Timpul, ianuarie 1892 (nr. 1-23)
1892-01-14 / nr. 9
TIMPUL 14 IANUARIE facem sunt pentru Cameră și Senat, adecă pentru niște Corpuri legiuitoare. Eu am aflat, spre marea mea mulțumire, că guvernul acesta este gata a’șî îndeplini datoria de onestitate politică și constituțională, și că printr’un manifest făcut către d-stră, alegători, va arăta fiecare ministru cari ’i sunt vederile și cu ce proiecte de led voesce să se înfățișeze înaintea Corpurilor legiuitoare, dacă va obține încrederea tezei prin mandatarii aleși. Astfel va putea fiecare din d-voastră să se pronunțe în cunoscință de cauză, să știe anume ce vrea guvernul, să-și pipne el însuși, alegătorul, păsul său, să vadă dacă remediul și reforma ce se propune îi convine, pentru ca să știe dacă acel pe care trebue să-l aleagă ,trebue sau nu să susție acest guvern, cu aceste idei. Acest punct câștigat, știind noi în această mișcare electorală pe ce temeiuri avem guvernul acesta și pentru ce înfăptuiri de legi avem să trimitem deputații noștri, lupta electorală cu adversarii noștri, cu partidul numit liberalnațional" va fi cu atât mai ușoară, cu cât, d-lar, din partea noastră, vom avea un program de idei, pe când din partea adversă, cu toată osteneala ce-mi am dat, cu toată atențiunea cu care am urmărit manifestele liberalilor din întruniri și gazete, nu am descoperit până acum nici o singură idee legislativă in virtutea căreia vi se prezintă d-voastră (Aplause). Insă d-lor, este vreme ca să eșim odată din copilăria politică. Noi alegători in toată vârsta legală a majorităței, cu maturitatea politică presupusă de Constituție, să mai dăm voturi, să exprimăm ceea ce se numește suveranitatea națională, adecă să trimitem în Cameră și Senat pe reprezentanții noștri cari să susțină sau să combată un guvern, Iară ca să fie de mai nainte hotărit, care anume sunt ideile practice ale guvernului și care ale noastre, aceasta nu se mai poate. Nu se mai poate prezintă cineva cu mistere și secret în lupta electorală. Va se zică cel d’ánt dia punct al nostru față cu adversarii, ceea ce putem susține în orî-ce întrunire publică, în orî-ce convorbire, este acesta: noi vom ști ce idei de reformă sprijinim; voi nu ne spuneți nici una în această luptă electorală. Așa fiind, pe necunoscut, nu vă dăm încrederea (aplause). Dar ei zic, trecutul partidului liberal este cunoscut ! Apoi aceasta nu se încălzește, fiind-că acum este vorba de viitorul legislativ. Trecutul a avut gloria lui și în partidul liberal, dar a avut și lucruri slabe. D-na Manu v’a amintit câteva din reformele făcute de trei ani încoace, v’a vorbit de stârpirea agiului; iar trecutul partidului liberal în cea ce prive-ce financele, este agiul. Apoi ve întreb, când liberalii vor veni la guvern, ci că invocă numai trecutul, vor iarăși să reînființeze agiul ? Dacă o vor, să o spue de pe acum, și alegătorii vor judeca, dacă le convine un asemenea partid. Dacă nu omai vor, daca recunosc greșala lor asupra agiului, să o declare. Insă ei nu ne fac altă declarare, decât trecutul lor. In trecutul lor mai este și împotrivirea la vinzarea pământului în loturi așa de mici numai la țărani și cu înlesnirea de b ni pentru țărani, cum o propunem noi. In trecutul lor loturile erau mari și se foloseau de ele numai arendașii bogătași și favoriți lor politici. Acest trecut al lor vor să ni’l mai aducă la guvern ? In trecutul lor stă și lăsarea magistraților de la Apel și a prezidenților de Tribunale la discreția ministrului, de justiție? Vor