Timpul, ianuarie 1892 (nr. 1-23)

1892-01-14 / nr. 9

TIMPUL 14 IANUARIE facem sunt pentru Cameră și Senat, a­­decă pentru niște Corpuri legiuitoare. Eu am aflat, spre marea mea mulțu­mire, că guvernul acesta este gata a’șî îndeplini datoria de onestitate politică și constituțională, și că printr’un manifest făcut către d-stră, alegători, va arăta fie­care ministru cari ’i sunt vederile și cu ce proiecte de led voesce să se înfă­țișeze înaintea Corpurilor legiuitoare, dacă va obține încrederea tezei prin mandatarii aleși. Ast­fel va putea fie­care din d-voastră să se pronunțe în cunoscință de cauză, să știe anume ce vrea guvernul, să-și pipne el însuși, a­­legătorul, păsul său, să vadă dacă reme­diul și reforma ce se propune îi convi­ne, pentru ca să știe dacă acel pe care trebue să-l aleagă ,trebue sau nu să sus­­ție acest guvern, cu aceste idei. Acest punct câștigat, știind noi în a­­ceastă mișcare electorală pe ce temeiuri avem guvernul acesta și pentru ce în­făptuiri de legi avem să trimitem de­putații noștri, lupta electorală cu adver­sarii noștri, cu partidul numit liberal­­național" va fi cu atât mai ușoară, cu cât, d-lar, din partea noastră, vom avea un program de idei, pe când din partea adversă, cu toată osteneala ce-mi am dat, cu toată atențiunea cu care am ur­mărit manifestele liberalilor din întru­niri și gazete, nu am descoperit până acum nici o singură idee legislativă in virtutea căreia vi se prezintă d-voastră (Aplause). Insă d-lor, este vreme ca să eșim o­­dată din copilăria politică. Noi alegători in toată vârsta legală a majorităței, cu maturitatea politică presupusă de Cons­tituție, să mai dăm voturi, să exprimăm ceea­ ce se numește suveranitatea națio­nală, adecă să trimitem în Cameră și Senat pe reprezentanții noștri cari să susțină sau să combată un guvern, Iară ca­­ să fie de mai nainte hotărit, care a­­nume sunt ideile practice a­le guver­nului și care a­le noastre, aceasta nu se mai poate. Nu se mai poate prezintă cine­va cu mistere și secret în lupta elec­torală. Va se zică cel d’ánt dia punct al nos­tru față cu adversarii, ceea­ ce putem susține în orî-ce întrunire publică, în orî-ce convorbire, este acesta: noi vom ști ce idei de reformă sprijinim; voi nu ne spuneți nici una în această luptă electorală. Așa fiind, pe necunoscut, nu vă dăm încrederea (aplause). Dar ei zic, trecutul partidului liberal este cunoscut ! Apoi aceasta nu se în­călzește, fiind-că acum este vorba de viitorul legislativ. Trecutul a avut glo­ria lui și în partidul liberal, dar a avut și lucruri slabe. D-na Manu v’a amintit câte­va din reformele făcute de trei ani încoace, v’a vorbit de stârpirea agiului; iar trecutul partidului liberal în cea­ ce prive-ce fi­­nancele, este agiul. Apoi ve întreb, când liberalii vor veni la guvern, ci că invocă numai trecutul, vor iarăși să re­înființeze agiul ? Dacă o vor, să o spue de pe acum, și alegătorii vor judeca, dacă le convine un asemenea partid. Dacă nu o­m­ai vor, daca recunosc greșala lor asupra agiului, să o declare. Insă ei nu ne fac altă de­clarare, de­cât trecutul lor. In trecutul lor mai este și împotrivi­rea la vinzarea pământului în loturi așa de mici numai la țărani și cu înlesni­rea de b ni pentru țărani, cum o pro­punem noi. In trecutul lor loturile erau mari și se foloseau de ele numai aren­dașii bogătași și favoriț­i lor politici. A­­cest trecut al lor vor să ni’l mai aducă la guvern ? In trecutul lor stă și lăsarea magis­traților de la Apel și a prezidenților de Tribunale la discreția ministrului, de