Timpul, iunie 1892 (nr. 120-142)
1892-06-02 / nr. 120
ANUL AL PATRUSPREZECELEA.—No. 120 EDIȚIA ÎNTÂIA ABONAMENTELE: In țară pe un an..........................40 le n pe 6 luni.......................................20 lei pe 3 luni......................... 10 lei Pentru streinătate, un an............................50 lei Redacția și Administrația 23. STRADĂ DOAMNEI. 23. Un exemplar 10 Bani SESIUNE RODNICA Cine nu-șî aduce aminte de contradicțiunea flagrantă ce exista sub regimul colectivist între făgăduințele conținute în mesagiurile de descindere și între faptele ce se săvârșeau în urmă de către guvernanți ? Discursurile Tronului ajunseseră a fi privite ca o formalitate ; ele erau croite pe același calup ; țara începea a crede că tot ce se făgăduia prin mesagiu, nu se va îndeplini. Acest sistem devenise normă și producea un fel de indiferență, care nu era departe de dispreț, pentru angajamentele luate de guvern prin gura Suveranului. Regimului conservator revine onoarea de a fi rupt cu aceste năravuri primejdioase. N’are cineva decât să-și amintească cele conținute în mesagiul de deschidere al actualului Parlament și să le compare cu lucrarea legislativă a acestei sesiuni și va vedea că guvernul a ținut cu prisos ceea ce a făgăduit. In mesagiu se zicea: «Programul pe care guvernul meu l'a așternut în apelul șeii către țară, nu poate fi decât opera unei întregi legislaturi. In sesiunea actuală însă, cu tot timpul înaintat, trebue cel puțin începută această lucrare bine-făcătoare.Din urmă, mesagrul enumera lucrările principale ce erau să se facă în sesiunea extraordinară, ca: Votarea budgetului la timp oportun ; Legile financiare; Organizarea Creditelor agricole; Tablourile de prețuri pentru vînzarea domeniilor Statului; Modificarea legei docurilor; Gara centrală; Legile de reformă administrativă; Înzestrarea armatei cu puști de sistem nou și cu un cazarmament sănătos și rațional ; Legile privitoare la învățăment-Rémas’a vr’una din aceste lucrări în suferință ? Se știe că nu mai mult încă, pe lângă aceste lucrări principale s’au discutat și s’au votat un număr însemnat de legi de ordin secundar și aceste toate în prima sesiune extraordinară a unei legislaturi, când se constituesc Adunările, se discută verificarea alegerilor, mesagiul, atâtea lucruri care cer un timp destul de îndelungat. Adversarii noștri, ne mai știind cu ce să ne atace, au criticat cu asprime tocmai această activitate parlamentară, zicând că majoritățile din Senat și din Cameră au votat orbește și cu iuțeala abuzului tot ce a cerut guvernul. Dacă este așa, de ce membrii opoziției nu ș’au dat osteneala de a desbate proiectele prezentate de guvern ? Slavă Domnului ! Nimeni nu le-a închis gura, martor este d. Dobrescu (Prahova) a cărui voce și elocință a resunat tot timpul sesiunei. Dar potrivnicii știu bine că nu este așa, că proiectele guvernului s’au desbătut cu de amănuntul, unele chiar s’au combătut de unii membri credincioși ai majorităței- Ziarele liberale au constatat chiar cu bucurie aceste discuțiuni, atribuindu-le unei dislocări a partidului guvernamental și trăgend dintr’casele concluziuni defavorabile coheziunei majorităței. Cum se explică o asemenea contrazicere? Explicațiunea este lesnicioasă de tot: Opozițiunea privește cu râvnă activitatea spornică a Parlamentului și a guvernului conservator și caută toate mijloacele spre a înegri lucrarea lor în fața țerei Opozițiunea este în rolul ei, dar să nu crează că țara se amăgește. Ea vede un lucru pe care se obicinuise a nu-l mai vedea: vede că guvernul și Parlamentul îndată ce au intrat pe calea normală, prin gruparea tuturor elementelor partidului conservator, au debutat prin un act de onestitate politică, îndeplinind cu prisos făgăduințele pe care le făcură terei prin mesagiul de deschidere. Apelul adresat alegătorilor de către guvern se încheia prin cuvintele : «Nici o dată nu am promis mai mult decât putem ține, nici n’am uitat ceea ce am promis.» Se înțelege că aceste rânduri se raportau la modul de a lucra al guvernelor conservatoare, căci numai partidele ce sunt la cârmă pot promite și sunt obligate a se ține de ceea