Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)

1893-01-01 / nr. 1

{ \ t ANUL AL CINCI­ SPPS­ZECELEA. — No. 1 EDIȚIA ,A TREI­A ABONAMENTELE In­­avă pe un an.................... 40 lei „ pe 6 luni......................... . . . ao loi .. pe 8 luni......................................10 lei Pentru streinătate, un an . ......................50 lei Redacția'și Administrația — 23, STR ADA DO AMN'EÍ, 28 —„ Un esemplar 15 Bani ț BILANȚUL ANULUI Bilanțul intern al anului ce se sfârșește astăzi prezintă mai ales două fapte însemnate: 1. Concentrarea partidului con­servator sub direcțiunea șefului său autorizat și formațiunea guvernu­lui actual, care reprezintă cristali­zarea tuturor elementelor conser­vatoare. 2. Formațiunea opozițiunei libe­rale care, cu toate că nu este încă u totul organizată și prezintă încă oare­care oscilațiuni, totuși a făcut un mare pas înainte prin congre­sul de la Iași. Ambele aceste fapte le privim ca îmbucurătoare din punctul de vedere al desvoltărei noastre poli­tice, căci prin ele se arată că sun­tem într’o situațiune normală. Dar nu se poate nega că resta­bilirea acestei stări normale se da­­torește în cea mai mare parte par­tidului conservator. Au trebuit pa­tru ani de frământări pentru a restabili echilibrul politic ce fusese adânc tulburat de regimul fără sea­măn al colectivității bratianiste. Este chiar de mirat și nu se poate atribui de­cât vitalitățea puternice a partidului conservator, ca, tre­când prin crize și prin procese de eliminare atât de laborioase, el să fi putut da țârei un șir de guverne care au contribuit pe rând la vin­­dicarea relelor pricinuite de regi­mul așa zis liberal, la propășirea țârei în toate ramurile activităței sociale și, în fine, la restabilirea stărei normale. Abia la începutul anului care trece am putut da țerei un partid de guvernământ și un guvern de partid, precum se cade întrun Stat constituțional. Țara a fost consultată și alege­rile au dat partidului nostru ma­jorități sdrobitoare în ambele Cor­puri legiuitoare. Prima sesiune extraordinară, care a fost, de aproape trei luni, a fost spornică. S’au votat mai multe legi însemnate privitoare la creditul agricol, la reforme administrative și la instrucțiunea publică. Pentru prima oară s’a prezintat la deschiderea Parlamentului bud­getul, un budget echilibrat în mod înțelept, fără să se fi recurs la dări noul sau împrumuturi, cu toate că s’au sporit cheltuelile și s’au desființat unele dări. Bilanțul general al sesiunei extra­ordinare a fost cât se poate defa­vorabil partidului și guvernului con­servator. Unirea tuturor elemente­lor conservatoare a căpătat cu suc­ces botezul focului parlamentar. Apelul adresat alegătorilor de către guvern se încheia prin cu­vintele : «Nici o dată nu am promis mai mult de­cât putem ține, nici n’am uitat ceea ce am promis». Se înțelege că în aceste cuvinte era vorba de modul de a lucra al guvernelor conservatoare, căci nu­mai partidele ce sunt la cârmă pot fi obligate a se ține de ceea ce promit. Lucrările parlamentare săvârșite la începutul legislaturei au dovedit că partidul nostru știe a se ține de cuvânt și a oferit garanții puter­nice că el va îndeplini cu sfințenie angajamentele sale. Prima parte a sesiunei actuale a arâtat că guvernul conservator vr­­ește a urma aceeași cale. El a început prin a prezenta bud­getul la timp, ast­fel că va fi dis­cutat cu de­ amănuntul și pe larg. Prin aceasta, partidul conservator și-a îndeplinit datoria de a da e­xemplul unei gestiuni financiare