiau in margini strânse privi­legiile Patriarh­iei. Marele Vizir a răspuns că nu știe nimic despre acea dispoziție, dar dacă­ j dispozițiile și cele m­oi merg mai departe cu concestele de­cât cele vechi, firește, aceste din urmă vor fi anulate. In adevăr, intrebarea din partea Patriarh­iei seamănă mai mult cu un simplu pretext de «intrare in vorbă». Răspunsul vizirului va ușura

Next