ce promit.Lucrările parlamentare săvârșite în aceste trei luni, care nu sunt decât începutul legislaturei, au dovedit că partidul nostru știe a se ține de cuvânt și oferă trei garanții puternice că și în viitor el va îndeplini cu sfințenie toate angajamentele sale. T--------------—«--------------------- TELEGRAME Barcelona, 11 iunie. Situația s-a agravat. Lucrătorii au atacat casele mai multor fabricanți. Geodarmeria care a intervenit a fost respinsă; lucrătorii au tras asupra geandarmilor și au liberat pe camarazii lor cari fuseseră arestați. Greviștii încearcă mereu a face să se părăsească cu desăvârșire lucrul. Cea mai mare parte a atelierelor sunt închise din ordinul guvernatorului. Barcelona, 12 iunie. Agitația continuă; nouă ciocniri s-au produs între trupă și greviști; sunt mai mulți răniți. Fabricanții din împrejurimile Barcelonei au suspendat lucrul ; ei vor aștepta terminarea grevei. In urma proclamarei stărei de asediu, sau concentrat trupe. Petersburg, 12 iunie, invalidul rus» constată caracterul foarte cordial al întrevederei din Kiel, care a fost considerată pretutindeni cu simpatie ca o garanție nouă a întărirei păcei europene. Petersburg, 12 Iunie. Comisiunea graurilor a ținut ieri o ședință decisivă, dar deliberările vor fi ținute în secret până la sancționarea lor. Budapesta, 12 Iunie. Camera a discutat budgetul ministerului de comerț. D. Lukacs, secretar de stat, a respuns la o chestiune asupra comerțului Ungariei în Orient; a zis că Ungaria își dă silințe ca să aibă o flotilă pe Dunăre; până acuma ea posedă 12 vapoare și tot atâtea remorchere; ea va avea o flotă respectabilă în momentul când fluviul va fi cu desăvârșire liber, dacă Camera ar acorda resursele necesare. In ceea ce privește comerțul de fer cu Constantinopol, taxele de transport au fost reduse în mod considerabil în acest interes. Ministrul d. Weckerle a declarat că până acum lucrările de regularizare a Porților de fer s’au făcut fără piedică; totul face să se spere că ele se vor termina la termenul fixat. Lisabona, 11 iunie. Regele trebue să semneze azi decretul relativ la datorie; decretul va apare Sâmbătă. Se asigură că el fixează un termen pentru conversiunea datoriei consolidată exterioară în datorie interioară. Se zice că guvernul portugez negociază cu Comptoir d’Escompte o operațiune financiară care tinde să asigure plata la 1 iulie a părții a 3-a din cupon oferit în mod provizoriu posesorilor datoriei exterioare. Minneapolis, 11 iunie. Convențiunea republicană a votat cu 1535 voturi candidatura d-lui Harrison la presidenție, a dat 182 voturi d-lui Mac Kinley și 82 d-lui Blaine. Ohio a votat pentru d. Mac Kinley care nu aspiră la candidatură și care după proclamarea rezultatului a rugat adunarea să nu numească pe d. Harrison în unanimitate. Propunerea a fost primită cu aplauze vii. D. Whitelaw Reid a fost numit în unanimitate candidat la sub-preșidenție. Valpareso, 12 Iunie. Noul minister este format. D. Barros Luco ia internele, d. Errazuris, afacerile străine și d. Max Iver finanțele. Paris, 12 Iunie. O depeșă din Santiago din Chile confirmă formarea noului cabinet. D. Vicente Davila a fost numit ministru al lucrărilor publice, d. Campo ministru al instrucției publice și justiției. Bruxelles, 12 iunie. Indépendance Belge anunță că autoritățile franceze din Dakar s-au opus în mod formal la imbarcarea a 500 de indigeni senegali angajați pentru lucrările drumului de fer din Congo. Portul Dakar este ocupat de spahii. Lucrătorii angajați au trebuit să se întoarcă la vetrele lor. MARȚI 2/14 IUNIE 1892 ANUNCIURI ȘI INSERȚII: Linia 30 litere petit pag. IV.....................0,40 Reclame................. „III.....................1,50 ................. » II.....................2,50 In ^aris anunciurile se primesc la Agenția I* X Havas, 8 Place de la Bourse m ■% /Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23. T1n exemplar 10 Bani ■MiiiiMiiiiiiiii mammMiiimmmmmmmMmmiímmmimmeyíaBemim Lucrările Parlamentului Vorbim mai sus !de activitatea desfășurată de de Camere în ultima lor sesiune. Dar nimic nu va putea dovedi mai bine această activitate, de cât însăși nomenclatura legilor votate și de aceea lăsăm să urmeze aci un tablou al tuturor acestor legi, pe care, după cum se va vedea, le-am împărțit în două categorii. Este bine înțeles că am omis cu desăvârșire citarea legilor de mai mică importanță, precum deschideri de credite mici, indigenate, pensiuni etc. Proiecte însemnate 1. Proiectul de lege, pentru chemarea sub drapel a clasei anului 1892. 