Timpul, octombrie 1892 (nr. 216-240)
1892-10-01 / nr. 216
De când sunt conservatorii la putere, ori de câte ori se prezintă un proiect de budget, numai decât ziarele liberale și deputații liberali ridică criticile cele mai aspre și fac prezicerile cele mai pesimiste. In zadar sunt explicările ce li se dau, in zadar dovezile ce li se aduc. Nimic nu-i poate convinge, sau mai bine zis nimic nu-i poate face să fie drepț o față cu gestiunea financiară a regimului conservator. In general, criticile adversarilor noștri privesc evaluarea veniturilor și datoria publică. După cele ce spun ei, fie în ziarele lor, fie de la tribuna Parlamentului, evaluarea veniturilor e in totdeauna exagerată, iar datoria publică crește într’un chip așa de spăimântător, in cât țara merge cu pași uriași spre complectă ruină. Avem astăzi încă odată prilej, ca in fiecare an, să constatăm cât de neîntemeiate și de cu rea credință sunt făcute și criticile și prezicerile aceste. In adevăr, dacă echilibrarea budgetelor alcătuite de noi ar fi fictivă, adică dacă evaluările veniturilor ar fi umflate, ar urma neapărat ca exercițiul budgetar să se încheie cu deficite. Ministrul de finanțe, cel mai genial ca și cel mai pervers, n’ar putea această connsecvență fatală.scăpa de Cum se petrec însă lucrurile? Am publicat săptămâna trecută un mic rezumat al coruptului general pe 1891—92, prezintat de ministerul finanțelor înaltei Curți de compturi. Din cifrele cuprinse în acel rezumat a putut oricine vedea că evaluările, departe de a fi umflate, au fost cu mult mai jos decât drepturile constatate. In adevăr, pe când veniturile au fost prețuite numai la 168,538,600 lei, drepturile constatate ale Statului se găsesc a fi de 183,427,507 lei; evaluările au fost adică cu peste 15 milioane mai jos decât puteau să fie făcute. Și din venituri s’au și încasat până la 31 Martie, adecă cu 6 luni încă maii înainte de închiderea definitivă a exercițiului (30 Septembre), suma de 170,782,353, ceea ce dă deja un plus de mai bine de două milioane asupra evaluărilor. Ce s’a ales dar din criticile adversarilor noștri și din prezicerile lor de deficit ? In loc de deficite îngrozitoare, avem un excedent care până la încheierea definitivă a exercițiului poate atinge respectabila sumă de 13 milioane și ceva. Și tot așa de frumos au eșit acuzările și bănuelile opozițiunei în ce privește datoria publică. Această datorie era la începutul exercițiului 91—92 de 979,649,514 lei, iar la 31 Martie e numai de 968,779,728 lei. Prin urmare a scăzut cu mai bine de zece milioane. Iată ce va să zică a acuza și a bănui fără nici un temeiu, ci numai din rea credință, pentru a ponegri pe adversari și a neliniști opinia publică cu preziceri negre. Opoziția uită în fiecare an ceea ce a pățit in anul precedent, anume că bârfelile ei nu pot trece necontrolate pe domeniul finanțelor publice, cum din nenorocire pot trece pe alte domenii. E lesne să spui că cutare prefect fură sau persecută pe adversari, că cutare ministru nutrește dorința d’a sugruma libertățile constituționale, dar în materie financiară nu poți face din alb negru și din negru alb. Aci, dacă evaluările sunt umflate, lucrul se vede numaidecât la sfârșitul anului prin deficitul ce remâne;iar dacă nu rămâne deficit, ci din potrivă excedent, apoi aceasta dovedește că evaluările au fost cuminți și budgetul bine și serios echilibrat. Tot ce poate să obțină opozițiunea cu criticile și acuzările pe care le repetă in fiecare an, e ca să neliniștească timp de câteva luni pe acei cari nu sunt în curent cu mersul