Timpul, aprilie 1891 (nr. 91-95)

1891-04-25 / nr. 91

ÜL AL TREIPRE-ZECELEA.—No. 91. HBONAMUTELE: pe un an. ...........................40 lei pe 6 luni. . 1...........................20 lei pe 3 luni. . 1..........................10 lei stfeinétate, um .... 60 lei iacția și iministrația 3. — Calea Victoriei, — 43 iesempir 155 laum agiul universal >cazia fiecărei alegeri gazeteau premația de a represinta și înainte, precum sunt Tecolectist, Lupta radicală și republiano-panslavist, reînvorbească de sufragiul unide imoblitatea și de serviliolegiilor restrânse și de ne,a "*•ie a le înneca în raalizăitoare ale Poporului) cele trei colegii actuale igiü un^c>m era sndepenger , moral și incoruption € velăm și pe ziduri re pe care se citește, mvntele de „sufragiu c sufragiul universal la țn( c de giaba, căci îl au].( Sufragiu universal va ,pji de vot dat tuturor și ctățenii, afară de slugile , dreptul să voteze, încă nici în Anglia, g.ri .Pa țările cele mai liber regres care s’ar malipie la noi pentru a multa. Telegraful și Adevĕrul, i se suprima împărțirea koral în trei colegii, boral a făcut deja un sens, contopind cele 1-lea și făcăndu-le trei, u Câte dau UltU Lux ea face al doilea pas, contrei colegii care rămân,ngur. Cei două, trei sute din colegiul I, cari sunt i cfbl patru cinci sute din Tulea ar vota împreună 5 mii de alegători din coI-lea. Am avea atunci un e și acesta ar fi colegiul , ■(* le astă-zi, din ce resultat și ce dem da această reformă, n’a ■ cit să vedem ce ne dă asiul al IlI-lea. re el alege pe candidatul susține notarul, primarul, l, sub-prefectul, conform primite de la prefect, iar și primește asemenea visla ministerul de Interne, nu că deputații astfel aleși al răi. Adesea ori chiar sunt I. Adesea ori sunt oameni aloare, dar n’au reușit să’șîituație electorală la un alt iz, în genere, calitatea lor , calitatea guvernului, și ua lor.' se resimte de copiü. Nu poți să fii un rol aspru față cu o admirare te-a ales. r, când toți deputații vor colegiul al treilea, fericit care va face acele alegeri asigurat că se va bucura de majoritate, cu care va putea fie cele mai radicale sau reacționare, Am însă că va avea unanijudețe independente, unde va fi bătut. Iile actuale, precum și în cam trei ani, am avut județe unde colegiul al treilea a știut să resiste administrației și să-șî arate independența alegănd deputați după placul și după capul lui. Astfel acum trei ani, în contra tuturor presiunilor administrative, colegiul al IlI-lea a trimis în Cameră pe d. K. K. Dobrescu la Prahova, pe d. Nădejde la Iași, pe d-nul Mortzun și Veniamin la Roman, pe d. C. Dobrescu, zis în urmă chitanță, la Argeș și pe d. C. Popovici, porecliți Răcăciuni, la Pâlticeni. In alegerile actuale, asemenea în ciuda administrației, s’au ales d. Popovici Răcăciuni la Fălticeni, Dinică Skileru la Gorj și d. Dobrescu chitanță a trecut la Argeș, rămânend în balotagiu la Câmpu Lung, adică a fost aproape de a se alege în două județe. Așadar putem judeca de acum ce ar fi Camerile Române în ziua când, conform cu dorințele Telegrafului, Luptei și Adevărului, actualele colegii I și II s’ar contopi cu al 111-lea, și ni s’ar da astfel adevăratul sufragiu universal. Adunările s’ar împărți atunci într’o majoritate foarte devotată guvernului, care ar fi aleasă de el și o minoritate aleasă în contra lui și compusă numai de deputați ca d-nil Dincă Schileru, I. Nădejde, Popovicî Răcăciune, Dobrescu Chitanță și alți asemenea, carî se vor naște de aci înainte și cari singuri ar fi putut pătrunde în acele Adunări. Poate chiar că, cu timpul, această minoritate ar deveni majoritatea Corpurilor noastre legiuitoare. TELEGRAME Serviciul „Agenției Române“ Viena, 5 Maiți Marii duci Alexandru și Sergiu Mihailovici au sosit venind din Brindisi; a fost salutați la gară de ambasadorul Rusiei prințul Lobanoff. Marii duci au plecat îndată la Petersburg, Viena, 5 Mafți Răspunzând la o întrebare ce i s’a făcut în comisiunea bugetară în privința unei broșuri în contra armatei austro-ungare, apărute la Lipsca, ministrul de rezbel a declarat că o simplă privire aruncată asupra acestei broșure arată că nu merită să fie citită. Viena. Mari