2.—-Proiectul de lege pentru concesiunea și instalarea în țară, pe timp de 10 ani, a unei fabrici de conserve alimentare pentru trebuințele armatei. 3.-Proiectul pentru modificarea art. 16 și 36 din legea vînzărea bunurilor Statului și rescumperarea embaticurilor. 4. —Proiectul de lege pentru modificarea legei de organizare a administrației centrale a financelor și casieriilor generale de județe. 5. —Proiectul pentru fixarea veniturilor și cheltuelilor Statului pe 1892-93. 6.^ —Proiectul pentru budgetul de venituri și cheltueli al căilor ferate pe 1892. 7. — Proiectul pentru regularea situațiunei absolvenților liceelor reale. 8. —Proiectul de lege pentru organizarea serviciului poștal rural. 9.—Proiectul de lege pentru organizarea administrației centrale a ministerului de interne. 10.Proiectul relativ la exproprieri pentru cauză de utilitate publică. 11.—Proiectul pentru deschiderea unui credit de 29.000.000 pentru transformarea gării de Nord. 12. —Proiectul pentru autorizarea Camerelor de Comerciu spre a declara stinse remășițele din zecimea asupra patentelor. 13.—Proiectul pentru îmbunătățirea și înmulțirea rasei cailor în țară. 14.— Proiectul pentru fixarea personalului Gassei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. 15.— Proiectul pentru aprobarea actelor internaționale încheiate de congresul poștal din Viena. 16.—Proiectul de lege pentru înființarea unei secțiuni a vînzărea bunurilor Statului la ministerul domenilor. 17.—Proiectul pentru modificarea organizării serviciului sanitar al armatei. 18.—Proiectul pentru interpretarea legei din 6 Martie 1883 în privința gradației corpului didactic. 19. —• Proiectul pentru modificarea art. 8 din legea de la 6 Martie 1883, pentru punerea în retragere din oficiu a membrilor corpului didactic. 20.— Proiectul de lege pentru înființarea creditului agricol. 21.— Proiectul pentru deschiderea unui credit de 10.000.000 pe seama ministerului de războiu pentru repararea clădirilor militare existente. 22. — Proiectul pentru deschiderea unui credit de lei 1.500.000 pe seama ministerului de războiu pentru cumpărarea de arme cu repetiție. 23. — Proiectul pentru organizarea autorităților administrative exterioare dependințe de ministerul de interne. 24. — Proiectul de lege pentru servitori. 25. — Proiectul pentru înlocuirea art. 27 și 28 din legea pensiunilor civile de la ÎO Main 1890. 26. — Proiectul pentru modificarea unor articole din legea pentru înființarea unei bănci de sculpt și circulație. 27. — Proiectul pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice. 28. — Proiectul pentru deschiderea unui credit de lei 2.099.461 bani 62 pe seama ministerului cultelor pentru restaurarea și reedificarea monumentelor religioase. 29. — Proiectul pentru modificarea unor dispozițiuni din legea de organizare judecătorească. 30. — Proiectul pentru descoperirea monumentelor și obiectelor antice. 31. — Proiectul pentru deschiderea pe seama ministerului de justiție un credit de 300.000 lei spre a contribui la clădirea palatului de justiție din Craiova. 32. — Proiectul pentru modificarea art. 409 din procedura civilă. 33. — Proiectul pentru aprobarea convențiunei dintre Anglia și România pentru protecțiunea mărcilor de fabrică și de comerciu. 34. — Proiectul pentru deschiderea pe seama ministerului cultelor a unui credit de lei 4,074,175 pentru construcțiuni și instalări școlare. 35. — Proiectul pentru modificarea art. 23 și 27 din legea teatrelor. 36. — Proiectul pentru deschiderea unui credit de 1,000,000 lei pentru instalarea înaltei Curți de corupturi și a Regiei monopolurilor. 37. — Proiectul pentru construirea a două ospiciuri de alienați, unul dincolo și altul dincoace de Milcov. 38. — Proiectul pentru trecerea unor spitale rurale sub administrația județelor. 