Timpul, ianuarie 1891 (nr. 331)
1891-01-01 / nr. 331
* > ANUL XII No. 331 EDIȚIA ANTEIA Incepend cu numărul viitor al ziarului nostru, care va eși poimâine 2 Ianuarie, «Timpul» va fi cu totul reorganizat. Pe lângâ numeroasele imbunatățiri ce vom introduce in redacțiune, și formatul ziarului va fi mărit. Cu toate sacrificiile ce reclamă noua noastră organizațiune, prețul abonamentelor va rémâne același. Prețul unui exemplar va fi de 15 bani. CANDIDATUL LOR Intr’o seară la fostul club liberal și democrat, actualul candidat colectivist la colegiul al douilea de deputat, d-nul Nicolae Fleva, s’a descris singur de minune. La cererea d-nului Pann că partidul liberal trebue să se intemeieze pe un program de idei, d. Fleva a răspuns: — Mie nu-mi trebue program. Eu nu mai pot aștepta, trebue să vin cât mai curând la putere. In adevăr, fostul tribun popular, fostul Gleene, a spus adevĕrul. El și-a arătat in doua cuvinte intreg idealul său politic. Așa e. Fostul tribun a avut intotdeauna oroare de luptele de idei. Toată viața și activitatea lui se rezumă intr’un fel de accese de nervi, efecte ale unei nemăsurate sete de putere. La 1875, când setea aceasta îl intețise prea tare, eroul nostru nu găsea alt mijloc de luptă decât să se inchidă in cârciumă cu Coengiopolis și să asasineze lumea. Venit atunci la putere, personajul se transformă intr’un nenorocit impărțitor de slujbe, fu șeful unei agenții și a celei mai ignobile camarile care a ’nconjurat vre-o dată pe d. Ioan Brătianu. Nemulțămit insă mai in urmă de faptul că nu i se lăsa puterea de a fi dictator in toată intregimea cuvântului, el se retrase cu zgomot, combătând cu inverșunare tot ce făcuseră colectiviștii, toate actele la care el fusese destul de mare părtaș. Credea că prin aceasta i se vor șterge toate păcatele. Vedea că partida colectivistă e «pe drojdii», cum singur zicea, și de aceia vroia să fugă el, șoarecele, văzând cum arde corabia. Soarta crudă insă nu vroia să’l ajute și nenorocitul om remase iarăși in opoziție, pentru că.... nu i se oferi nimic. Și continuă a fi opozant. A căzut insă permanent ori de câte ori a candidat, la deputăție. In momentul de față i se pregătește o cădere tot atât de frumoasă ca și cele de până acum. Și cum n’ar cădea ? Oare pentru un asemenea politician, avid de putere, capabil de a întrebuința ori ce mijloace pentru a ajunge, n’ar fi și rușine să se găsească un colegiu electoral, și incă al Capitalei, care să’l aleagă. Căci dacă d. Fleva n’a reprezintat nici odată nimic, decât o nemăsurată dorință de putere, astăzi cu atât mai mult, acest domn nu reprezintă nimic. Politica Ia noi, ori ce s’ar zice, a intrat de la un timp incoace intr’o nouă fază. De unde până aci panglicarii de bâlciu aveau toate șansele de izbândă , de unde până aci politicianului nu ’i trebuiau decât plămâni și șmecherie,—astăzi o luptă nouă s’a incins intre partide, lupta de idei, in care ruginele nu mai pot trăi. Pentru acest Ahasverus, gonit din loate părțile și etern colindător de adăpost, pentru omul acesta, care nici odată n’a rumegat o idee, nu mai poate fi loc astăzi in noua luptă intreprinsă, in lupta in care se cere cultură și sinceritate. El n’a cerut coreligionarilor săi politici să pună inainte niste idei din cari să-și facă steagul de luptă. Nu, el a cerut 20000 de lei pentru plata viitoarelor orgii de la Mavrogheni și o ceată de agenți ca Ulmeanu, Toboc, Palade, Hingherii. Apoi, pentru acest om să se pasioneze colegiul II al Capitalei ? Pentru omul acesta să se respingă de la urnă oamenii cari știri ce vor și cari n’au rătăcit ca fostul tribun din grup un grup? --------------- , <»,—» TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 12 ianuarie. — D. Carol Mallet președintele comitetului parisian din Staats Bahn și vice-președinte al consiliului de administrație al Societatei,și-a dat demisiunea din această din urmă funcțiune; el a fost înlocuit prin Cavalerul Pauszig. Agram, 12 ianuarie. — Cardinalul Mihalovici este greu bolnav. Belgia Bruxelles, 12 Ianuarie. — Sănătatea Principesei Henrieta de Flandra s’a îmbunătățit. Elveția . Berna, 12 Ianuarie.— Alegerile pentru consiliul constituțional din Cantonul Tessin s’au făcut intr’o liniște perfectă. Resultatul nu se cunoaște incă; conservatorii au luat parte la vot, liberalii s’au abținut. Engliteza Londra, 12 Ianuarie.