Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)
1893-01-01 / nr. 1
{ \ t ANUL AL CINCI SPPSZECELEA. — No. 1 EDIȚIA ,A TREIA ABONAMENTELE Inavă pe un an.................... 40 lei „ pe 6 luni......................... . . . ao loi .. pe 8 luni......................................10 lei Pentru streinătate, un an . ......................50 lei Redacția'și Administrația — 23, STR ADA DO AMN'EÍ, 28 —„ Un esemplar 15 Bani ț BILANȚUL ANULUI Bilanțul intern al anului ce se sfârșește astăzi prezintă mai ales două fapte însemnate: 1. Concentrarea partidului conservator sub direcțiunea șefului său autorizat și formațiunea guvernului actual, care reprezintă cristalizarea tuturor elementelor conservatoare. 2. Formațiunea opozițiunei liberale care, cu toate că nu este încă u totul organizată și prezintă încă oarecare oscilațiuni, totuși a făcut un mare pas înainte prin congresul de la Iași. Ambele aceste fapte le privim ca îmbucurătoare din punctul de vedere al desvoltărei noastre politice, căci prin ele se arată că suntem într’o situațiune normală. Dar nu se poate nega că restabilirea acestei stări normale se datorește în cea mai mare parte partidului conservator. Au trebuit patru ani de frământări pentru a restabili echilibrul politic ce fusese adânc tulburat de regimul fără seamăn al colectivității bratianiste. Este chiar de mirat și nu se poate atribui decât vitalitățea puternice a partidului conservator, ca, trecând prin crize și prin procese de eliminare atât de laborioase, el să fi putut da țârei un șir de guverne care au contribuit pe rând la vindicarea relelor pricinuite de regimul așa zis liberal, la propășirea țârei în toate ramurile activităței sociale și, în fine, la restabilirea stărei normale. Abia la începutul anului care trece am putut da țerei un partid de guvernământ și un guvern de partid, precum se cade întrun Stat constituțional. Țara a fost consultată și alegerile au dat partidului nostru majorități sdrobitoare în ambele Corpuri legiuitoare. Prima sesiune extraordinară, care a fost, de aproape trei luni, a fost spornică. S’au votat mai multe legi însemnate privitoare la creditul agricol, la reforme administrative și la instrucțiunea publică. Pentru prima oară s’a prezintat la deschiderea Parlamentului budgetul, un budget echilibrat în mod înțelept, fără să se fi recurs la dări noul sau împrumuturi, cu toate că s’au sporit cheltuelile și s’au desființat unele dări. Bilanțul general al sesiunei extraordinare a fost cât se poate defavorabil partidului și guvernului conservator. Unirea tuturor elementelor conservatoare a căpătat cu succes botezul focului parlamentar. Apelul adresat alegătorilor de către guvern se încheia prin cuvintele : «Nici o dată nu am promis mai mult decât putem ține, nici n’am uitat ceea ce am promis». Se înțelege că în aceste cuvinte era vorba de modul de a lucra al guvernelor conservatoare, căci numai partidele ce sunt la cârmă pot fi obligate a se ține de ceea ce promit. Lucrările parlamentare săvârșite la începutul legislaturei au dovedit că partidul nostru știe a se ține de cuvânt și a oferit garanții puternice că el va îndeplini cu sfințenie angajamentele sale. Prima parte a sesiunei actuale a arâtat că guvernul conservator vrește a urma aceeași cale. El a început prin a prezenta budgetul la timp, astfel că va fi discutat cu de amănuntul și pe larg. Prin aceasta, partidul conservator și-a îndeplinit datoria de a da exemplul unei gestiuni financiare bine controlate de Parlament. De altmintrelea, cele cinci săptămâni, de la deschiderea Camerilor până la vacanțele Crăciunului, au fost ocupate prin discutarea răspunsului la mesagiu și prin interpelările adresate guvernului de către opozițiune în Senat și în Cameră asupra unor incidente din care ziarele liberale ridicaseră un munte de acuzări. Guvernul a eșit învingător din aceste dueluri parlamentare, nu numai prin voturile majorităței, dar isbânda sa morală a fost și mai mare, căci s’a dovedit în fața țerei superioritatea enormă a bărbaților marcanți ai partidului nostru, față cu corifeii opozițiunei. Desbaterile parlamentare au dat măsura puterei morale și intelectuale de care dispune partidul conservator, când toate nuanțele sale sunt