D. Prix, reales primar al Vienei mărite a depus jurământul în mâinile guvernatorului ; acesta a rostit o alocuțiune care accentuiază buna voință inalterabilă a împăratului pentru oraș. Tiena, 5 Mai . Corespondența politică afli din Petersburg că lăsarea pe apă a cuirasabi Ruvec și al celor două canoniere Olviany și Greniaky construite în santinele Nevet, s-a amânat până la apropiata sosire a escadrei franceze la Cronstadt. Roma, 5 Main Anarhistul Landy, promotoriul desordinelor de la 1 Main a fost arestat. Senatul a adoptat proiectul de desființare a scrutinului pe listă. Răspunzând la o interpelare asupra incidentelor de la 1 Mafti la Roma, D. Nicotera a repetit declarațiunile sale făcute la Cameră; a adăugat că numeroase arestări de anarhiști s-au făcut în diferite orașe; ar putea da amănunte însemnate în această privință, dar e silit momentan să se abțină pentru că e vorba de relațiunile acestor anarhiști cu străinătate și pentru că s’au deschis negoeiiri. Senatul a adoptat în unanimitate ordinea de cei, care aproba atitudinea guvernului și laudă conduita armatei și a tuturor agenților autorității. Camera continuă discuțiunea asupra afacerilor din Africa.— D. di Rudini a zis că cheltuelile se urcă până acum la 101 EDIȚIA A DOUA milioane ; cheltuelile curente se vor reduce ; trebue să se menție ocuparea triunghiului Massuad-Asmara-Keren și să nu se lase platoul Abisinian, chiar dacă s’ar proecta să se lase acest platou, n’ar trebui să atragă după sine dezertarea Massualiui. Paris, 5 Main Respunzând la o întrebare ce i s-a pus la Cameră asupra republicei Kili, d Ribot a declarat că acest stat a cerut mijlocirea Brasilia, Statelor Unite și a Franței.Aceste 3 puteri își vor da toate silințele ca să readucă pacea în Kili. á Paris 5 Mai Figaro află că contele de Montebello, ambasador al Franciei la Constantinopol, trece în aceeași calitate la Petersburg , iar D-na Herbette, ambasador la Berlin va fi numit la Constantinopol. Pars 5 Mai Mai mulți deputați republicani au depus la Cameră o propunere de amnistie pentru indivizii compromiși în evenimentele din Fournies. Camera a adoptat în unanimitate un credit de 50,000 franci pentru a veni în ajutorul victimelor din Fournies; ea a votat prin 269 voturi contra 164, urgența pentru moțiunea Mege care cere să se consacre o ședință pe septemână studiului chestiilor mvriere. Bruxel 5 Mai Numărul minerilor în grevă din Belgia se urcă la 62,000. Colonia 5 Mai împăratul a sosit; el a fost primit cu entusiasm, a asista la parada militară. Diseără pleacă la Bonn. Vineri va fi la Karlsruhe. Manifestația socialistă Socialiștii noștri au vrut sa maimuțărească pe colegii lor din alte țări. In ziua de 1 Ma, stil nou, o procesiune cu steaguri roșii a străbătut ulițele capitalei, indreptându-se spre Filaret, unde, ni se zice, că se organizase, într’o cârciumă, o beție care a fost partea cea mai atractivă a manifestației și grație căreia s-au putut aduna cele 200 haimanale care formau grosul cortegiului. In adevăr, ce-ar fi putut atrage pe muncitorii serioși la asemenea manifestațiune. Oare revendicările socialiștilor corespund ele la niște nevoi reale simțite de populația noastră muncitoare ? Fără îndoială nu. Partidul socialist începuse prin a se manifesta cu cestiunea naționalizării solului. El cerea ca Statul să devie proprietar peste toate moșiile particularilor, care apoi ar fi exploatate de Stat spre folosul tuturor. Socialiștii voiau dar ca pe lângă moșiile pe cari le posedă azi Sfatul, el să mai dobândească toate moșiile particularilor, prin urmare și pământurile sătenilor cari stăpânesc la noi o parte atât de însemnată a solului arabil. Sătenii, din contra, nu numai nu voiau să se despartă de pământurile pe care le posedă, ci cereau ca chiar acele moșii ce sunt proprietatea Statului, să fie transformate în proprietate individuală, prin vânzarea în loturi a bunurilor Statului. Astfel partidul ce pretindea că reprezintă mai bine interesele muncitorilor, ajunsese în cofiret cu acei muncitori și socialiștii, părăsind costiunea naționalizării solului, care era fundamentul programului lor, s’au asociat de nevoe și ei la noua lege de vânzare a moșiilor