afacerilor noastre publice. Dar apoi vine socoteala de sfârșitul anului și, dacă acuzările și criticile n’au fost drepte, ci numai pornite din rea credință, atunci ele rămân de rușine. Și cum urciorul nu merge de multe ori la fântână, ci odată se sparge, cu vremea oamenii, chiar și cei mai neștiutori, nu mai cred acuzările și prezicerile pesimiste. După ce-au rămas d’atâtea ori de rușine, lăsa-se-vor liberalii în sfârșit de untul obicei ü d’a critica fără nici un rost budgetele, în loc de a le discuta obiectiv? Vom vedea la viitorul proiect de budget. . -----—— ----—— ------------------ TELEGRAME Din delegațiunile austro-ungare Budapesta, 11 Octombre. Președintele delegațiunei austriace a declarat delegațiunilor că este cu neputință de a amâna lucrările , delegațiunea prin urmare a renunțat la amânare. Comisiunea budgetului va relua lucrările sale toi la Budapesta. Comisiunea marinei delegațiunea ungurești a votat budgetul marinei. Amiralul Sterneck a declarat că în urma deschiderei apropiate a Porților de fer va trebui să sporească numărul monitorilor (un fel de vapoare) în Dunăre și va lua de acolo câțiva torpilori pe care îi va duce la Pola. Amiralul Sterneck a anunțat comisiunei delegațiunei ungurești că construirea primei corăbii pentru apărarea litoralului se va termina peste 4 ani. A doua corabie, ale cărei cheltueli figurează în budgetul extraordinar, nu va servi ca să sporească efectivul flotei ci pentru a înlocui un cuirasat de care nu se mai poate servi. Amiralul va înscrie în viitorul budget cheltuelile pentru o a treia corabie destinată aperărei litoralului. Poarta și nota rusească Constantinopol, 11 Octombre. Știrea ziarului «Independance Belge», după care Poarta ar fi răspuns la nota rusească, este neîntemeiată. Greva din Carmaux Paris, 11 Octombre. D. Loubet a anunțat consiliului ținut la Elysée, că prefectul de Tarn a publicat o hotărîre care interzice la Carmaux manifestațiile publice, care pot face să nasa conflicte sau să împiedice circulația. Carmaux, 11 Octombrie. In urma hotărîrei prefectorale, care interzice orice manifestație, deputatul Baudin a telegrafiat d-lui Loubet nngându-i sa facă sa se retragă această hotărîre, care a agravat in mod brusc situația. Din sinul ministerului francez Paris, 11 Octombre. Știrile in privința neînțelegerilor ministeriale sunt cu desăvârșire neîntemeiate ; înțelegerea dintre miniștri este desăvârșita atât în privința tractatului de comerț cu Elveția, cât și asupra tuturor celorlalte chestiuni. Tratatul se va depune la deschideera Camerelor. Marina franceză Paris, 11 Octombrie. D. Thomson, raportor al budgetului marinei, a anunțat comisiunea că de azi peste 3 luni marina va dispune pentru înarmarea flotei de 300 tunuri transformate in tir repede mai puternice decât toate tunurile întrebuințate în străinătate. APUCĂTURI VECHI A falsifica adevărul, ba, la nevoie, a născoci greșeli, abuzuri, crime închipuite spre a iegri cu ele pe alții, este lucru foarte necinstit. Cu asemenea arme insă, și numai cu asemenea arme, atacă mereu onorabilii colectiviști pe protivnicii lor. E necinstit sistemul, precum ziserăm, dar de atâta nu se rușinează d-lor de loc. Lucru e rău in sine, e odios, e infam, pentru alții; pentru colectiviști însă Urmează catechismul unei religiuni impure pe care o practică cu egală evlavie )a Întunericul nopții, ca și la lumina soarelui. Dar, oricât de reprobabile sunt asemenea arme de luptă, rămân cu totul pe jos înaintea unui alt metod al d-lor,—sunt bogați colectiviștii noștri în matrapazlâcuri, înaintea îndrăznelii