strîns unite. Opoziția a eșit sdrobită cu desăvârșire din prima parte a sesiunei ordinare și nu ne rămâne decât a dovedi și în viitor prin fapte că, unit în jurul unei opere determinate, asupra căreia există un acord perfect, partidul nostru este menit a aduce țărei foloase însemnate. * A + Am spus la începutul acestui articol că privim și formațiunea opozițiunei liberale, care s’a început anul acesta, ca un fapt îmbucurător, din punctul de vedere al desvoltărei noastre politice. Este bine, este chiar o neapărată necesitate ca, întrun Stat ce se bucură de instituțiuni liberale și parlamentare, menținerea cumpenei politice să fie garantată prin existența și funcționarea normală a partidelor constituite, în limitele Constituțiunei. Reorganizarea partidului liberal în jurul unui program și a unui șef este dat un câștig netăgăduit, pe care anul 1892 l’a adus mișcărei noastre politice. Noi nu vom imita pe adversarii noștri, cari nu încetează de a pretinde că lor și numai lor se cuvine puterea în această țară, că ei și numai ei sunt un partid de guvernământ. Urăm partidului și guvernului nostru de a urma și în anul care începe cu munca sa spornică și folositoare țerei, dar urăm totodată și adversarilor noștri liberali de a se pune serios pe lucru pentru a complecta organizarea lor și pentru a forma o opozițiune cu care partidul conservator să se poată măsura pe câmpul luptelor politice. —— ■ " >■— ■ «i —Bl—HM % ■ •n grup: TELEGRAME Noul minister francez Paris, 11 ianuarie. Noul minister s’a întrunit în consiliu la 5 ore. D. Ribhot e însărcinat cu interimul marinei, amiralul Gervais refuzând acest portofoliu pentru a-și păstra funcțiunile de șef de stat-major. Guvernul nu va face vre o declarație oamenilor, ci se va mărgini a da explicațiuni in caz de interpelare. Toate ziarele asigură că demisiunea cabinetului a avut de scop depărtarea d-lui de Freycinet, care constituia un pericol pentru minister. Ziarele republicane moderate își arată simpatiile pentru noul cabinet, dar voiesc să vază activitatea lui. Figaro crede că dizolvarea oamelii e inevitabilă. Ziarele radicale sunt cu totul rezervate. D. Viger, noul ministru al agriculturii, este un partizan al protecțiunii comerciale. Generalul Loizillon a comandat în 1871 un regiment de dragoni. Președinții Gamerii și Senatului Paris, 11 ianuarie. Camera a reales trei din foștii vice-președinți și a ales pe d. Felix Faure ca al patrulea. Senatul a reales foștii săi vicepreședinți și chestori. D. Le Royer a pronunțat un discurs zicând că slăbiciunile individual nu pot să fie imputate Republicei. Afacerea Panama Paris, 11 Ianuarie. O notă a Agenției Havas desminte alegațiunea ziarului La Cocarde că d. Sădi Carnot, pe când era ministru de finance în 1886, ar fi oprit publicarea raportului inginerului Rouseau în privința canalului Panama. D. Carnot nu a cunoscut atunci vre un raport Reuseseau, decât numai ceeea ce d. Baibaut comunicase consiliului de miniștri. Paris, 11 ianuarie. Se asigură la palatul de justiție că d. de Franqueville va da o ordonanță de neurmărire in favoarea senatorilor și deputaților urmăriți și că va cere o autorizare de urmărire contra d-lui Bashaut. Comisiunea de anchetă a hotărât să se ocupe cu sindicatele de emisiune Panama și cu negocierile antreprenorilor pentru a cerceta dacă membrii Parlamentului sunt amestecați în aceste emisiuni și în aceste tratări. Un ziar anunță că d. Arton ar fi fost intervievat la Londra ; el ar fi declarat că o jumătate de milion ce se pretinde că a fost incasat de un ziar de Moscova era destinat pentru un ambasador al unei puteri amice Franței, ale cărui încurcături financiare fuseseră altă dată la Berlin obiectul oarecăror comentarii. Paris, 11 Ianuarie. Le Matin zice că d-nii VilIiers și Schniezemberger, însărcinați contra-expertiza în autopsia d-lui de Reinach, conchid că nimic nu autoriză a presupune că d. de Reinach a fost otrăvit. Francezii și Englezii in Maroc Paris, 11 Ianuarie. D. Ribot a primit pe lordul Dufferin, care a declarațt că misiunea d-lui Ridgeway la Maroc nu are caracterul ce presa îî atribue, ea n’are un scop deosebit de interesul comun, care, din contra, a călăuzit pe guvernul englez. i). Ridgeway a primit instrucțiuni