justiție? Vor să ne readucă amovibilita­­tea magistraturei ? Cum vedeți, cu vorba «trecutul par­tidului liberal» nu se înaintează chesti­unea, care ne preocupă; tot restul remâne ascuns în fundul satului, și cu modul acesta nu se pot face alegeri cinstite. Va să zică, noi suntem mai tari pen­tru sinceritatea cu care ne expunem ide­ile de reformă, pe când ei sunt slabi, fiind­că le ascund. Vin la punctul al doilea. Am cetit ce s’a petrecut la întrunirea liberalilor­ naționali de Lunia trecută în sala Dacia; am văzut că ați vorbit acolo d. Vernescu, d. Pallade, d. Fleva și d. Pake Protopopescu. Distinși bărbați d-nnn Fleva și Ver­nescu, foarte distins d. Palade și grozav de distins d. Protopopescu (ilaritate), nu încape îndoială. Totuși este de regretat, că nu au vor­bit în acea întrunire membrii mai or­todocși ai partidului liberal, d-nii Sturdza, Statescu, Aurelian. De ce vor fi făcut d-lor? Dar, in line, trebue să ne mul­țumim cu ce ni s’a dat. In toate discursurile ținute acolo nici vorbă de idei, de reforme legislative, ni­mic, am văzut numai o plângere care s’a repetat uniform de toți, că adică s’au confiscat libertățile publice, și că alege­rile viitoare nu vor fi libere ; aceasta este temerea d-lor, dar de ce aceasta? Cum poate fi vor­ba de confiscarea li­bertăților publice prevăzute in Consti­tuțiune ? înțeleg dacă ați fi auzit pe vre­unul din­ guvern sau vre­un organ al guvernului, să fi zis că este vorba că guvernul sau partidul conservator să pro­voace o schimbare a Constituțiunei in sens de a restrânge libertățile publice . Dată de aceasta nu a fost vorbă și nici unuia din partizanii guvernului de as­tăzi nici prin gând nu-î trece de a face o încercare de reforma constituțională, ci din contra cu toții sunt hotărîțî a lucra în­lăuntrul acestei Constituțiuni, foarte liberală și democratică, cea mai liberală între toate statele monarhice din lumea de astăzi. Va să zică dacă nu este vorba de re­formă constituțională, dacă rămânem în­lăuntrul libertăților acestei Constituțiuni, cum să se connfisce libertățile? Ne-am înscr­is în listele electorale conform cu legea. Cine nu este mulțumit de Pri­mărie, poate merge la tribunal; și fiind­că tribunalele încă sunt schimbătoare după placul ministrului și s’ar putea crede că nu dau cu siguranță dreptatea politică, putem merge la Curtea d­e ca­­rațiune, care este inamovibilă și nu po­ate fi taxată de reacționară. Odată cine­va alegător, are să meargă la vot după colegiul în care este înscris, și acolo va vota cu biletul secret, pre­văzut în lege, in libera lui conștiință. Care ministru s’a încercat să schimbe această regulă ? Care ministru s’a încercat să restrângă libertatea întrunirilor sau a presei? Dacă se va întâmpla ca un funcționar se comită un abuz, fie­care cetățean este în drept să-l tragă înaintea justiției și în ceea ce privește delictele și crimele politice, avem instituțiunea juraților. Cine a atins această instituțiune ? Prin urmare, vorba aceasta, că nu va eși reprezentația națională după libera voință a țărei, este o vorbă goală și fără nici un înțeles și’mî pare réu că un om inteligent ca d. *Fie va repeta și astă­zi, după 26 ani, acel cuvânt copilăresc care-i zicea la început fie­care om din opo­­zițiune, că toate alegerile nu erau ade­vărata expresiune a țărei de­cât atunci când era partidul său la guvern. Dar, d-lar, argumentul cel mai tare, cu care trebue să răspundem noi libe­ralilor în acest punct, este următorul: noi am avut o constituțiune și aceea foarte liberală, acea de la * 1866,* făcută