Timpul, ianuarie 1891 (nr. 331)

1891-01-01 / nr. 331

* > ANUL XII No. 331 EDIȚIA ANTEIA Incepend cu numărul vii­­tor al ziarului nostru, care va eși poimâine 2 Ianuarie, «Timpul» va fi cu totul reor­ganizat. Pe lângâ numeroasele im­­bunatățiri ce vom introduce in redacțiune, și formatul ziarului va fi mărit. Cu toate sacrificiile ce re­clamă noua noastră organi­­zațiune, prețul abonamente­lor va rémâne același. Prețul unui exemplar va fi de 15 bani. CANDID­ATUL LOR Intr’o seară la fostul club li­beral și democrat, actualul can­didat colectivist la colegiul al douilea de deputat­, d-nul Ni­­colae Fleva, s’a descris singur de minune. La cererea d-nului Pann că partidul liberal trebue să se intemeieze pe un program de idei, d. Fleva a răspuns: — Mie nu-mi trebue program. Eu nu mai pot aștepta, trebue să vin cât mai curând la putere. In adevăr, fostul tribun po­pular, fostul Gleene, a spus a­­devĕrul. El și-a arătat in doua cuvinte intreg idealul său poli­tic. Așa e. Fostul tribun a avut in­tot­dea­una oroare de luptele de idei. Toată viața și activitatea lui se rezumă intr’un fel de ac­cese de nervi, efecte ale unei ne­­măsurate sete de putere. La 1875, când setea aceasta îl intețise prea tare, eroul nostru nu găsea alt mijloc de luptă de­cât să se inchidă in cârciumă cu Coengiopolis și­ să asasineze lumea. Venit atunci la putere, perso­najul se transformă intr’un ne­norocit impărțitor de slujbe, fu șeful unei agenții și a celei mai ignobile camarile care a ’ncon­­jurat vre-o dată pe d. Ioan Bră­­tianu. Nemulțămit insă mai in urmă de faptul că nu i se lăsa puterea de a fi dictator in toată intregimea cuvântului, el se re­trase cu zgomot, combătând cu inverșunare tot ce făcuseră co­lectiviștii, toate actele la care el fusese destul de mare părtaș. Credea că prin aceasta i se vor șterge toate păcatele. Vedea că partida colectivistă e «pe droj­dii», cum singur zicea, și de a­­ceia vroia să fugă el, șoarecele, văzând cum arde corabia. Soarta crudă insă nu vroia să’l ajute și nenorocitul om remase iarăși in opoziție, pentru că.... nu i se oferi nimic. Și continuă a fi opozant. A căzut insă permanent ori de câte ori a candidat, la deputăție. In momentul de față i se pre­gătește o cădere tot atât de fru­moasă ca și cele de până acum. Și cum n’ar cădea ? Oare pen­tru un asemenea politician, avid de putere, capabil de a între­buința ori­ ce mijloace pentru a ajunge, n’ar fi și rușine să se găsească un colegiu electoral, și incă al Capitalei, care să’l aleagă. Căci dacă d. Fleva n’a repre­­zintat nici o­dată nimic, de­cât o nemăsurată dorință de putere, astă­zi cu atât mai mult, acest domn nu reprezintă nimic. Po­litica Ia noi, ori ce s’ar zice, a intrat de la un timp incoace intr’o nouă fază. De unde până aci panglicarii de bâlciu aveau toate șansele de izbândă , de unde până aci politicianului nu ’i trebuiau de­cât plămâni și șmecherie,—astă­zi o luptă nouă s’a incins intre partide, lupta de idei, in care ruginele nu mai pot trăi. Pentru acest Ahasverus, go­nit din loate părțile și etern co­lindător de adăpost, pentru o­­mul acesta, care nici o­dată n’a rumegat o idee, nu mai poate fi loc astă­zi in noua luptă in­­treprinsă, in lupta in care se cere cultură și sinceritate. El n’a cerut coreligionarilor săi politici să pună inainte niste idei