cu care aruncă în spinarea altora chiar propriile lor fărădelegi, înaintea cinismului cu care zugrăvesc portretele altora cu văpselile negre pe care le văd in oglinda ce reflectă cu fidelitate tristul lor prezent, oribilul lor trecut. Ascultați’ cum se desenează de lămurit prin rândurile pe care le pun in fruntea articolului d lor de fond din număruloi,«1» de Sâmbătă, 21 ale curentei, prin care prezintează cestiunea succesiunii Redmar după.... melodul cunoscut. Iată propriile cuvinte: «Asemenea strigăte nu se aruncă decât în ajunul alegerilor, pe când, de la miniștri până la șefii de măturători și de petrari, nu se ocupă decât de organizarea și sporirea bandelor, de instruirea și de încurajarea lor la devastări, bătăi și crime. Dacă peste o lună ar fi alegeri în capitală și in țară, din partea acelora cari dețin puterea de la M. Sa nu s’ar auzi decât aceeași alarmă de reforme, de idei, de eră nouă, iar stradele ar fi cutreerate de bandele ideilor, ale reformelor și ale milostivei erei noui. In asemenea epoce de frământare, ideile sunt purtate în ciomag și reformele se plămădesc cu sângele victimelor încrezătoare în drepturile lor civice». Organizarea și sporirea bandelor, încurajarea și instruirea lor la devastări..., — din greșeală, negreșit, nu au adăugat, de redacțiuni, la cuvântul devastări,— bătăi’și crime. Iată cuvinte tipice foarte elocvente! Cine oare nu’i recunoaște pe colectiviști in aceste rănduri cu care ei vor să mânjească pe adversari, făcândui după chipul și asemănarea lor? In fața unui asemenea cinism, nu te mai crucești de indrăsneala cu care își scormonesc mormanele de gunoaie ale trecutului lor infect, ci te întrebi uimit: pe cine oare speră ei să mai amăgească cu aceste încondieri ? Pe publicul cititor. Cu neputință! Sunt prea recente faptele lor, sunt încă prea rău întipărite in amintirea tuturor.... Nu, nu numai jou nu vor putea amăgi pe nimenea, ci, mărind tuturor desgustul, — dacă se mai poate mări, —vor face pe oricine să piardă orice nădejde ar fi putut avea că cei căzuți în păcatele colectiviste se vor putea vreodată îndrepta. Desigur că cine face asemenea portrete prin Voința Națională este lipsit, nu numai de simțire, ci și de judecată. Cum e cu putință să crează că ar putea combate pe unii, convinge pe alții, prezintându-le oribilele grimaze calchiate după propriul lor obraz, —dacă obrazi se mai poate zice! Este în răndurile citate ale Voinței o probă de atrofie a inimei și a creerilor, care arată că colectivitatea e o haită, nu numai incapabilă de regenerare, ci osândită la o perie sigură. Tristă i-a fost existența, oribilă ’i va rămâne amintirea. X. X. X. se află in concediu de mai mulți ani cîutându-și de vie și de moșie, alții mai mititei dau timpul lor cel mai prețis școalelor private și nu vin la școala Statului decât osteniți în orele de după amiazi, deși predau materii principale, alții își perd timpul fumând și făcând o politică în cancelarie, pe când elevii călăresc pe bănci în clasă în așteptarea profesorului care nu mai sosește, etc. etc Toți acești domni, suntem siguri, ar fi încântați să găsească un prefect ca să-și creeze concediu punăndu-se în grevă. Ei formează o minoritate sgomotoasă și violentă care umple cluburile, organizează întruniri politice, unde critică și insultă pe miniștrii, arătându-se apărători ai legei violate, ai drepturilor profesorilor călcate in picioare, dau noutăți false la ziare asupra intențiunilor ministrului, aleargă, se agită, spumegă ca niște adevărați neviolați și reușesc să creeze o atmosferă morbidă care