de conservatori și de liberali în unire. Iată, d-lor, ce -mi propuneam să vă spun. Dacă, d-voastră, credeți că guver­nul actual, care reprezintă p­artidul con­servator, merită să continue a sta la cârma țărei, atunci vă rog să bine-voiți a nu pierde din vedere că un guvern ori­cât de bun ar fi și ori­cât de capabili ar fi membrii, care îl compun, nu poate rea­liza nimic, dacă nu va găsi în corpurile legiuitoare, un sprijin puternic, o majo­ritate decisă, care să-­i voteze legile ce el ii va prezintă. Vă rog dar să bine­voiți să discerneți bine candidaturile pro­puse și să votați pe aceia cari vă vor da asigurarea că vor merge cu guvernul și în viitor. Nu este, d­lar, o necinste de a fi guvernamental, este din centru o o­­noare, când guvernul pe care îl susții este un guvern cinstit și capabil. (A­­plause prelungite). Iată apelul călduros ce făcem la d­­roastă. Vă făgăduim că cu concursul d­­voastră peste patru ani, la alegerile vii­toare, ne vom prezintă înaintea d-voas­­tra cu fruntea tot atât de senina, cu ini­ma curată, ca să vă dăm seamă de ceea­­ce am făcut în acești patru ani și atunci ne veți putea judeca față cu partidul li­beral-national; atunci când și partidul liberal-național se va regenera, vom pu­tea sta cu dânsul la luptă în mod cu­viincios și vom pune înainte programul nostru și pe al lui. Dacă sunteți de această părere și dacă veți bine-voi a urma sfatul ce vă dați, veți face un fapt patriotic și eu termi­nând vă mulțumesc de bine-viitoarea a­­tențiune ce ’mi-ați dat (aplause prelun­gite). Această Constituțiune, afară de isolata revizuire a art. 7 cu cestiunea evreilor, in principiile ei relative la drepturile cetățenești, la libertatea electorală, nu a fost­­ atin­să și revizuită de conservatori, dar a fost revizuită la 1882 de naționa­­lii-liberali, sub conducerea d-lui Ion Bră­­tianu, și la acea revizuire o mare parte din conservatori, prin abținere, nici n’au fost în Cameră și cei cari erau în Ca­meră au combatut-o. Cu toate acestea ea s’a votat și în virtutea ei se fac astăzi operațiunile­­ electorale. Cine a făcut a­­cea revizuire ?—Numai naționalii-liberali; ei își au alcătuit la 1882 Constituțiunea ast­fel cum credeau ca ei să fie mai a­­sigurați în privința tuturor libertăților: au decapitat coleg­iul I, au introdus vo­tul secret, au făcut mai înainte legea responsabilitatei ministeriale, au mai lăr­git libertatea presei, au făcut tot ce un partid luminat și democrat a crezut că trebue să facă,­ și acum când pentru prima oară vine la guvern, partidul ad­versar, adecă conservatorii uniți pe bază de principii moderne și se prezintă la alegeri, începe cine ? Partidul liberal în­cepe se stinge că nu este asigurată expre­­siunea suveranit­atei naționale in alegeri? Dar ce reforme­ ați fac­ut la 1882, ce garanții ați luat? Nu ați făcut voi se­cretul votului? Nu ați luat voi toate a­­cele asigurări ce le credeați voi în min­tea voastră pentru a garanta libertatea în alegeri?—Nu vă convine prerogativa Coroanei că a putut proroga corpurile legiuitoare zece zile?.. Dacă nu v’a con­venit, de ce nu ați revizuit’o in acest punct ? Aici este dilema, sau plângerea voastră, că nu aveți garanții pentru libertatea alegerilor viitoare,’ este o vorbă goală fără nici un temei, și atunci situația voastră electorală este slabă; sau dacă în această plângere ar fi o umbră de temei, atunci suntem noi în drept a zice : ce oameni nechibzuiți sunt aceștia, un partid întreg, de­oare­ce acum zece ani revizuesc ei Constituția ca să-i ga­ranteze, și la cea de Intâiü