—Agenția Reuter ailă din Athena că poarta aici comunicat Patriarhului grec dorința sa de a vedea decise punctele incă in litigio printr’o comisiune mixtă. Francia Paris, 9 Ianuarie.—După știrile primite până la miezul nopții, imprinutul a fost acoperit de 16 ori și fum. — Justice anunță că individul arestat la Olof nu este Padlewski ; comisarul poliției speciale din Perpignan a telegrafiat aceasta spre asigurarea generală ; se crede mai lesne că se găsește in fața unui nebun. Principele de Bade a plecat era ; el n’a asistat la immormântarea Ducelui de Leuchtenberg ; ziarul «Matin» zice, că principele nu a voit să renunțe de a purta uniforma prusiană in timpul ceremoniei. «Gaulois» anunță din sorginte autorizată că de la afacerea din Clairvaux, Ducele de Orleans n’a făcut nici un demers nici direct, nici indirect pe lângă Țar ca să intre in armata rusească . Țarul nu a priimit nici o cerere de acest soiü. «Strcle» desmintea știrea trimiterea unei misiuni secrete la Maroc, însărcinată de a cere rectificarea graniței de la Alger la Mulato. O depeșă din Senegal anunță că colonelul Archinard a bătut din nou armata lui Ahmadu la Youri, la 30 kilometri spre Sud- Vest de Nipro. Ministrul din Chili a comunicat finul reporter al ziarului «Siăcle» că președintele Balmaceda a disolvat congresul care nu a voit să voteze budgetul și că el a decretat acest budget. Birourile Camerei au arătat lumea un manifest prin care califică procedeul președintelui de violare a Constituției. Ammanta octo apripei său Balmacendi este la Santiago ; președintele Camerei se găsește pe un bastiment al Escadrei, care se pretinde ostilă președintelui. MARȚI 1 IANUARIE 1891 ■—B—aEBBEHMaR— miLIEA COLICrIVISTA ATHÉNEUL VECHIO De două zile zidurile Capitalei erau din nou acoperite cu vecinicile afișe roșii prin care colectiviștii chemau la intrunirea de era toată suflarea liberal-națională din Capitală, întrunirea a avut loc era la Atheneul Vechiu. La 2 ore când era anunțată intrunirea, in sală nu erau decât vre-o 30 de derbedei dintr’e care mulți strângători de mucuri de țigară prin cafenele. Afișele roșii nu’sî făcuseră efectul. La ceasul acesta, d. N. Fleva, tribunul poporului pe câmpia Filaretului, își face apariția in sală și in zadar caută o figură amică. Nimeni. Vre-o două-trei-pereche de palme bătură de câteva ori și sunetul lor fu trist, plângător, lugubru pentru oi. Fleva care se grăbi a părăsi sala așteptând pe afară «momentul oportun» ca să se mai adune public. La 2 și un sfert sunt 35 de persoane in sală și la 2 jum., de odată se saltă la 53. La 3 ceasuri d. D. Brătianu sosește și e priimit in aplausele intregei adunări (i) ca să zic așa. Șeful colectivităței acuplate priimește felicitări de sfintele serbători A de la cei ce'l inconjoară și răspunde la toți: «dupe pofta inimei «puică»... «să te auză Domnul, fătul meu». In momentul acesta sala e literalmente... tot goală. Fanaticii se așează turcește in bănci și uii pun [ in vârful bastonului căciula pentru a face ilusia unei sali oarecum garnisită. D. Fleva care revenise pentru a treia oară in sală, anunță că d. General Zefcari va presida impunătoarea adunare. D. Zefcari urcându-se la tribună cu pălăria pe cap, zice că e vesel că cetățenii au respins chemărei ce le-a făcut partidul și mulțumește publicului că șezând turcește și cu ajutorul căclulelor in vârful mstonului a putut umple a sala. D. Barbu Stef. de la Vrancea este cel d’anteia care iea cuvântul. Scriitorul de la Voința Națională și oratorul de la Atheneu, incepe domol atacul in contra guvernului actual. Oratorul se aprinde când face istoricul guvernelor ce s’au succedat de la căderea colectiviștilor până astăzî. Guvernul actual după d. Barbu de la Vrancea este numit de Rege și când rostește fraza : Nu Regele să’și trimeată consilierii la națiune ci națiunea la Rege», își ia un aer de adânc orator dându’și ple ,ele pe spate. Asupra acestei fraze se învârtește o jumătate de ceas nespunând decât aceleași lucruri banale și cari provoacă chiar murmure de nerăbdare in sală. Urmarea discursului d-lui de la Vrancea sta ciiidtuu^ichian lundo • «Parlamentul n’a fost consultat când guvernul acesta a venit la cârmă.... Legile morale sunt sdrobite, pudoarea națiunei e călcată.» Apoi își recitează articolele din Voința «asupra chestiunei cu alegerea d-lui General