bine controlate de Parlament. De altmintrelea, cele cinci săptă­mâni, de la deschiderea Camerilor până la vacanțele Crăciunului, au fost ocupate prin discutarea­ răspun­sului la mesagiu și prin interpelă­rile adresate guvernului de către opozițiune în Senat și în Cameră asupra unor incidente din care zia­rele liberale ridicaseră un munte de acuzări. Guvernul a eșit învingător din aceste dueluri parlamentare, nu numai prin voturile majorităței, dar isbânda sa morală a fost și mai mare, căci s’a dovedit în fața țerei superioritatea enormă a bărbaților marcanți ai partidului nostru, față cu corifeii opozițiunei. Desbaterile parlamentare au­ dat măsura pu­­terei morale și intelectuale de care dispune partidul conservator, când toate nuanțele sale sunt strîns u­­nite. Opoziția a eșit sdrobită cu de­săvârșire din prima parte a sesiunei ordinare și nu ne rămâne de­cât a dovedi și în viitor prin fapte că, unit în jurul unei opere determi­nate, asupra căreia exist­ă un acord perfect, partidul nostru este menit a aduce țărei foloase însemnate. * A + Am spus la începutul acestui ar­ticol că privim și formațiunea opo­zițiunei liberale, care s’a început a­­nul acesta, ca un fapt îmbucurător, din punctul de vedere al desvol­tărei noastre politice. Este bine, este chiar o neapărată necesitate ca, întrun Stat ce se bu­cură de instituțiuni liberale și par­lamentare, menținerea cumpenei po­litice să fie garantată prin existența și funcționarea normală a partide­lor constituite, în limitele Consti­­tuțiunei. Reorganizarea partidului liberal în jurul unui program și a unui șef este dat un câștig netăgăduit, pe care anul 1892 l’a adus mișcă­­rei noastre politice. Noi nu vom imita pe adversarii noștri, cari nu încetează de a pretinde că lor și numai lor se cuvine puterea în a­­ceastă țară, că ei și numai ei sunt un partid de guvernământ. Urăm partidului și guvernului nostru de a urma și în anul care începe cu munca sa spornică și fo­lositoare țerei, dar urăm tot­o­dată și adversarilor noștri liberali de a se pune serios pe lucru pentru a complecta organizarea lor și pentru a forma o opozițiune cu care par­tidul conservator să se poată mă­sura pe câmpul luptelor politice. —— ■ " >■— ■ «i —Bl—HM % ■ •­­­n g­rup: TELEGRAME Noul minister francez Paris, 11 ianuarie. Noul minister s’a întrunit în consiliu la 5 ore. D. Ribhot e însărcinat cu interimul mari­nei, amiralul Gervais refuzând acest porto­foliu­ pentru a-și păstra funcțiunile de șef de stat-major. Guvernul nu va face vre­ o declarație oa­menilor, ci se va mărgini a da explicați­uni in caz de interpelare. Toate ziarele asigură că demisiunea cabi­netului a avut de scop depărtarea d-lui de Freycinet, care constituia un pericol pentru minister. Ziarele republicane moderate își arată sim­patiile pentru noul cabinet, dar voiesc să vază activitatea lui. Figaro crede că dizolvarea oamelii e ine­vitabilă. Ziarele radicale sunt cu totul rezervate. D. Viger, noul ministru al agriculturii, este un partizan al protecțiunii comerciale. Generalul Loizillon a comandat în 1871 un regiment de dragoni. Președinții Gamerii și Senatului Paris, 11 ianuarie. Camera a reales trei din foștii vice-pre­­ședinți și a ales pe d. Felix Faure ca al pa­trulea. Senatul a reales foștii săi vicepreședinți și chestori.