încercare fă­cută de partidul conservator încep să strige că nu a fi destule garanții. Apoi iertați-mi să vă spun, că dacă erați așa de puțin chibzuiți atunci, când aveați între voi pe C. A. .Rosetti și Ion Bră­­tianu, ce garanții am eu că astăzi, când Rosetti și Brătianu vă lipsesc, veți fi mai chibzuiți, pentru ca să vă dați vo­tul meu de încredere? Și prin urmare situația voastră electorală este și în a­­cest caz foarte slabă. (Aplause). Vin la al treilea punct și am sfîrșit. In întrunirea liberalilor de Lunia tre­cută, în acea întrunire, unde — după spusa oratorilor — ca nici o dată se a­­dunase țara întreagă, am văzut spre marea mea surprindere pus ca orator în fruntea partidului liberal pe d. Ge­orge Vernescu....! Să le fie de bine! Pe d. Vernescu trebue dar să ne mai ocupăm. Dar, dacă d. Vernescu, pe care cu atențiune și respectul ce am tot­dea­­una pentru adversari, l’am cetit cu cea mai mare luare aminte, dacă ar fi ară­tat vre-o singură idee de reformă, aș căuta să mă esprim asupra acestei idei. Dar vre-o idee de stat care să se poată discuta, nu am descoperit nici în dis­cursul d-sale de Lunia trecută, nici în vre-un alt discurs dl d-sale de mai na­inte. Și ast­fel, în lipsa vre­unei idei de stat, nu -mi rămâne de­cât a scoate din toată activitatea politică a acestui emi­nent bărbat de stat ceea ce îmi pare că se arată ca un fir roșu, ca princi­pala și caracteristica d-sale preocupare. Și aceasta este cam următorul lucru: La 1876-77, acum 15 ani când a că­zut guvernul conservator al d-lui Las­car Cazarmu și d Vernescu făcea parte din guvernul liberal, d-sa a fost unul din cei mai aprigi susținători ai dărei în judecată a Ministerului conservator, și când la 1888-89, acum trei ani, d-na Vernescu trecuse la conservatori, d-sa a fost iarăși în Cameră cel mai aprig susținător al dărei în judecată a minis­terului liberal. (aplause.) Din norocire, în această Cameră cu o majoritate conservatoare constituțională, s’au găsit destui oameni, între cari și eu, cari s’au împotrivit acestei dări in ju­decată a cabinetului Brătianu, care s’a și respins, fiind-că nu prin întemnițarea adversarilor politici se face progresul în­­tr’o țară. D. Vernescu este însă așa de consecvent in această pornire a d-sale, în­cât s’a distins la 1877 în contra mi­nisterului Catargi, precum s’a distins la 1888 contra ministerului Brătianu; în orî­ce parte trecea d. Vernescu, când era vorba de acusare ministerială, era acolo ca să o susțină, și să ne dăm bine samă de pornirea­ d-sale. Nu este vorba nu­mai de acuzare, este vorba de condam­nar­e, de închisoarea politică cu toate ur­mările ei. D-sa însuși a zis, că ar dori se vadă pe C. Brătianu in celula umedă de la Văcărești ; aceasta credea d-sa că este actul patriotic al d-sale. Și nu ui­tați că după legea responsabilităței mi­nisteriale un ministru condamnat — las închisoarea la Văcărești — poate să fie condamnat se nu mai ocupe funcțiuni publice în toată viața lui; odată trimiși in acea celulă, acei oameni nu mai pot se fie în viața politică a țărei nici mi­niștri, nici alți representanți ai puterii executive. Este o fericire că nu s’a realizat nici o dată gândul d-lui Vernescu. Dar ia să ni’l închipuim realizat, căci numai ast­fel vom putea judeca valoarea d-lui Vernescu ca om de Stat. La ce ajungem, dacă realizăm gândul d-sale de la 1877 și acel de la 1888? Să ne închipuim că-i ar fi urmat țara și Camera, să ne închipuim că s’ar fi trimes toți miniștrii cabinetului Catar­­giști și toți miniștrii cabinetului Bră­tianu la Văcărești