Florescu la Senat» și la urmă aruncă publicului incremenit următoarele cuvinte cu care speră să’l captive, să’l electrizeze: «Domnilor, dacă ne-ar anunța cineva că arde palatul, cred că am merge cu toții ca să-l scăpăm de lucări, ei bine, acuma vă spun că arde Constituția și vă zic că e de la datoria d-voastră și a noastră să mergem s’o scăpăm !» O mare parte din inteligentul public se intreabă : Unde șade Constituția, nu ce stradă, ca să meargă să tragă la tulumbă spre a localiza focul. D. Fleva urcă treptele tribunei și scoate din buzunar o broșură roșie cu ceva fițnid inăuntru. Oratorul se uită in sală, buzele i se increțesc de scepticism și zice : «Domnilor, pregătisem un discurs pentru azi, dar nu vi’l spun fiind că Pake a impedicat pe cetățeni să vie la intrunire.» Apoi arată cum primarul Capitalei n’a destupat canalele spre a se scurge apa provenită din topirea zăpezei pentru ca cetățenii să nu poată ieși din mahalalele lor spre a alerga intr’un suflet la intrunire. «Discursul acesta, domnilor, zice tribunul Fleva, îl voi rosti la intrunirea de la 13 ianuare când sunt sigur că fiecare din d-v. va aduce cu sine trei partizani liberali. Discursul acesta, domnilor, este acela pe care l’am pregătit să’l țin la Senat cu ocazia răspunsului la mesagiu, dar nu l’am ținut pentru că la Senat iii de giaba discursuri și votezi de giaba». Apoi d. Fleva o incepe ca Ioan Brătianu, sare de la o vorbă la alta, lasă una, incepe alta, uită unde a lăsat pe cea d’ăntâiu. Tribunul văzând că nu are public destul pentru ca să-l poată Încălzi, și pentru a nu lăsa ca intrunea să se spargă prea devreme, povestește câteva anecdote, comentează niște proverbe frantuzesti cari in românește există AAA mai bine, și face indiscreții asupra mai multor intervievuri favute cu un curățitor de zăpadă, cu un profesor, cu un câine... ele. Curățitorul i-a expus teoriile moderne asupra curățitului stradelor, profesorul i-a spus că un funcționar cu 900 lei pe lună nu știe sa scrie și că și biletele de dragoste i se făcea un altul și in fine cânele se plângea că sgarda i s’a ingreuiat foarte de când Pake a inființat panica de metal ce costă 5 lei. «Domnilor, urmează d. Fleva, luând alt șir de idei, sunt trei ocazii ca să vă manifestați și dacă nu vă A veți manifesta, permiteți-mi a vă spune că nu mai aveți nici o scuză. Prima ocazie e alegerea colegiului al doilea de deputați de Ilfov ; a doua, alegerea unui senator la col. II tot de Ilfov și a treia e că la 10 Mai,dacă lucrurile nu se vor schimba, să arătați Regelui dacă această zi e o zi de sărbătoare sau o zi de doliu pentru țară». Coarda aceasta nu o atinseseu. Fleva până azi, am vezut-o insă acuma cum sbârnâie. Discursul d-lui Fleva se termină in o invitație la intrunirea de la 13 ianuare, in care d-sa le va spuneaimosul discurs, dacă publicul va fi in număr de 4 la 5000 de oameni, nu ca azi 2000 de persoane. La patru ore lumea se împrăștie si colectiviștii au de inscrisuri ca A tastiful lor incă un fiasco. de la O LĂMURIRE Sunt recunoscător persoanei d-luî G. Vernescu pentru cuvintele următoare rostite in Cameră, in ziua de 3 Martie a curent la adresa mea : «D-lor, Adunarea deputaților, prin recunoașterea calităței de român a d-luî dr. Babeș și asistenților săi, a făcut un omagiu drept merital științei și meritului. «A’și ruga pe onor. Adunare ca și in privința d-luî Popovici junior, care a introdus in țară sistemul cel mai moü de moară (și—a omis—cel mai perfect de sabneațiune de alcool) cari aduc foloase importante pentru Capitala țărei, să bine-voiască, precum a făcut omagiu meritului și științei, să facă dreptate și acestei persoane care de 4 ani a cerut recunoașterea calităței sale de român. «D-lor, pe cât recunoașterea meritului și științei sunt bine-venite in această țară, pe atât noi ca români suntem datori să dăm preferință acelora cari aduc industrii folositoare in țară etc.» Legea recunoaștere se votează cu 84 bile albe, contra 4 bile negre din 88 votanți. Ziarul România, aproape 10 luni in urmă, sub titlul «alegerea de la 20 ianuarie» mă gratifică cu titlul «căzut din comerț». Nenorocit scriitor , acum zece luni numai, după cum zice d. Vernescu, eram mare industrial, și in urmă, când de atunci mi-am mărit și perfecționat stabilimentele industriale, sunt căzut din comerț. Articolul insultător aparend in ziua