din cari să-și facă steagul de luptă. Nu, el a cerut 20000 de lei pentru plata viitoarelor orgii de la Mavrogheni și o ceată de­­ agenți ca Ulmeanu, Toboc, Palade, Hingherii. Apoi, pentru acest om să se pasioneze colegiul II al Capi­talei ? Pentru omul acesta să se respingă de la urnă oamenii cari știri ce vor și cari n’au rătăcit ca fostul tribun din grup un grup? --------------- , <»,—»­­ TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Un­garia Viena, 12 ianuarie. — D. Carol Mal­let președintele comitetului parisian din Staats Bahn și vice-președinte al consiliului de administrație al Socie­­tatei,­­și-a dat demisiunea din această din urmă funcțiune; el a fost înlocuit prin Cavalerul Pauszig. Agram, 12 ianuarie. — Cardinalul Mihalovici este greu bolnav. Belgia Bruxelles, 12 Ianuarie. — Sănătatea Principesei Henrieta de Flandra s’a îmbunătățit. Elveția . Berna, 12 Ianuarie.— Alegerile pen­tru consiliul constituțional din Can­tonul Tessin s’au făcut intr’o liniște perfectă. Resultatul nu se cunoaște incă; conservatorii au luat parte la vot, liberalii s’au abținut. Eng­liteza Londra, 12 Ianuarie.—Agenția Reu­ter ailă din Athena că poarta aici co­municat Patriarh­ului grec dorința sa de a vedea decise punctele incă in li­­tigio printr’o comisiune mixtă. Francia Paris, 9 Ianuarie.—După știrile pri­mite până la miezul nopții, imprinu­­tul a fost acoperit de 16 ori și fum. — Justice anunță că individul ares­tat la Olof nu este Padlewski ; comi­sarul poliției speciale din Perpignan a telegrafiat aceasta spre asigurarea ge­nerală ; se crede mai lesne că se gă­sește in fața unui nebun. Principele de Bade a plecat era ; el n’a asistat la immormântarea Ducelui de Leuchtenberg ; ziarul «Matin» zice, că principele nu a voit să renunțe de a purta uniforma prusiană in timpul ceremoniei. «Gaulois» anunță din sor­ginte autorizată că de la afacerea din Clairvaux, Ducele de Orleans n’a făcut nici un demers nici direct, nici indi­rect pe lângă Țar ca să intre in ar­mata rusească . Țarul nu a priimit nici o cerere de acest soiü. «Strcle» desminte­a știrea trimiterea unei misiuni secrete la Maroc, însăr­cinată de a cere rectificarea graniței de la Alger la Mulato. O depeșă din Senegal anunță că colonelul Archinard a bătut din n­ou armata lui Ahmadu la Youri, la 30 kilometri spre Sud- Vest de Nipro. Ministrul din Chili a comunicat fi­nul reporter al ziarului «Siăcle» că președintele Balmaceda a disolvat con­gresul care nu a voit să voteze bud­getul și că el a decretat acest budget. Bi­rourile Camerei au arătat lumea un manifest prin care califică procedeul președintelui de violare a Constituției. A­mmanta octo apripei să­­­u Balmacendi este la Santiago ; președintele Came­rei se găsește pe un bastiment al Es­cadrei, care se pretinde ostilă preșe­dintelui. MARȚI 1 IANUARIE 1891 ■—B—aEBBEHMaR— miLIEA COLICrIVISTA ATHÉNEUL VECHIO De două zile zidurile Capitalei e­­rau din n­ou acoperite cu vecinicile afișe roșii prin care colectiviștii che­­mau la intrunirea de era toată su­flarea liberal-națională din Capitală, întrunirea a avut loc era la Athe­neul Vechiu. La 2 ore când era anunțată in­trunirea, in sală nu erau de­cât vre-o 30 de derbedei dintr’e care mulți strângători de mucuri de ți­gară prin cafenele. Afișele roșii nu’sî făcuseră efec­tul. La ceasul