și că toți acei oameni ar fi astă­zi scoși afară din viața noastră politică. Am luat lista acuzaților din aceste două epoce, și să vedem rezultatul. Ar fi fost­­ întâi închis și șters din viața politică . Lascar Catargi. Dacă se închidea la Văcărești d. Las­car Catargi, cu cine se ținea d­e Vernescu la 1884? (Ilaritate), ar fi fost închis A­­lexan­dru Lahovari și acesta șters din viața publică. Ar mai fi fost închis (îl citesc după ordinea dării în judecată de atunci) generalul Florescu. Dacă se închidea generalul Florescu, cu cine făcea d. Vernescu micele înțe­legeri de la Senat? (Ilaritate). Dacă se închidea Maiorescu,... de acesta nu era mare pagubă. Se închidea Mavroghenî... pe acesta l’a luat soarta din mijlocul nostru, dar cât a trăit a fost unul din cele mai inteligente și fine capete poli­tice ce a avut țara noastră; Gustaforu asemenea ar fi fost șters din viața pu­blică ; D Iorgu Cantacuzino, blândul, moderatul d. Cantacuzino, era să-l ve­deți la Văcărești, declarat incapabil de a mai purta o­ sarcină publică; D. Va­­silie Boerescu, d. Teodor Rosetti, chiar și bietul d. Nicolae Crețulescu și în fine d. Carp, toți aceștia eși­i din Văcărești, trebuiau să se ducă din țară sau să- și caute esclusiv de interesele lor private, dacă mergea după gândul d-lui Ver­nescu de la 1877 Acum, d-lor, să vedem gândul d-lui Vernescu de acum trei ani: să se tri­­meată la Văcărești întâi loan Brătianu; pe loan Brătianu l-a scăpat acum soarta de toate miseriile lumești l’a scăpat a­­tunci o Cameră inteligentă de acuzare; Dumitru Sturza și Eugenia Statescu ar fi fost poate astăzi încă la Văcărești, dar cu cine se ținea astăzi d. Vernescu, dacă se întâmpla aceasta? Nacu, Aure­lian, Stolojan, Radu Mihai (ilaritate) și inofensivul general Cernat. Nu e vorbă. Poate că unul sau altul din acești miniștri, după părerea unora din d-voastră, merită soarta unui fost ministru de Resbel și unui fost director, al regimului liberal,­dar ca conducătorii de partid toți să fie trimeși la temniță și șterși din viața politica, este un cel care poate trece numai prin gândul d-lui Vernescu. Generalul Manu a scă­pat din acest pomelnic fiind­ că s’a în­tâmplat să nu fie pe atunci în acele mi­nistere ; cei­l’alți miniștri de astăzi sunt mai tineri, și numai ast­fel n’au avut fericirea de a fi acuzați de d. Vernescu; dar bun este Dumnezeu, viitorul le este deschis (ilaritate). Așa­dar, tot ce este mai marcant in această țară ca oameni politici, toți capii de partide ar fi astăzi suprimați prin în­chisoarea de la Văcărești, după gândul d-lui Vernescu, și cine­ ar rămânea ca să conducă destinele României indepen­dente ? D. Vernescu, cu acele remarcabile per­sonalități pe cari le-au adus la guvern și cu acele pe cari promitea să le mai aducă. Am avea dar ca singurii miniștri po­sibili ai acestei țări. Intuiți pe­­ d. Ver­nescu, al doilea pe d. Ghedem Teodo­­rescu, al treilea pe d. Isvoranu, al pa­trulea pe d. Vericeanu, al cincilea pe d. Blaramberg; am mai avea ca speranță măgulitoare pe d. Enacovîci de la Bo­toșani și pe d. Aristid Pascal din Bu­­curescî (ilaritate). Este tot­ d’a­una, d-lor, un lucru ris­cat de a anticipa opiniunea publică, dar îndrăznesc a zice, că dacă am face un adevcrat plebiscit, dacă din 500.000 de oameni, bărbați majori, ’î-am chema pe toți să-și dea părerea, dacă ’î-am în­treba: Oameni buni, cine să fie la gu­vern, cine să conducă frânele terei, oa­meni ca Lascar Catargi, Ioan Brătianu, Sturdza, Lahovari, Statescu, Iorgu Can­­tacuzen, Aurelian, Carp, toți acei pe cari