influențează in toti tot corpul didactic. Această minoritate caută astăzi să inapúie voința ei întregului corp didactic din Capitală și să provoace un mare scandal cu ocaziunea unor nemulțumiri de un caracter cu totul privat ale profesorului N. Barbu. Sperăm că d. ministru al instrucțiunei nu se va turbura de aceste ridicole agitări, preocupat cum este de chestiuni de o ordine mult superioară acelora care mișca turma acestor intriganți. Un ziar din Capitală dă ca sigură știrea că eminentul profesor de la liceul sf. Sava, d. N. Barbu, va fi transferat la Botoșani. Tot acel ziar ne spune că printre profesorii din Capitală se agită ideia ca in momentul, în care va apare decretul de permutare al d-lui Barbu, toți profesorii să se pună în grevă. Greva profesorilor aceasta ar fi ceva cu totul nou, ceva original, ceva special țărei noastră, care, dacă s’ar produce, ar pune intr’o viua lumină starea de destrăbălare in care au ajuns școalele. Chiar numai faptul că o astfel de idee a putut să se nască în spiritele unor profesori publici, e un indiciu întristător. Celelalte țări au grevele căruțașilor, birjarilor, conductorilor de tramwayuri, noi, mai fericiți, vom avea greva profesorilor. De altminteri lucrul nu trebue să ne mire. Sunt astăzi profesori, din norocire puțini deocamdată, cari sunt într’un fel de grevă permanentă. Unul nu vine cu lunile la curs, altul trebue adus cu sila la examene, un altul Vizită de prietenie. — Primire splendidă.—La Schoenbrunn. — Imperatul german și miniștrii austriac]. — Amintirea unui reposat.— Petreceri. Ieri, la amiazi, a sosit la Viena impératul Wilhelm. întâlnirea monarhilor german și austriac a avut caracterul intim care i s-a prevestit. De la început, petrecerea împăratului Germaniei la amicul său monarhul austriac, a luat și a păstrat caracterul unei manifestații de personală prietenie. Iată de altfel știrile telegrafice pe care Atenția Hawai ni le comunică asupra acestui eveniment , împăratul Wilhelm a sosit tocmai la amiazi (eri. Marți). Șapte arhiduci, prințul Frederic Leopold al Prusiei, ducele Gauthier de Schleswig Holstein, prințul de Reuss și toți ofițerii germani, cari au făcut cursa de la Berlin la Viena, erau la gară; împăratul Franz Iosef a fost aclamat in mod călduros când se ducea la gară; el purta uniforma prusiana. Imperatul Wilhelm purta uniforma austriacă. Cei doui suverani s-au îmbrățișat in mod cordial de mai multe ori-Impăratul Wilhelm a îmbrățișat apoi pe arhiducii Carol Ludovic și Albrecht și a strins mâna celorl’alți prinți. Cei doui suverani s’au dus apoi împreună in mijlocul unor ovațiuni călduroase ale mulțimei la Schönbrun, unde au fost primiți de demnitarii curței, de contele Kalnoky și de contele de Taaffe. împăratul Wilhelm a arătat multă bunăvoință d-lor Kalnoky și Taaffe. După amiazi a făcut o vizită arhiducilor și arhiduceselor, prințului de Reuss și contelui Kalnoky la care a stat o jumătate de ceas; acolo a găsit pe nunțiul apostolic care depusese mai înainte o cartă la Schönbrun. împăratul Wilhelm a depus o coroană pe coșciugul archiducelui Rudolf. Un prânz de familie s’a dat la Schönbrun ; archiducii și archiducesele, prinții Frederic Leopold și de Reuss, d-nii de Kalnoky și de Taaffe au luat parte. După cercul ce s’a ținut apoi, împăratul Wilhelm a remis contelui Taaffe decorația Vulturului Negru. Președintele consiliului unguresc contele Szapary a sosit in timpul serei ca să prezinte omagiile sale Împăratului Wilhelm. In timpul serei cei doui suverani au asistat la reprezintația Manon la Operă. Cei doui împărați vor pleca mâine dimineață (adică azi, Miercuri) la parcul Lainz, unde vor vâna. La întoarcere vor vizita muzeul istoric al artelor. Eastern Mersul colerei 11 Octombrie.