să ne readucă amovibilitatea magistraturei ? Cum vedeți, cu vorba «trecutul partidului liberal» nu se înaintează chestiunea, care ne preocupă; tot restul remâne ascuns în fundul satului, și cu modul acesta nu se pot face alegeri cinstite. Va să zică, noi suntem mai tari pentru sinceritatea cu care ne expunem ideile de reformă, pe când ei sunt slabi, fiindcă le ascund. Vin la punctul al doilea. Am cetit ce s’a petrecut la întrunirea liberalilor naționali de Lunia trecută în sala Dacia; am văzut că ați vorbit acolo d. Vernescu, d. Pallade, d. Fleva și d. Pake Protopopescu. Distinși bărbați d-nnn Fleva și Vernescu, foarte distins d. Palade și grozav de distins d. Protopopescu (ilaritate), nu încape îndoială. Totuși este de regretat, că nu au vorbit în acea întrunire membrii mai ortodocși ai partidului liberal, d-nii Sturdza, Statescu, Aurelian. De ce vor fi făcut d-lor? Dar, in line, trebue să ne mulțumim cu ce ni s’a dat. In toate discursurile ținute acolo nici vorbă de idei, de reforme legislative, nimic, am văzut numai o plângere care s’a repetat uniform de toți, că adică s’au confiscat libertățile publice, și că alegerile viitoare nu vor fi libere ; aceasta este temerea d-lor, dar de ce aceasta? Cum poate fi vorba de confiscarea libertăților publice prevăzute in Constituțiune ? înțeleg dacă ați fi auzit pe vreunul din guvern sau vreun organ al guvernului, să fi zis că este vorba că guvernul sau partidul conservator să provoace o schimbare a Constituțiunei in sens de a restrânge libertățile publice . Dată de aceasta nu a fost vorbă și nici unuia din partizanii guvernului de astăzi nici prin gând nu-î trece de a face o încercare de reforma constituțională, ci din contra cu toții sunt hotărîțî a lucra înlăuntrul acestei Constituțiuni, foarte liberală și democratică, cea mai liberală între toate statele monarhice din lumea de astăzi. Va să zică dacă nu este vorba de reformă constituțională, dacă rămânem înlăuntrul libertăților acestei Constituțiuni, cum să se connfisce libertățile? Ne-am înscris în listele electorale conform cu legea. Cine nu este mulțumit de Primărie, poate merge la tribunal; și fiindcă tribunalele încă sunt schimbătoare după placul ministrului și s’ar putea crede că nu dau cu siguranță dreptatea politică, putem merge la Curtea de carațiune, care este inamovibilă și nu poate fi taxată de reacționară. Odată cineva alegător, are să meargă la vot după colegiul în care este înscris, și acolo va vota cu biletul secret, prevăzut în lege, in libera lui conștiință. Care ministru s’a încercat să schimbe această regulă ? Care ministru s’a încercat să restrângă libertatea întrunirilor sau a presei? Dacă se va întâmpla ca un funcționar se comită un abuz, fiecare cetățean este în drept să-l tragă înaintea justiției și în ceea ce privește delictele și crimele politice, avem instituțiunea juraților. Cine a atins această instituțiune ? Prin urmare, vorba aceasta, că nu va eși reprezentația națională după libera voință a țărei, este o vorbă goală și fără nici un înțeles și’mî pare réu că un om inteligent ca d. *Fie va repeta și astăzi, după 26 ani, acel cuvânt copilăresc care-i zicea la început fiecare om din opozițiune, că toate alegerile nu erau adevărata expresiune a țărei decât atunci când era partidul său la guvern. Dar, d-lar, argumentul cel mai tare, cu care trebue să răspundem noi liberalilor în acest punct, este următorul: noi am avut o constituțiune și aceea foarte liberală, acea de la * 1866,* făcută