­ D. Le Royer a pronunțat un discurs zi­­când că slăbiciunile individua­l nu pot să fie imputate Republicei. Afacerea Panama Paris, 11 Ianuarie. O notă a Agenției Havas desminte ale­­gațiunea ziarului La Cocarde că d. Sădi Carnot, pe când era ministru de finance în 1886, ar fi oprit publicarea raportului ingi­nerului Rouseau în privința canalului Pa­nama. D. Carnot nu a cunoscut atunci vre un raport Reuseseau,­ de­cât numai ceeea­ ce d. Baibaut comunicase co­nsiliului de miniștri. Paris, 11 ianuarie. Se asigură la palatul de justiție că d. de Franqueville va da o ordonanță de ne­­urmărire in favoarea senatorilor și deputa­ților urmăriți și că va cere o autorizare de urmărire contra d-lui Bashaut. Comisiunea de anchetă a hotărât să se o­­cupe cu sindicatele de emisiune Panama și cu negocierile antreprenorilor pentru a cer­ceta dacă membrii Parlamentului sunt a­­mestecați în aceste emisiuni și în aceste tratări. Un ziar anunță că d. Arton ar fi fost in­­tervievat la Londra ; el ar fi declarat că o jum­ătate de milion ce se pretinde că a fost incasat de un ziar de Moscova era destinat pentru un ambasador al unei puteri amice Franței, ale cărui încurcături financiare fu­seseră altă dată la Berlin obiectul oare­că­­ror comentarii. Paris, 11 Ianuarie. Le Matin zice că d-nii VilIiers și Schni­­ezemberger, însărcinați contra-expertiza în autopsia d-lui de Reinach, conchid că ni­mic nu autoriză a presupune că d. de Rei­nach a fost otrăvit. Francezii și Englezii in Maroc Paris, 11 Ianuarie. D. Ribot a primit pe lordul Dufferin, care a declarațt că misiunea d-lui Ridgeway la Maroc nu are caracterul ce presa îî atribue, ea n’are un scop deosebit de interesul co­mun, care, din contra, a călăuzit pe guvernul englez. i). Ridgeway a primit instrucțiuni de a se înțelege cu ministrul Franței în toate ces­­tiunile de natură a interesa Europa. Paris, 11 Ianuarie. Se asigură că judecătorul de instrucție a ascultat pe d-nii de Freycinet și Floquet în calitate de martori. Imperatul Wilhelm la Strassburg. Strasburg, 11 Ianuarie. Imperatul a sosit la 12, el a făcut să se sune alarma in garnizoană. Pe urmă s’a dus în piața armelor­, unde s’au­­ făcut exerciții militare; el a fost­ aclamat în mod călduros. Guvernorul a dat un prânz în onoarea împăratului. Lupte politice sângeroase in Serbia. Belgrad, 11 Ianuarie. Cu ocaziunea Instalarea nouilor funcționari comunali s’au înte­riptat desordine la Semen­­dria și la Zaikar. Ura jandarm și un mani­festant au fost omoiriți; sunt mai mulți ră­niți și s’au făcut numeroase arestări. Transformarea rentei austriace 5 °­ C și a obligațiilor drumurilor de fier Viena, 11 ianuarie. S-a încheiat un tratat între ministrul de finanțe și un sindicat, având in capul său pe Rotschild, pentru cui sípera­rea de aur pentru transformarea rentei 5 °­ C și a obligațiunilor drumurilor de fier X xonprinz Rudolf și Vor­arlberg. Sindicatul ia 60 m­­ilioane din renta 4 °/„ pe cursul de 92, în coroane, pentru trans­formarea rentei 5 °/0 ; și în fine, din renta aur 4 °/0 pe cursul de 941 /2 pentru trans­formarea obligațiunilor celor două drumuri de fier. Sindicatul ia jumătatea sumei formate, cea­l­altă jumătat­e după alegere. Plus va­loarea su­upra emisiinnei va­ fi împărțită intre guvern și sindicat. Carantină redusă Constantino­pol, 11 Ianuarie, Carantina de la Mustafa. Pașa a fost re­dusă la 2 zile. Grevă terminată Breslau, 11 Ianuarie. Lucrătorii minei de că rbuni au reluat nu­­crul. Greva *a considerată ca terminată. POLITICA «Anul Nou cu fericire!» și «La mulți și fericiți ani­­ le zice­ Româ­nul când începe un an nori. Tot așa vom zice și no fi astăzi, nu numai aulicilor noștri nu numai abonaților noștri, dar chiar și tuturor acelora pe cari din când