39. — Proiectul pentru deschiderea unui credit extraordinar de 1.980.000 lei necesar terminării lucrărilor pe liniile ferate Vaslui-Hușî și Dobrina-Huși. 40.—Proiectul relativ la organizarea administrațiunei centrale a ministerului cultelor. 41.—Proiectul relativ la înființarea unei case de amortizare pentru stingerea datoriei publice. 42.—Proiectul pentru împărțirea trib. Covurluiului în două secții și adaugirea unui judecător pe lângă trib. din Brăila. 43.—Proiectul relativ la regularea pensiunilor personalului ministerului lucrărilor publice. 44.—Proiectul prin care se autoriză Comuna București a contracta un împrumut de 3.200.000 lei. 45. —Proiectul relativ la deschiderea unui credit de 2.000.000 pentru complectarea serviciului de transporturi pe apă înființat de Regia Monopolurilor Statului. 46. —Proiectul pentru construirea unui local telegrafo-poștal. 47.—Proiectul de lege pentru unificarea arestului județean din Galați cu arestul Curței de apel de acolo și deschiderea unui credit de 350000 de lei* pentru clădirea unui penitenciar în acel oraș. 48. — Proiectul relativ la modificarea art. 19 din tarifele codicelui silvic și introducerea de nouă dispozițiuni în acel codice. 49.—Proiectul relativ la formarea unui fond de punere în valoare a pădurilor domeniale. 50.—Proiectul relativ la biuroul internațional pentru publicarea tarifelor vamale. 51. — Proiectul relativ la scutirea birtașilor, cofetarilor și băcanilor de dreptul proporțional al patentei când vînd și băuturi spirtoase. Proiecte mai puțin însemnate 1.—Proiectul de lege prin care se autoriză comuna Pitești a ceda Statului gratis mai multe imobile pentru construirea liniei ferate Pitești-Curtea-de-Argeș. 2.—Proiectul pentru schimbarea numirei com. rurale Ciulnița din Muscel. 3. — Proiectul prin care se autoriză comuna Tărgoviște a ceda gratis Statului un loc pentru a servi la cazarma militară. 4.— Proiectul prin care comuna Câmpulung se autoriză a ceda gratis Statului un loc pentru construirea școalei normale Carol I. 5.—Proiectul prin care se autoriză comuna Râmnicu-Sărata ceda gratis Statului un loc pentru construirea gimnaziului din acel oraș. 6.— Proiectul prin care se declară persoană juridică societatea îmbunătățirei cailor de rasă în țară. 7. Proiectul prin care se recunoaște de persoană juridică societatea funcționarilor publici. 8.—Proiectul pentru înființarea unei taxe asupra părului de vacă în comuna Neamțu. 9. — Proiectul prin care se declară de utilitate publică construirea gărei de la Burdujeni-Giurgiu- Basin (cale ferată), Bârlad-Galați și Roșiori-Alexandria-Zimnicea. 10.—Proiectul pentru pensiunea d-nei Ana Leon Negruți. 11.— Proiectul pentru pensiunea domnului Const. Tulbure. 12.—Proiectul pentru votarea budgetului veniturilor și cheltuelilor Epitropiei Sf. Spiridon din Iași. 13.—Proiectul pentru votarea budgetului târgului de următori din Turnu- Severin. 14. — Proiectul pentru votarea budgetului târgului de vite Constanța. 15. —Proiectul pentru împrumutul județului Ilfov cu lei 500.000. 16.—Proiectul pentru construirea liniei ferate Podu Illoaea-Nârlău prin Cotnari. 17.—Proiectul pentru votarea budgetului Eforiei spitalelor civile din București. 18.—Proiectul prin care comuna București este autorizată să cedeze gratis sorietățea funcționarilor un loc. 19.—Proiectul prin care se autoriză consiliul județului Neamțu a împrumuta 100.000 lei. 20.— Proiectul prin care se autoriză consiliul județului Vlașca a împrumuta 150.000 lei. 21.—Proiectul prin care se autoriză jud. Fâlciu a împrumuta 100.000 lei. 22.— Proiectul prin care se autoriză jud. Ialomița a împrumuta 100.000 lei. 23.— Proiectul prin care se autoriză jud. Olta împrumuta 100.000 lei. 24.—Proiectul prin care se autoriză jud. Argeș a împrumuta 350.000 lei. 25.—Proiectul prin care suma de 600.000 lei prevăzută în legea creditului de 2.390.000 lei pentru construcția șoselei Huși-Vaslui se va întrebuința la construcția șoselei Huși- Drânceni. 26.—Proiectul prin care se autoriză com. Focșani a împrumuta 200.000 lei. 27.—Proiectul pentru modificarea legei din 30 Martie 1886 prin care se autoriză com. Craiova a împrumuta 1.000.000 lei. 28.