acesta, d. N. Fleva, tri­bunul poporului pe câmpia Filare­­tului, își face apariția in sală și in zadar caută o figură amică. Nimeni. Vre-o două-trei-pereche de palme bătură de câte­va ori și sunetul lor fu trist, plângător, lugubru pentru oi. Fleva care se grăbi a părăsi sala așteptând pe afară «momentul opor­tun» ca să se mai adune public. La 2 și un sfert sunt 35 de per­soane in sală și la 2 jum., de o­dată se saltă la 53. La 3 ceasuri d. D. Brătianu so­sește și e priimit in aplausele in­­tregei adunări (i) ca să zic așa. Șeful colectivităței acuplate prii­­mește felicitări de sfintele serbători A de la cei ce'l inconjoară și răspunde la toți: «dupe pofta inimei «puică»... «să te auză Domnul, fătul meu». In momentul acesta sala e literal­mente... tot goală. Fanaticii se a­­șează turcește in bănci și u­­ii pun [ in vârful bastonului căciula pentru a face ilusia unei sali oare­cum gar­nisită. D. Fleva care revenise pentru a treia oară in sală, anunță că d. Gene­­ral Zefcari va presida impunătoarea adunare. D. Zefcari urcându-se la tribună cu pălăria pe cap, zice că e vesel că cetățenii au respins chemărei ce le-a făcut partidul și mulțu­mește publicului că șezând turcește și cu ajutorul căclulelor in vârful mstonului a putut umple a sala. D. Barbu Stef. de la Vrancea este cel d’anteia care iea cuvântul. Scriitorul de la Voința Națională și oratorul de la Atheneu, incepe domol atacul in contra guvernului actual. Oratorul se aprinde când face istoricul guvernelor ce s’au­ suc­cedat de la căderea colectiviștilor până astă­zî. Guvernul actual după d. Barbu de la Vrancea este numit de Rege și când rostește fraza : Nu Regele să’și trimeată consilierii la națiune ci națiunea la Rege», își ia un aer de adânc orator dându’și ple ,ele pe spate. Asupra acestei fraze se învârtește o jumătate de ceas nespunând de­cât aceleași lucruri banale și cari provoacă chiar murmure de nerăb­dare in sală. Urmarea discursului d-lui de la Vrancea sta ciiidtuu^ic­hian lundo • «Parlamentul n’a fost consultat când guvernul acesta a venit la cârmă.... L­egile morale sunt sdrobite, pu­doarea națiunei e călcată.» Apoi își recitează articolele din Voința «asupra chestiunei cu alege­­­rea d-lui General Florescu la Senat» și la urmă aruncă publicului incre­­menit următoarele cuvinte cu care speră să’l captive, să’l electrizeze: «Domnilor, dacă ne-ar anunța cine­va că arde palatul, cred că am merge cu toții ca să-l scăpăm de lucări, ei bine, acuma vă spun că arde Constituția și vă zic că e de l­a datoria d-voastră și a noastră să mergem s’o scăpăm !» O mare parte din inteligentul pu­blic se intreabă : Unde șade Consti­tuția, nu ce stradă, ca să meargă să tragă la tulumbă spre a localiza focul. D. Fleva urcă treptele tribunei și scoate din buzunar o broșură roșie cu ceva fițnid­ inăuntru. Oratorul se uită in sală, buzele i se increțesc de scepticism și zice : «Domnilor, pregătisem un discurs pentru azi, dar nu vi’l spun fiind că Pake a impedicat pe cetățeni să vie la intrunire.» Apoi arată cum primarul Capitalei n’a destupat canalele spre a se scurge apa provenită din topirea zăpezei pentru ca cetățenii să nu poată ieși din mahalalele lor spre a alerga intr’un suflet la intrunire. «Discursul acesta, domnilor, zice tribunul Fleva, îl voi­ rosti la in­trunirea de la 13 