în când suntem nevoiți să-î hărțuim sau să-î dojenim sub a­­ceastă rubrică. La Mulți Ani­ vom zice mai in­­tâiu Maiestăților Lor Regelui și Reginei României, pentru ca să Vă bucurați încă multă vreme de roa­dele înțeleptei și bine-făcătoarei Voastre domnii, pentru care nu poate fi mai mare răsplată de­cât iubirea unui popor bun și drept, cum e poporul român. La Mulți Ani­ vom zice Altețe­lor Lor Regale prințului Ferdinand și prințesei Maria, moștenitori ai Tronului român, acestei tinere și fericite perechi către care sunt azi în­dreptate cu drag și cu admirațiune toate privirile Europei. La Mulți Ani­ bătrânului și ve­neratului șef al partidului con­servator și al guvernului sub care a fost dat sa se săvârșească de două ori întemeiarea Dinastiei ro­mâne și a cărui carieră politică e încununată într-un mod atât­ de strălucit. La Mulți Ani­ acelui stat-major și acelei întregi pleiade de fii aleși ai României, grupați în jurul d-lui Lascar Catargiu, pentru ca să poată duce această țară spre țelul măreț la care cu deep, aspiră. La Mulți Ani­ în fine, tuturor bunilor Români, cari, fie­care în felul lui, pun câte o pietricică la edificiul Patriei comune. DARUL DE AMIL NOI Nici o dată n’a regretat săracul Ibrișim mai mult de­cât în ziua de 31 Decembre, că n’a moștenit pe Carotti sau pe Hri­­soscoleu. De trei săptămâni se tot gândea ce dar să facă iubitei sale pentru anul nou și nu avea în pungă de­cât 15 lei adunați cu chiü cu var. Credea el că cu 15 lei poți să cumperi un cadou apel pisit, își lipea nasul de geamlîcul de la Resch, se plimba toată ziua de la poliție până la palat și înapoi, dar brățarele, inelele, ceasornicele de la giuvaergii, bronzurile de la Peptenaru și Mussin, chiar nimicurile expuse la Becker în fereastră nu erau de mutra și punga lui. O dată încercase să întrebe prețul unui album în care avea de gând să așeze por­tretul său cu dedicația : i Al ten­ pentru tot­ cea­ una* și-l pocnise negustorul cu un preț așa de colosal, în­cât sărmanul Ibri­șim plecase întristat, cu inima cernită ca pălăria ori­cărui cetățean în primul pe­riod al doliului. In sfârșit, la 31 Decembre, pe la cea­surile șapte, în toiul daraverilor, Ibașim se hotărî pentru un cadou, un fleac, dar un fleac expresiv, mai guraliv de­cât o în­treagă declarație de amor în versuri. Cu 15 lei cu­mp­ără un portofel de piele ru­sească roșie — roșie înflăcărată ca inima sa—pe care sta tipărit cu slove aurite: «Souvenir», pe franțuzește, și de­desubt — Un portofel! Ce idee minunată, își zicea Ibrișimi ! Un portofel pe care stă scris Souvenir ! Are să-l poarte pe sîn în­tre rochie și cămașă, n’are să poată schimba două­zeci de lei, n’are să poată scoate dintr’énsul nici o cartă de vizită iubita mea, fără să’și aducă aminte de mine, un an întreg. Toată noaptea n’a dormit de bucurie și emoțiune sermanul Ibrișim, iar în ziua de 1 ianuarie, la 8 de dimineață, a trimis cadoul la destinație însoțit de un bilețel cu numele său tipărit numai cu floricele și adăogând de­desubt, scris cu mână, f. p. n. n., adică: «felicitări pentru ani­i nou !» După obiceiul locului, a făcut pe nouă vizite la toată lumea Ibrișim, a depus cărți la d-nii miniștri, la d-nul prim­ar, la d-nu­l prefect al poliției și seara târziu s’a întors acasă. Jupăneasa’l aștepta cu mare nerăbdare, căci venise și pentru Ibrișim un cadou înfășurat in hâ­rie subțirică. — De la cine să fie ? At­rebă Ibrișim. — De la cuconu Costică, copistul d-v.. răspunse jupăneasa. Și când desfăcu Târtia subțirică, Ibri­sim