— Proiectul pentru modificarea unor articole din legile relative la magazinele de intrepozite și docuri. 29.— Proiectul relativ la recunoașterea societăței pentru învățătura poporului român, secțiunea Prahova, ca persoană morală. 30.—Proiectul pentru aprobarea transacțiunei dintre Direcția generală a căilor ferate și prințesa Lucia de Waldembourg Schönbourg. 31. — Proiectul pentru deschiderea unui credit extraordinar de 110.000 lei pe seama ministerului lucrărilor publice pentru cumpărarea locului din strada Academiei 36. 32.—Proiectul pentru autorizarea Epitropiei Sf. Spiridon din Iași a împrmuta 760.000 lei pentru terminarea construirea unor spitale. 33. — Proiectul pentru acordarea unei pensiuni d-lui Al. Teriakin. 34.—Proiectul pentru așezarea în sala ședințelor Adunărea a bustului reposiților P. Mavrogheni, M. Kogălniceanu și I. Brătianu. 35.—Proiectul prin care se autoriză com. Gâmpu-Lung să contracteze un împrumut de 300.000 lei. 36.—Proiectul prin care se autoriză com. Galați a împrumuta 3.464.912 lei. 37.— Proiectul pentru înființarea unor taxe în comuna Tecuciu. 38—Proiectul prin care se autoriză com. Vaslui a ceda gratuit o porțiune de 6840 m. p. 40 la sută teren pentru construirea liniei ferate Berlad-Vaslui-Iași. 39. — Proiectul prin care se autoriză comuna Dorohoia ceda gratis județului proprietatea sa «Poșta-Veche” 40.—Proiectul prin care se autoriză comuna Galați a ceda gratis un teren epitropic sf. Spiridon din Iași. 41.—Proiectul prin care se autoriză județul Vâlcea a contracta un împrumut de 100000 lei pentru cazarme. 42.—Proiectul prin care se autoriză comuna Turnu-Severin a ceda gratis Statului un loc pentru construirea unui manegiu. 43.—Proiectul pentru autorizarea comunei Buzăa a ceda județului și ministerului instrucției două locuri.44.— Proiectul pentru autorizarea comunei R.Sărat a ceda gratis județului un teren. 45. —Proiectul prin care se autoriză com. Constanța a ceda gratis un teren ministerului de războiu. 46. —Proiectul pentru autorizarea com. T.Severin a ceda gratis ministerului instrucțiune! un teren. 47.—Proiectul prin care se autoriză com. Brăila a ceda gratis ministerului de războiu un teren de 12000 m. p. 48.—Proiectul de lege pentru apărarea rămășițelor din taxa comunală asupra fațadei mai multor proprietăți din Galați. 49.—Proiectul prin care se autoriză județul Tecummi a împrumuta 200.000 lei pentru construirea unei cazarme și a unui local de arest. 50.— Proiectul prin care se autoriză comuna Târgoviște a ceda gratis județului un teren. 51.—Proiectul de lege pentru autorizarea comunei Huși ca să cedeze gratis județului un teren. 52.— Proiectul prin care se autoriză corn. R.Sărata ceda gratis un loc județului. 53.— Proiectul pentru autorizarea comunei Caracal a împrumuta 200.000 lei pentru pasage. 54.—Proiectul prin care se autoriză comuna Huși a ceda Regiei monopolurilor un teren gratis. 55.—Proiectul pentru autorizarea corn. Constanța a împrumuta 400.000 lei. 56.—Proiectul prin care se autoriză județul Covurlui a împrumuta 550.000 lei pentru construirea palatului administrativ. 57. — Proiectul pentru autorizarea județului Argeș a împrumuta 600.000 lei. 58.— Proiectul prin care se autoriză comuna rurală Murgeni din Tutova a încheia o convenție cu proprietarii târgului. 59.— Proiectul prin care se declară alienabile locurile de case dobândite conform legei rurale din 1864 de către locuitorii din marginea orașului Călărași. 60. — Proiectul prin care se autoriză com. Focșani a ceda gratis ministerului instrucțiunei un teren. 61.—Proiectul pentru înființare de taxe în comuna Alexandria. 62.—Proiectul relativ la recemperarea târgului Mihaileni. 63.—Proiectul delege relativ la stingerea prebmțiunilor d-nei Anastasia Maria Botez și d. Lazăr Saboca rezultând din" contractul de arendare a domeniului Giurgiului. 64. — Proiectul pentru ratificarea transacțiunei dintre d. Const. Ioanide pentru stingerea datoriei ce există asupra numitului după contractul de arendare a moșiei Statului Aiudul-vechiu din județul Putna. 65. — Proiectul relativ la cedarea de veci că-