de conservatori și de liberali în unire. Iată, d-lor, ce -mi propuneam să vă spun. Dacă, d-voastră, credeți că guvernul actual, care reprezintă partidul conservator, merită să continue a sta la cârma țărei, atunci vă rog să bine-voiți a nu pierde din vedere că un guvern oricât de bun ar fi și oricât de capabili ar fi membrii, care îl compun, nu poate realiza nimic, dacă nu va găsi în corpurile legiuitoare, un sprijin puternic, o majoritate decisă, care să-i voteze legile ce el ii va prezintă. Vă rog dar să binevoiți să discerneți bine candidaturile propuse și să votați pe aceia cari vă vor da asigurarea că vor merge cu guvernul și în viitor. Nu este, dlar, o necinste de a fi guvernamental, este din centru o onoare, când guvernul pe care îl susții este un guvern cinstit și capabil. (Aplause prelungite). Iată apelul călduros ce făcem la droastă. Vă făgăduim că cu concursul dvoastră peste patru ani, la alegerile viitoare, ne vom prezintă înaintea d-voastra cu fruntea tot atât de senina, cu inima curată, ca să vă dăm seamă de ceeace am făcut în acești patru ani și atunci ne veți putea judeca față cu partidul liberal-national; atunci când și partidul liberal-național se va regenera, vom putea sta cu dânsul la luptă în mod cuviincios și vom pune înainte programul nostru și pe al lui. Dacă sunteți de această părere și dacă veți bine-voi a urma sfatul ce vă dați, veți face un fapt patriotic și eu terminând vă mulțumesc de bine-viitoarea atențiune ce ’mi-ați dat (aplause prelungite). Această Constituțiune, afară de isolata revizuire a art. 7 cu cestiunea evreilor, in principiile ei relative la drepturile cetățenești, la libertatea electorală, nu a fost atinsă și revizuită de conservatori, dar a fost revizuită la 1882 de naționalii-liberali, sub conducerea d-lui Ion Brătianu, și la acea revizuire o mare parte din conservatori, prin abținere, nici n’au fost în Cameră și cei cari erau în Cameră au combatut-o. Cu toate acestea ea s’a votat și în virtutea ei se fac astăzi operațiunile electorale. Cine a făcut acea revizuire ?—Numai naționalii-liberali; ei își au alcătuit la 1882 Constituțiunea astfel cum credeau ca ei să fie mai asigurați în privința tuturor libertăților: au decapitat colegiul I, au introdus votul secret, au făcut mai înainte legea responsabilitatei ministeriale, au mai lărgit libertatea presei, au făcut tot ce un partid luminat și democrat a crezut că trebue să facă, și acum când pentru prima oară vine la guvern, partidul adversar, adecă conservatorii uniți pe bază de principii moderne și se prezintă la alegeri, începe cine ? Partidul liberal începe se stinge că nu este asigurată expresiunea suveranitatei naționale in alegeri? Dar ce reforme ați facut la 1882, ce garanții ați luat? Nu ați făcut voi secretul votului? Nu ați luat voi toate acele asigurări ce le credeați voi în mintea voastră pentru a garanta libertatea în alegeri?—Nu vă convine prerogativa Coroanei că a putut proroga corpurile legiuitoare zece zile?.. Dacă nu v’a convenit, de ce nu ați revizuit’o in acest punct ? Aici este dilema, sau plângerea voastră, că nu aveți garanții pentru libertatea alegerilor viitoare,’ este o vorbă goală fără nici un temei, și atunci situația voastră electorală este slabă; sau dacă în această plângere ar fi o umbră de temei, atunci suntem noi în drept a zice : ce oameni nechibzuiți sunt aceștia, un partid întreg, deoarece acum zece ani revizuesc ei Constituția ca să-i garanteze, și la cea de Intâiü încercare