d. Vernescu ’i trimetea la temniții, sau guvernul acestei țări să fie compu­s nu­mai din d-nii Vernescu, Ghedem, Veri­ceanu, Enacovici, etc, care va fi păre­rea imensei majorități a acestei țări? Este incontestabil că o decapitare, o suprimare, a tot ce este mai eminent, fie dintr’un partid fie din altul, nu poate să fie idealul de progres care’l urmărește țara aceasta, căci ea nu poate dori alta de­cât ca tot ce este mai inteligent și mai competent să fie la cârma acestei țări,­­și să nu rămâie guvernul prada me­diocrităților. (Aplause prelungite). Când dar, d-lor, după această pornire principală de persecuțiune politică, onor. d. Vernescu a trecut­ iarăși la naționaliî­­liberali, sunt sigur că d-sa s’a bucurat însuși, sunt sigur că și naționaliî-liberali s’au bucurat când au putut pune în fruntea luptei electorale din București pe d. Vernescu, dar dați-mi voe să vă spun ca și mai sigur, că mult ne-am bucurat și noi de această stare de lu­cruri, și ca partid adversar ne convine ca naționalii-liberali să rămâe pururea în această înjghebare, și noi conserva­torii constituționali să fim cum suntem astă­zi. Cu argumentele de felul celor ce le­­am desvoltat aici pe scurt, cred că ne putem înfățișa bine și cuviincios în lupta electorală de astăzi. După cât se poate prevedea cu mintea rece și ne­părtinitoare, tăria situației noastre ca partid și slăbiciunea mai sus arătată a partidului advers ne va da o legislatură de patru, probabil și o a doua, așa­dar de opt ani, care vor sprijini și vor efec­tua ideile de reformă sănătoasă ale gu­vernului actual, și adversarii noștri vor bine-voi a recunoaște, că nu este­ nimica nefiresc în funcționarea normală a sis­temului constituțional, dacă după 12 ani de regim național-liberal, vom avea 12 ani de regim conservator constituțional. (Aplause prelungite). Apoi a luat cuvântul d. Alexan­dri Lahovari, care a pronunțat un discurs remarcabil, cu acea vervă, cu acea căldură și cu acel avânt care caracterizează pe eloquentul o­­rator și reamintește pe clasicii ora­tori din anticitate. Cuvântarea d-lui Lahovari a fost presărată de la început până la sfir­­șit de unanime și entusiaste aplauze și aclamațiuni. Vuietul acestor ma­­nifestațiuni sincere și spontanee, sub care se părea că au să se dărâme zidurile sălii, semăna cu mugetul o­­ceanului agitat. Patru mii de perechi de palme se loveau cu putere și din patru mii de popturi resuna cu glas puternic și cald strigătul de: «Bravo! bravo!» Dar spațiul nu ne permite a pu­blica de­cât mâine acest important discurs, care va forma o pagină stră­lucită în istoria retoricei române și va fi în același timp condamnarea definitivă a adversarilor noștri în actuala luptă. ---------,—,—|------------------------­ Mișcarea electorala Brăila Azi am primit primul număr al ziarului conservator Patria, care a apărut ieri ln Brăila. Urăm succes confratelui nostru în campania pe care a intreprins’o. * ★ * La Brăila s’a constituit un comi­tet electoral al partidului conser­vator. Iată, în această privință, ce scrie ziarul Patria: Câți­va membri ai partidului con­servator au convocat pe mai mulți cetățeni și în special pe toți mem­brii consiliului comunal, ai consiliului ju­­dețian și ai camerei de comerciu, adică tot ce are orașul și județul mai de frunte, și după ce li s’a expus* scopul întruni­­rei, au ales un comitet de peste cinci­zeci de persoane, sub președinția d-lui N. V. Perlea ; aceștia ’și-au­ luat sarcina de a stărui fie­care in* cercul său pen­tru reușita candidaților partidului con­servator. S’a