Statului. Socialismul făcuse faliment. Fiind însă că grupul socialist este compus din oameni de felul lui Dobrescu-Chitanță și Nădejde, care se știe ce atitudine puțin lăudabilă a avut în timpul răscoalei țărănești, adică din oameni cari fac profesiune de a exploata, în folosul lor propriu, buna credință a muncitorilor, grupul sococialistic, a scornit alte cestiuni pe care caută acum a le specula. Alaltă-erl ei cereai reducerea orelor de lucru la 8. Pe toate steagurile lor erau scrise aceste cuvinte : Ajunge 8 ore de luau. Pe cine cred oare socialiștii că au să atragă cu asemenea revendicări? Imensa majoritate a muncitorilor români sunt muncitori agricoli, care nu pot dori să se limiteze orele de lucru. Mai întâiu este aproape imposibil de a se limita, la câmp, orele de lucru O dovadă recentă despre aceasta este că comisiunea muncii din Francia, care e compusă din multe elemente radicale, a hotărât, după lungi desbateri, să ceară fixarea zilei legale la 10 ore, dar a înlăturat orice fel de reglementare a zilei de muncă la câmp. In adevăr, nu este posibil să se egaliseze ziua de muncă peste tot anul în ceea ce privește munca câmpului, însuși natura se opune la aceasta. Iarna nu e nimic de muncit la câmp ; din contra, vara sătenii sunt uneori nevoiți să facă o muncă mai intensivă, pentru a nu lăsa recolta expusă intemperiilor și destrucțiunei, cea ce ar pricinui sărăcia și chiar foametea de care mai ales clasele de jos ar suferi. Dar la noi sătenii ar lua la goană cu pietrele pe acel ce ar veni să-l împedice de a lucra mai mult de 8 ore, căci aceasta ar însemna pentru cel ce lucrează cu dijma, pierderea recoltei din care ei au 3, 4 și chiar 5 părți. Iar pentru muncitorii cari lucrează cu bucata, aceasta ar însemna ca în sesonul cel bun eî să nu câștige decât jumătate, din ce câștigă azi, căci ei n’ar putea ara, semăna ori cosi într’o zi de cât jumătate de C8 el muncesc azi. Dar chiar la orașe această revendicare a socialiștilor in privința axârii, prin lege, a orelor de lucru, este absurdă. Intr’unul din rarele noastre ateliere, unde sunt aglomerații de muncitori, adică în atelierele drumurilor de fier, se redusese, astă iarnă, orele de lucru la 8. Ei bine, aceasta a provocat protestațiuni violente din partea acelor lucrători. In adevăr, este știut că in atelierele drumurilor noastre de fier munca se face și se plătește cu bucata. Atelierele în care se fac aceste lucrări sunt deschise un număr oarecare de ore pe zi. Fiindcă iarna sunt mai puține reparațiuni de făcut, administrația drumurilor de fier hotărâse să fie deschise aceste ateliere numai timp de 8 ore. In acest interval lucrătorii puteau săvârși ma puține lucrări și prin urmare câștigul lor era redus. De aceia lucrătorii drumurilor de fier au protesta când administrația căilor noastre ferate a făcut, cea ce cer corifei socialismului nostru, adică a redus la 8 ore ceasurile de lucru. Nu este clar de mirare că în asemenea condițiuni, socialismul să nu prindă rădăcini la noi în țară. Și dovadă că el nu prinde rădăcini este numărul ridicol de voturi pe care socialiștii le dobândesc la fiecare alegere. Degeaba își pierde timpul de Miile pledând pentru a înscri alegători pe listele electorale , degeaba socialiștii noștri împart, cu bani veniți de la socialiștii din alte țări, manifestul lor în 60,000 exemplare, ei nu întrunesc în colegiile în cari ei se prezintă, 1 la sută din glasurile alegătorilor ce iau parte la vot. La București sunt 8,000 de alegători în colegiul al douilea; la ultimele alegeri fiecare alegător primia vre-o 30 de buletine de candidați. In asemenea condițiuni mulți alegători au putut pune și din eroare buletine în plicuri și negreșit că soarta a trebuit să favorizeze și pe socialiști. Cu toate acestea, candidații socialiști nu au întrunit decât un număr ridicol de voturi. JOI 25 APRILIE 1891 ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV ... . o.40 Reclame.....................„ III ... . 1.50 » ....................„ II . . . . 