făcută de partidul conservator încep să strige că nu a fi destule garanții. Apoi iertați-mi să vă spun, că dacă erați așa de puțin chibzuiți atunci, când aveați între voi pe C. A. .Rosetti și Ion Brătianu, ce garanții am eu că astăzi, când Rosetti și Brătianu vă lipsesc, veți fi mai chibzuiți, pentru ca să vă dați votul meu de încredere? Și prin urmare situația voastră electorală este și în acest caz foarte slabă. (Aplause). Vin la al treilea punct și am sfîrșit. In întrunirea liberalilor de Lunia trecută, în acea întrunire, unde — după spusa oratorilor — ca nici o dată se adunase țara întreagă, am văzut spre marea mea surprindere pus ca orator în fruntea partidului liberal pe d. George Vernescu....! Să le fie de bine! Pe d. Vernescu trebue dar să ne mai ocupăm. Dar, dacă d. Vernescu, pe care cu atențiune și respectul ce am totdeauna pentru adversari, l’am cetit cu cea mai mare luare aminte, dacă ar fi arătat vre-o singură idee de reformă, aș căuta să mă esprim asupra acestei idei. Dar vre-o idee de stat care să se poată discuta, nu am descoperit nici în discursul d-sale de Lunia trecută, nici în vre-un alt discurs dl d-sale de mai nainte. Și astfel, în lipsa vreunei idei de stat, nu -mi rămâne decât a scoate din toată activitatea politică a acestui eminent bărbat de stat ceea ce îmi pare că se arată ca un fir roșu, ca principala și caracteristica d-sale preocupare. Și aceasta este cam următorul lucru: La 1876-77, acum 15 ani când a căzut guvernul conservator al d-lui Lascar Cazarmu și d Vernescu făcea parte din guvernul liberal, d-sa a fost unul din cei mai aprigi susținători ai dărei în judecată a Ministerului conservator, și când la 1888-89, acum trei ani, d-na Vernescu trecuse la conservatori, d-sa a fost iarăși în Cameră cel mai aprig susținător al dărei în judecată a ministerului liberal. (aplause.) Din norocire, în această Cameră cu o majoritate conservatoare constituțională, s’au găsit destui oameni, între cari și eu, cari s’au împotrivit acestei dări in judecată a cabinetului Brătianu, care s’a și respins, fiind-că nu prin întemnițarea adversarilor politici se face progresul într’o țară. D. Vernescu este însă așa de consecvent in această pornire a d-sale, încât s’a distins la 1877 în contra ministerului Catargi, precum s’a distins la 1888 contra ministerului Brătianu; în orîce parte trecea d. Vernescu, când era vorba de acusare ministerială, era acolo ca să o susțină, și să ne dăm bine samă de pornirea d-sale. Nu este vorba numai de acuzare, este vorba de condamnare, de închisoarea politică cu toate urmările ei. D-sa însuși a zis, că ar dori se vadă pe C. Brătianu in celula umedă de la Văcărești ; aceasta credea d-sa că este actul patriotic al d-sale. Și nu uitați că după legea responsabilităței ministeriale un ministru condamnat — las închisoarea la Văcărești — poate să fie condamnat se nu mai ocupe funcțiuni publice în toată viața lui; odată trimiși in acea celulă, acei oameni nu mai pot se fie în viața politică a țărei nici miniștri, nici alți representanți ai puterii executive. Este o fericire că nu s’a realizat nici o dată gândul d-lui Vernescu. Dar ia să ni’l închipuim realizat, căci numai astfel vom putea judeca valoarea d-lui Vernescu ca om de Stat. La ce ajungem, dacă realizăm gândul d-sale de la 1877 și acel de la 1888? Să ne închipuim că-i ar fi urmat țara și Camera, să ne închipuim că s’ar fi trimes toți miniștrii cabinetului Catargiști și toți miniștrii cabinetului Brătianu la Văcărești