dresat și un proces-verbal care a fost semnat de toți cei prezenți. Comitetul ales se compune din urmă­toarele persoane: N. V. Perlea, Preotul V. Vasilescu, C. Georgescu, G. Florescu, Al. V. Cociașu, I. Negulescu, M­­. Chivulescu N. Ștefănescu, (piața Galați) T. G. Stan­­ciu, N. Jaja, N. I. Constantinescu, C. Lăzărescu, Zamfir Zaharia, Chr. Economu, D. R. Malcociu, G. Verescu, Gavrilă Marin, Gheorghe Mușat, N. Giu­­rescu, N. Stănescu, T. Stoianovici, D. Stanovici, Ene Găgiulescu, Ghiriac Panait, Al. Mareș, Al. G. Nicolescu, D. NWpeanu, G. Fotin, I. N. Filotti, I. G. P­avelescu, G. Pungă, Mircea Rădulescu, M. Mar­ghiloman, P. Dimovici, N. Filipescu, R. Albuleț, Stere Ionescu, Theodor Suditu, V. Țenov, Al. A­­nanescu, G. Rudeanu, G. Furtunescu, G. Ștefănescu, (cofetar) D. R. Olteanu, R. Dumitrescu, I. Sprince­­nescu, G. Ionescu, (piața Galați) G. Târâță, M. Co­­coșu, Milea Iorgulescu, Themistocle Gravide, Stan Stănulescu, Șerban­­ Cosac, Dumitru Stoian, Al. Thedorescu, Lambru C. Ionescu, Petru Constanti­­nescu, Gh. Dimovici, I. Bălcescu, Decu I­. Bordescu Argeș Fostul deputat Dobrescu-Argeș a adresat alegătorilor colegiului al III- lea, din județul Argeș, un apel din care reproducem concluzia în ter­menii următori: Frați săteni, față cu atâtea foloase pi­păite, cu atâtea reforme practice pentru noi, față cu bună-voința ce ne arată par­tida conservatoare, lăsând la voința noas­tră alegerea deputatului țăran,­­credem că drumul ne este arătat, mâna ce ni s’a întins s’o apucăm cu încredere, cu recunoștință, și de azi înainte, judecăm partidele după purtare, iar nu după vorbe. Conservatorii consideră pe săteni oa­meni serioși, maturi de a exercita și dânșii dreptul lor politic. Iată marea probă de sinceritate, care se poate da de un partid prieten al unei clase. Cu aceasta conservatorii spulberă de tot legendele, prejudiciile și prevențiu­­nile trecutului, sar înaintea tuturor par­tidelor apropiindu-șî partea luminată a țărănimei și face ca fără întârziere le­gături puternice să se înceapă intre ele­mentul țărănesc și partida conservatoare! Aceasa aă un loc la un întreg program și la întrevederea formărei unei alianțe prin nimic în lume biruit. Așa­dar, liberalii au pretenții că au scris și vorbit despre libertăți, dar :... pu­terea morală de a le aplica nu avură, trebui să vină conservatorii a le aplica,ci iar­ țăranii abea și numai sub conser­vatori să aibă sincera, reala libertate de a’șî alege în voe oamenii lor săteni în Cameră. Țărănimea dar va nota această înaltă deosebire între partide, va ști pe viitor cine ’i-a întins mai întâiu și iară nici un interes, o mână prietenească își-a lăsat loc deschis în representațiunea țărei. Țărănimea prin copiii săi luminați ’și va studia interesele, trebuințele și de acum încolo va ști limpede și temeinic unde trebue să se uite, cu cine să caute înțelegere în viitor. Cu perfectă iubire și stimă. C. Dobrescu Argeș. -----------------------------------------------___ INFORM­AȚIUNI Sosirea M. S. Regelui Astă­zi la orele 10 a. m. s’a re­întors în țară M. S. Regele și prin­cipele Ferdinand. Gara, Calea Griviței precum și Calea Victoriei, erau foarte frumos împodobite. La gară o mulțime imensă aștepta­u sosirea Suveranului. In vagonul regal luase loc d-nii miniștrii C. Olănescu și general La­hovari, cari eșiseră înaintea M. Sale, la Vârciorova. Când trenul sosi în gară, muzica regimentului 6 Ilfov intonă imnul regal, compania de gardă prezentă armele, iar publicul isbucni in stri­găte de «Ura!» M. Sa Regele precum și princi-

Next