— t Budapesta. —De aseară la 0 ore până astă-seară aceeași oră sunt 33 de cazuri și ic decese. In 13 localități ale Ungariei s’fiu produs cazuri de decese suspecte, dar izolate. Szegedi».—De aseară de la 8 ore până astă seară la 8 ore sunt 2 cazuri suspecte, dintre care un caz în persoana unui infirmier. Cramă«.. — De ori dimineață până azi dimineață nici un caz de holera. Un doctor trimis la granița rusească a constatat că întregul district rusesc Olkasz este îndemn. Numai 4 cazuri s’au constatat in două comune ale districtului Proszow. Anvers.In urma ordinului autorităților de a transporta cadavrele directa cimitir, niște demonstrațiuni zgomotoase s’au produs în strada Krodenburg locuită mai cu seamă de oameni săraci. Hamborfi. — feri la Hamburg 7 cazuri, 1> decese; la Altona 1 caz. 1 deces. Mars li". — Buletinul marinei pentru ziua de ori indică 311 deces, dintre care două suspecte, înregistrate de alaltă ori la amiazi până astăseară la 6 ore; această cifră este mai mică decât media ordinară de mortalitate. Azi 3 decese suspecte. Autoritățile au decis ca toate convoiurile de emigranți, ori care ar fi provenința, lor să fie respinse din Marsilia. Canalizarea Oltului Ziarele austro-ungare au adus zilele trecute știrea că chestiunea canalizarea Oltului, în scopul deschiderei navigațiunii pe acest riü, a început iar a preocupa cercurile competente din monarhia vecină. In primăvara acestui an, o comisiune de ingineri experți, delegați ai ministerului unguresc de agricultură, însoțiți și de un delegat al ministerului lucrărilor publice de la noi, au coborit de la Făgăraș în jos cu o barcă până în Dunăre, spre a face sondagii și cercetări în vederea canalizării Oltului. In urma raportului făcut de comisia ungară, ministerul unguresc de agricultură a însărcinat acum pe inginerul Felix Büchler de la oficiul fluvial din Biserica albă să facă până în August anul viitor planurile și devizurile pentru canalizarea Oltului. Se poate spera deci, că lucrările in scopul acestei canalizări vor începe peste un an sau două. Vorbind in numărul de ori, Marți, despre aceste proiecte. Gazeta Transilvaniei din Brașov înșiră, între altele, următoarele reamintiri și constatări : Pe Olt s’au făcut încercări de navigație de diferite ori. După cum se știe cu siguranță, pe timpul războiului austro-turcesc, la 1789, au fost coborîte pe el de la Sibiu (Avrig) în jos plute încărcate cu proviant pentru oștirea austriacă, care atunci opera în România mică (Oltenia). Apoi după încetarea războiului cu Turcii, atât pe la finele secolului trecut, cât și in secolul acesta pe la anii 1832, 1842, 1843, s’au făcut din partea municipiului Sibiu și a negustorilor de acolo diferite încercări pentru deschiderea unei navigațiuni și plutiri sistematice pe Olt. Toți acești navigatori zic unanim in rapoartele și memoriile lor, că navigabilitatea Oltului stă afară de orice îndoială, și pe lângă unele mici curățiri și aprofundări ale albiei, în aproprierea mănăstirilor Clopot și Cornet, nu stă nimic în contra deschiderea unei scoborîri regulate de plute și șlepuri,—navigațiunea. Dar, adaugă acei navigatori,pe partea României, din cauza pantei celei mari, cursul apei este atât de repede și urcarea vaselor de la Dunăre in sus pe Olt atât de dificilă și costisitoare, încât este mai profitabil să vinzi și să desfaci vasele cu totul la Dunăre decât să le mai aduci in sus.