și că toți acei oameni ar fi astăzi scoși afară din viața noastră politică. Am luat lista acuzaților din aceste două epoce, și să vedem rezultatul. Ar fi fost întâi închis și șters din viața politică . Lascar Catargi. Dacă se închidea la Văcărești d. Lascar Catargi, cu cine se ținea de Vernescu la 1884? (Ilaritate), ar fi fost închis Alexandru Lahovari și acesta șters din viața publică. Ar mai fi fost închis (îl citesc după ordinea dării în judecată de atunci) generalul Florescu. Dacă se închidea generalul Florescu, cu cine făcea d. Vernescu micele înțelegeri de la Senat? (Ilaritate). Dacă se închidea Maiorescu,... de acesta nu era mare pagubă. Se închidea Mavroghenî... pe acesta l’a luat soarta din mijlocul nostru, dar cât a trăit a fost unul din cele mai inteligente și fine capete politice ce a avut țara noastră; Gustaforu asemenea ar fi fost șters din viața publică ; D Iorgu Cantacuzino, blândul, moderatul d. Cantacuzino, era să-l vedeți la Văcărești, declarat incapabil de a mai purta o sarcină publică; D. Vasilie Boerescu, d. Teodor Rosetti, chiar și bietul d. Nicolae Crețulescu și în fine d. Carp, toți aceștia eșii din Văcărești, trebuiau să se ducă din țară sau să- și caute esclusiv de interesele lor private, dacă mergea după gândul d-lui Vernescu de la 1877 Acum, d-lor, să vedem gândul d-lui Vernescu de acum trei ani: să se trimeată la Văcărești întâi loan Brătianu; pe loan Brătianu l-a scăpat acum soarta de toate miseriile lumești l’a scăpat atunci o Cameră inteligentă de acuzare; Dumitru Sturza și Eugenia Statescu ar fi fost poate astăzi încă la Văcărești, dar cu cine se ținea astăzi d. Vernescu, dacă se întâmpla aceasta? Nacu, Aurelian, Stolojan, Radu Mihai (ilaritate) și inofensivul general Cernat. Nu e vorbă. Poate că unul sau altul din acești miniștri, după părerea unora din d-voastră, merită soarta unui fost ministru de Resbel și unui fost director, al regimului liberal,dar ca conducătorii de partid toți să fie trimeși la temniță și șterși din viața politica, este un cel care poate trece numai prin gândul d-lui Vernescu. Generalul Manu a scăpat din acest pomelnic fiind că s’a întâmplat să nu fie pe atunci în acele ministere ; ceil’alți miniștri de astăzi sunt mai tineri, și numai astfel n’au avut fericirea de a fi acuzați de d. Vernescu; dar bun este Dumnezeu, viitorul le este deschis (ilaritate). Așadar, tot ce este mai marcant in această țară ca oameni politici, toți capii de partide ar fi astăzi suprimați prin închisoarea de la Văcărești, după gândul d-lui Vernescu, și cine ar rămânea ca să conducă destinele României independente ? D. Vernescu, cu acele remarcabile personalități pe cari le-au adus la guvern și cu acele pe cari promitea să le mai aducă. Am avea dar ca singurii miniștri posibili ai acestei țări. Intuiți pe d. Vernescu, al doilea pe d. Ghedem Teodorescu, al treilea pe d. Isvoranu, al patrulea pe d. Vericeanu, al cincilea pe d. Blaramberg; am mai avea ca speranță măgulitoare pe d. Enacovîci de la Botoșani și pe d. Aristid Pascal din Bucurescî (ilaritate). Este tot d’auna, d-lor, un lucru riscat de a anticipa opiniunea publică, dar îndrăznesc a zice, că dacă am face un adevcrat plebiscit, dacă din 500.000 de oameni, bărbați majori, ’î-am chema pe toți să-și dea părerea, dacă ’î-am întreba: Oameni buni, cine să fie la guvern, cine să conducă frânele terei, oameni ca Lascar Catargi, Ioan Brătianu, Sturdza, Lahovari, Statescu, Iorgu Cantacuzen, Aurelian, Carp, toți acei pe cari d. Vernescu ’i trimetea la temniții, sau guvernul acestei țări să fie compus numai din d-nii Vernescu, Ghedem, Vericeanu, Enacovici, etc, care va fi părerea imensei majorități a acestei țări? Este incontestabil că o decapitare, o suprimare, a tot ce este mai eminent, fie dintr’un partid fie din altul, nu poate să fie idealul de progres care’l urmărește țara aceasta, căci ea nu poate dori alta decât ca tot ce este mai inteligent și mai competent să fie la cârma acestei țări,și să nu rămâie guvernul prada mediocrităților. (Aplause prelungite). Când dar, d-lor, după această pornire principală de persecuțiune politică, onor. d. Vernescu a trecut iarăși la naționaliîliberali, sunt sigur că d-sa s’a bucurat însuși, sunt sigur că și naționaliî-liberali s’au bucurat când au putut pune în fruntea luptei electorale din București pe d. Vernescu, dar dați-mi voe să vă spun ca și mai sigur, că mult ne-am bucurat și noi de această stare de lucruri, și ca partid adversar ne convine ca naționalii-liberali să rămâe pururea în această înjghebare, și noi conservatorii constituționali să fim cum suntem astăzi. Cu argumentele de felul celor ce leam desvoltat aici pe scurt, cred că ne putem înfățișa bine și cuviincios în lupta electorală de astăzi. După cât se poate prevedea cu mintea rece și nepărtinitoare, tăria situației noastre ca partid și slăbiciunea mai sus arătată a partidului advers ne va da o legislatură de patru, probabil și o a doua, așadar de opt ani, care vor sprijini și vor efectua ideile de reformă sănătoasă ale guvernului actual, și adversarii noștri vor bine-voi a recunoaște, că nu este nimica nefiresc în funcționarea normală a sistemului constituțional, dacă după 12 ani de regim național-liberal, vom avea 12 ani de regim conservator constituțional. (Aplause prelungite). Apoi a luat cuvântul d. Alexandri Lahovari, care a pronunțat un discurs remarcabil, cu acea vervă, cu acea căldură și cu acel avânt care caracterizează pe eloquentul orator și reamintește pe clasicii oratori din anticitate. Cuvântarea d-lui Lahovari a fost presărată de la început până la sfirșit de unanime și entusiaste aplauze și aclamațiuni. Vuietul acestor manifestațiuni sincere și spontanee, sub care se părea că au să se dărâme zidurile sălii, semăna cu mugetul oceanului agitat. Patru mii de perechi de palme se loveau cu putere și din patru mii de popturi resuna cu glas puternic și cald strigătul de: «Bravo! bravo!» Dar spațiul nu ne permite a publica decât mâine acest important discurs, care va forma o pagină strălucită în istoria retoricei române și va fi în același timp condamnarea definitivă a adversarilor noștri în actuala luptă. ---------,—,—|------------------------ Mișcarea electorala Brăila Azi am primit primul număr al ziarului conservator Patria, care a apărut ieri ln Brăila. Urăm succes confratelui nostru în campania pe care a intreprins’o. * ★ * La Brăila s’a constituit un comitet electoral al partidului conservator. Iată, în această privință, ce scrie ziarul Patria: Câțiva membri ai partidului conservator au convocat pe mai mulți cetățeni și în special pe toți membrii consiliului comunal, ai consiliului județian și ai camerei de comerciu, adică tot ce are orașul și județul mai de frunte, și după ce li s’a expus* scopul întrunirei, au ales un comitet de peste cincizeci de persoane, sub președinția d-lui N. V. Perlea ; aceștia ’și-au luat sarcina de a stărui fiecare in* cercul său pentru reușita candidaților partidului conservator. S’a