2.50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. Redacția și 43, - Calea Un Resultatele ultimelor alegeri, precum și lipsa de valoare a Gestiunilor pe care le exploatează la noi partida muncitorilor, ne dovedesc cât de puțin serios e la noi socialismul și ne arată ce valoare au manifestațiunile de felul celeia înscenată mai alaltăori, în ziua de 1 Maiü. LA TVR HrITsEV-RIV Studenții șerbi și români Agenția Română, ne trimete următoarea telegramă din Turnu-Severin: 3 Mai, 10 ore. a. m. Studenții șerbi sosesc însoțiți de profesorul universitar Andonovici pe vaporul român „Despina Doamna 11 și vaporul „Mon Plaisir“. In port au fost întâmpinați de toți studenții români în frunte cu comitetul de organizare al recepțiunei și de profesor Urechiă. Orașul întreg era în port.Muzica salută de bună venire; imnele ambelor țări sunt cântate de corul de sârbi, de societatea de canto germană și de studenți. Se rostesc discursuri patriotice, după Te- Deum, dejun oferit de comună, apoi, vizitarea monumentelor. Telegrame de devotament se adresează, Regelui Carol. Seara concert instrumental și vocal dat de studenții șerbi și români și retragere impozantă cu torțe. 4 Maiü 10 ore a. m. Constituirea ligei culturale a studenților sârbo români, în urma discursurilor foarte lung aclamate ale d-lor Urechiă și Andonovici. Mare entusiasm la citirea numeroaselor depeși de la studenții români din Austria, Ungaria, Viena, Gratz, Pesta, Paris și de la studenții din Croația, de la studenții sârbi din Pesta, Belgrad și Viena, asemenea și de la diferite ligi. Lungi aclamațiuni la citirea dată de d. profesor Urechiă a telegramei d-lui ministru Theodorescu, mulțumind în numele M. Sale Regelui Carol pentru sentimentele exprimate de studenți în telegrama lor. QanammAAn!» ««»vr.10— — Vi ^.1* ambelor țări, și mai intusiaste. La otel, mari ovațiuni pentru d-nii profesori Urechiă și Andonovici. Sunt purtați prin oraș pe minele studenților șerbi și români. La orele 4, banchetul. Regența Serbiei mulțumește printr-o telegramă. Se ridic toasturi pentru regele Carol și regele Serbiei, pentru universitățile române și serbe, pentru junimea sârbă și română, pentru orașul Severin. Plecarea studenților șerbi pentru Radu^jevatz pe aceleași vapoare. Mari ovațiuni la port, ca și la sosire. Sărbători sângeroase Lupte între lucrători și poliție la Dijon și Fourmies. — Morți și rănit.—In Belgia și Italia. — Deputați arestați. — In Ungaria.—Vești mai bune din Germania și Englitera Serbările muncitorilor, începute sub ausipidele cele mai pacinice, au degenerat, în contra prevederilor generale, în multe părți ale Europei în bătăi sângeroase. Abia se vestise liniște pretutindeni și nici ne făcusem ecoul acestei știri îmbucurătoare, a venit mai întâiu o depeșă din Lyon. O luptă a fost între 800 de manifestanți și între o trupă de cuirasieri. Lucrătorii au tras focuri de revolver și au rănit pe câțiva soldați; s-au făcut 60 de arestări. Imediat, o altă depeșă din Fourmies anunță disordini și mai grave. Mai mulți manifestanți fiind arestați, camarazii lor au atacat primăria și au rănit doi soldați. Aceștia dând foc, doi lucrători au fost uciși și trei răniți grav. Pe rând, am primit după aceasta din Franța de peple următoare : Paris, 2 Main. Incidentul din Fourmies a fost precedat de niște desordine întâmplate în timpul dimineței.Câțiva greviști au voit sâ împedice pe ceil’alțî lucrători de a lucra; —de aci a resultat bătaie în urma căreia s’a făcut mai multe arestări. Iritația manifestanților s’a mărit. Au năvălit asupra procurorului și a suprefectului cu lovituri de pietre. Trupa a întrebuințat armele, 7 greviști au fost uciși 10 răniți; 3 soldați sunt de asemenea răniți. Paris, 3 Main. Situațiunea la Fourmies este foarte gravă Niște adunări s’au făcut ieri și trupa care a fost insultată a intervenit; se vorbește că sunt 4 morți și 40 răniți. Niște ajutoare au sosit azi spre a preîntâmpina orice eventualitate, cu ocazia înmormântării lucrătorilor uciși, înmormântare amânată de autorități pa mâine, așteptând sosirea ajutoarelor. Toți lucrătorii din Fourmies și Saint s’au pus în grevă. 700 de boiangii din Roubaix s’au pus de asemenea în grevă la știrea condamnării anarhistului Clement. Anarhiștii continuă a tăia cabalele telegrafice- Cavaleria a fost trimisă la Saint unde gramurile fabricei de țesut au fost sparte.