ianuare când sunt sigur că fie­care din d-v. va aduce cu sine trei partizani liberali. Dis­cursul acesta, domnilor, este acela pe care l’am pregătit să’l țin la Se­nat cu ocazia răspunsului la me­sagiu, dar nu l’am ținut pentru că la Senat iii de giaba discursuri și votezi de giaba». Apoi d. Fleva o incepe ca Ioan Brătianu, sare de la o vorbă la alta, lasă una, incepe alta, uită unde a lăsat pe cea d’ăntâiu. Tribunul vă­zând că nu are public destul pen­tru ca să-l poată Încălzi, și pentru a nu lăsa ca intrun­ea să se spargă prea de­vreme, povestește câte­va anecdote, comentează niște proverbe frantuzesti cari in românește există A­A­A mai bine, și face indiscreții asupra mai multor intervievuri favute cu un curățitor de zăpadă, cu un­ pro­­fesor, cu un câine... ele. Curățito­­rul i-a expus teoriile moderne a­­supra curățitului stradelor, profe­sorul i-a spus că un funcționar cu 900 lei pe lună nu știe sa scrie și că și biletele de dragoste i se făcea un altul și in fine cânele se plân­gea că sgarda i s’a ingreuiat foarte de când Pake a inființat panica de metal ce costă 5 lei. «Domnilor, urmează d. Fleva, lu­ând alt șir de idei, sunt trei ocazii ca să vă manifestați și dacă nu vă A­­ veți manifesta, permiteți-mi a vă spune că nu mai aveți nici o scuză. Prima ocazie e alegerea colegiului al doilea de deputați de Ilfov ; a doua, alegerea unui senator la col. II tot de Ilfov și a treia e că la 10­­ Mai,dacă lucrurile nu se vor schimba, să arătați Regelui dacă această zi e o zi de sărbătoare sau o zi de do­­liu pentru țară». Coarda aceasta nu o atinsese­u. Fleva până azi, am vezut-o insă a­cum­a cum sbârnâie. Discursul d-lui Fleva se termină in o invitație la intrunirea de la 13 ianuare, in care d-sa le va spune­­aimosul discurs, dacă­­ publicul va fi in număr de 4 la 5000 de oameni, nu ca azi 200­0 de persoane. La patru ore lumea se împrăștie­­ si colectiviștii au de inscris­uri ca­ A tastiful lor incă un fiasco. de la O LĂMURIRE Sunt recunoscător persoanei d-luî G. Vernescu pentru cuvintele următoare rostite in Cameră, in ziua de 3 Martie a­ curent la adresa mea : «D-lor, Adunarea deputaților, prin recunoașterea calităței de român a d-luî dr. Babeș și asistenților săi, a făcut un omagiu drept merital științei și meri­tului. «A’și ruga pe onor. Adunare ca și in privința d-luî Popovici junior, care a introdus in țară sistemul cel mai m­oü de moară (și—a omis—cel mai perfect de sabneațiune de alcool) cari aduc fo­loase importante pentru Capitala țărei, să bine-voiască, precum a făcut omagiu meritului și științei, să facă dreptate și acestei persoane care de 4 ani a cerut recunoașterea calităței sale de român. «D-lor, pe cât recunoașterea meritului și științei sunt bine-venite in această țară, pe atât noi ca români suntem da­tori să dăm preferință acelora cari aduc industrii folositoare in țară etc.» Legea recunoaștere­ se votează cu 84 bile albe, contra 4 bile negre din 88 votanți. Ziarul România, aproape 10 luni in urmă, sub titlul «alegerea de la 20 ia­nuarie» mă gratifică cu titlul «căzut din comerț». Nenorocit scriitor , acum zece luni numai, după cum zice d. Vernescu, e­­ram mare industrial, și in urmă, când de atunci mi-am mărit și perfecționat stabilimentele industriale, sunt căzut din comerț. Articolul insultător aparend in ziua

Next