dresat și un proces-verbal care a fost semnat de toți cei prezenți. Comitetul ales se compune din următoarele persoane: N. V. Perlea, Preotul V. Vasilescu, C. Georgescu, G. Florescu, Al. V. Cociașu, I. Negulescu, M. Chivulescu N. Ștefănescu, (piața Galați) T. G. Stanciu, N. Jaja, N. I. Constantinescu, C. Lăzărescu, Zamfir Zaharia, Chr. Economu, D. R. Malcociu, G. Verescu, Gavrilă Marin, Gheorghe Mușat, N. Giurescu, N. Stănescu, T. Stoianovici, D. Stanovici, Ene Găgiulescu, Ghiriac Panait, Al. Mareș, Al. G. Nicolescu, D. NWpeanu, G. Fotin, I. N. Filotti, I. G. Pavelescu, G. Pungă, Mircea Rădulescu, M. Marghiloman, P. Dimovici, N. Filipescu, R. Albuleț, Stere Ionescu, Theodor Suditu, V. Țenov, Al. Ananescu, G. Rudeanu, G. Furtunescu, G. Ștefănescu, (cofetar) D. R. Olteanu, R. Dumitrescu, I. Sprincenescu, G. Ionescu, (piața Galați) G. Târâță, M. Cocoșu, Milea Iorgulescu, Themistocle Gravide, Stan Stănulescu, Șerban Cosac, Dumitru Stoian, Al. Thedorescu, Lambru C. Ionescu, Petru Constantinescu, Gh. Dimovici, I. Bălcescu, Decu I. Bordescu Argeș Fostul deputat Dobrescu-Argeș a adresat alegătorilor colegiului al III- lea, din județul Argeș, un apel din care reproducem concluzia în termenii următori: Frați săteni, față cu atâtea foloase pipăite, cu atâtea reforme practice pentru noi, față cu bună-voința ce ne arată partida conservatoare, lăsând la voința noastră alegerea deputatului țăran,credem că drumul ne este arătat, mâna ce ni s’a întins s’o apucăm cu încredere, cu recunoștință, și de azi înainte, judecăm partidele după purtare, iar nu după vorbe. Conservatorii consideră pe săteni oameni serioși, maturi de a exercita și dânșii dreptul lor politic. Iată marea probă de sinceritate, care se poate da de un partid prieten al unei clase. Cu aceasta conservatorii spulberă de tot legendele, prejudiciile și prevențiunile trecutului, sar înaintea tuturor partidelor apropiindu-șî partea luminată a țărănimei și face ca fără întârziere legături puternice să se înceapă intre elementul țărănesc și partida conservatoare! Aceasa aă un loc la un întreg program și la întrevederea formărei unei alianțe prin nimic în lume biruit. Așadar, liberalii au pretenții că au scris și vorbit despre libertăți, dar :... puterea morală de a le aplica nu avură, trebui să vină conservatorii a le aplica,ci iar țăranii abea și numai sub conservatori să aibă sincera, reala libertate de a’șî alege în voe oamenii lor săteni în Cameră. Țărănimea dar va nota această înaltă deosebire între partide, va ști pe viitor cine ’i-a întins mai întâiu și iară nici un interes, o mână prietenească își-a lăsat loc deschis în representațiunea țărei. Țărănimea prin copiii săi luminați ’și va studia interesele, trebuințele și de acum încolo va ști limpede și temeinic unde trebue să se uite, cu cine să caute înțelegere în viitor. Cu perfectă iubire și stimă. C. Dobrescu Argeș. -----------------------------------------------___ INFORMAȚIUNI Sosirea M. S. Regelui Astăzi la orele 10 a. m. s’a reîntors în țară M. S. Regele și principele Ferdinand. Gara, Calea Griviței precum și Calea Victoriei, erau foarte frumos împodobite. La gară o mulțime imensă așteptau sosirea Suveranului. In vagonul regal luase loc d-nii miniștrii C. Olănescu și general Lahovari, cari eșiseră înaintea M. Sale, la Vârciorova. Când trenul sosi în gară, muzica regimentului 6 Ilfov intonă imnul regal, compania de gardă prezentă armele, iar publicul isbucni in strigăte de «Ura!» M. Sa Regele precum și princi-