dete peste portofelul seu de piele roșie»_roșie ca flacăra inimei sale — pe care sta tipărit cu litere de aur Souvenir, pe franțuzește, și mai la vale 1893 ! VINERI 1/13 lANdh­eilE 1893 =W= ANIMNCIURI sI INSERȚII. " (­ inia i­o liter« petit pag. IV......................6,40 k lame............... .111..................L50 j v­ .................. ” ^......................2,50­­ îpilPmis anunelurile se primesc, la Agenția­­ l­i I Jlaván, 8 I’laco de la Bourse­ ­ 1 Redacția și Administrația 3, >8 T R ADA DO A M N El, 23 Un esemplar 15 Bani Cadourile sunt cu banii; ele trec din mână în mână și se întorc adesea de unde au plecat. Cadoul lui Ibrișim mersese la iubita sa, de unde trecuse la Costică, copistul, care, pentru motive de economie, îl trimise șe­fului seu Ibrișim, fără să știe că tot de la densul venea ! Tibișiz. DE LA SIGMARINGEN Agenția Havas ne comunică azi urmă­toarea telegramă din Sigmaringen : Sigmaringen, 11 ianuarie. Impăratul a plecat azi dimi­neață la Carlsruhe. Marele duce Alexis, ducele și du­cesa de Connaught și contele Schu­­waloff au plecat de asemenea in timpul dimineții. Regele României și toți prinții aflați încă la Sigmaringen au prân­zit la tinerii căsătoriți la Krau­­chenwies. Regele României va sta la Sig­­maringen până Sâmbătă; pe urmă se va duce la Neuwied, la regina Fisabeta. Afară de aceasta corespondentul nos­tru special ne-a trimis a­seară o lungă telegramă asupra celebrării cununiei, care ne-a sosit prea târziu pentru ca s’o pu­tem publica în numărul de ori. Extragem cu toate astea din ea următoarele amă­nunte : Marți dimineața de la orele 10 până la amiazi, Principele Ferdi­nand și Principesa Maria, asis­tați de ducele de Edinburg, au primit deputațiunile principatului, ale orașului și ale Curții, care a­­duceau urările lor de jp ndire a u­nei perechi princiare, cum și o mulțime de daruri. Apoi a fost dejun de familie pentru principi și princese, iar dejunul suitelor în sala Ter­asset. La orele 3 și jumătate a fost cununia civilă la castel. După aceea principii și prin­­cesele s’au întrunit în saloanele ducesei de Edinburg, iar suitele în «sala cavalerilor». Cortegiul a urmat drumul de la castel la biserică sub acoperiș în ordinea următoare : împăratul Wilhelm II, în uni­formă de amiral german, dând brațul ducesei de Edinburg ; Re­gele Carol I, în uniformă de ge­neral român, având la braț pe prințesa mamă; prințul Ferdi­nand, în uniformă de maior de vânător român, cu prințesa An­­toaneta,mama sa ; marele duce A­­lexis, în uniformă de amiral rus, cu ducesa de Connaught; apoi ur­mau princesele și principii în mare gală și la sfârșitul cortegiu­lui ducele de Edinburg, în uni­formă de amiral englez, condu­când pe prințesa -mireasă, fiica sa. In biserică cortegiul se așeză la dreapta și la stânga altarului . Re­gele la dreapta; împăratul și prin­țul regal la stânga; mireasa și damele din suită la dreapta; cl­ nii la stânga. Serviciul divin a durat o oră. După aceea cortegiul s-a întors urmând același drum ca la du­cere, în ordinea următoare: Mirele cu mireasa, împăratul cu ducesa, regele cu pr­incipesa -ma­­­mă etc. Sosind cortegiul la castel, Mon­­sioniorele Loyd, pastor anglican trimis de Regina Engliferei, a dat bine­cuvântarea anglicană. La orele 6 și jum, mare prânz de gală, t­n­er­a păreche princiară prezidează masa.­­Cele­l­alte amănunte, privitoare la toas­turi, le-am publicat în numărul de ori). Ori, la orele 8 dimineața, împă­ratul a plecat de la Sigmar­in­gen, du­cându-se pe la Karlsruhe la

Next