de a se înțelege cu ministrul Franței în toate cestiunile de natură a interesa Europa. Paris, 11 Ianuarie. Se asigură că judecătorul de instrucție a ascultat pe d-nii de Freycinet și Floquet în calitate de martori. Imperatul Wilhelm la Strassburg. Strasburg, 11 Ianuarie. Imperatul a sosit la 12, el a făcut să se sune alarma in garnizoană. Pe urmă s’a dus în piața armelor, unde s’au făcut exerciții militare; el a fost aclamat în mod călduros. Guvernorul a dat un prânz în onoarea împăratului. Lupte politice sângeroase in Serbia. Belgrad, 11 Ianuarie. Cu ocaziunea Instalarea nouilor funcționari comunali s’au înteriptat desordine la Semendria și la Zaikar. Ura jandarm și un manifestant au fost omoiriți; sunt mai mulți răniți și s’au făcut numeroase arestări. Transformarea rentei austriace 5 ° C și a obligațiilor drumurilor de fier Viena, 11 ianuarie. S-a încheiat un tratat între ministrul de finanțe și un sindicat, având in capul său pe Rotschild, pentru cui síperarea de aur pentru transformarea rentei 5 ° C și a obligațiunilor drumurilor de fier X xonprinz Rudolf și Vorarlberg. Sindicatul ia 60 milioane din renta 4 °/„ pe cursul de 92, în coroane, pentru transformarea rentei 5 °/0 ; și în fine, din renta aur 4 °/0 pe cursul de 941 /2 pentru transformarea obligațiunilor celor două drumuri de fier. Sindicatul ia jumătatea sumei formate, cealaltă jumătate după alegere. Plus valoarea suupra emisiinnei va fi împărțită intre guvern și sindicat. Carantină redusă Constantinopol, 11 Ianuarie, Carantina de la Mustafa. Pașa a fost redusă la 2 zile. Grevă terminată Breslau, 11 Ianuarie. Lucrătorii minei de că rbuni au reluat nucrul. Greva *a considerată ca terminată. POLITICA «Anul Nou cu fericire!» și «La mulți și fericiți ani le zice Românul când începe un an nori. Tot așa vom zice și no fi astăzi, nu numai aulicilor noștri nu numai abonaților noștri, dar chiar și tuturor acelora pe cari din când în când suntem nevoiți să-î hărțuim sau să-î dojenim sub această rubrică. La Mulți Ani vom zice mai intâiu Maiestăților Lor Regelui și Reginei României, pentru ca să Vă bucurați încă multă vreme de roadele înțeleptei și bine-făcătoarei Voastre domnii, pentru care nu poate fi mai mare răsplată decât iubirea unui popor bun și drept, cum e poporul român. La Mulți Ani vom zice Altețelor Lor Regale prințului Ferdinand și prințesei Maria, moștenitori ai Tronului român, acestei tinere și fericite perechi către care sunt azi îndreptate cu drag și cu admirațiune toate privirile Europei. La Mulți Ani bătrânului și veneratului șef al partidului conservator și al guvernului sub care a fost dat sa se săvârșească de două ori întemeiarea Dinastiei române și a cărui carieră politică e încununată într-un mod atât de strălucit. La Mulți Ani acelui stat-major și acelei întregi pleiade de fii aleși ai României, grupați în jurul d-lui Lascar Catargiu, pentru ca să poată duce această țară spre țelul măreț la care cu deep, aspiră. La Mulți Ani în fine, tuturor bunilor Români, cari, fiecare în felul lui, pun câte o pietricică la edificiul Patriei comune. DARUL DE AMIL NOI Nici o dată n’a regretat săracul Ibrișim mai mult decât în ziua de 31 Decembre, că n’a moștenit pe Carotti sau pe Hrisoscoleu. De trei săptămâni se tot gândea ce dar să facă iubitei sale pentru anul nou și nu avea în pungă decât 15 lei adunați cu chiü cu var. Credea el că cu 15 lei poți să cumperi un cadou apel pisit, își lipea nasul de geamlîcul de la Resch, se plimba toată ziua de la poliție până la palat și înapoi, dar brățarele, inelele, ceasornicele de la giuvaergii, bronzurile de la Peptenaru și Mussin, chiar nimicurile expuse la Becker în fereastră nu erau de mutra și punga lui. O dată încercase să întrebe prețul unui album în care avea de gând să așeze portretul său cu dedicația : i Al ten pentru tot cea una* și-l pocnise negustorul cu un preț așa de colosal, încât sărmanul Ibrișim plecase întristat, cu inima cernită ca pălăria oricărui cetățean în primul period al doliului. In sfârșit, la 31 Decembre, pe la ceasurile șapte, în toiul daraverilor, Ibașim se hotărî pentru un cadou, un fleac, dar un fleac expresiv, mai guraliv decât o întreagă declarație de amor în versuri. Cu 15 lei cumpără un portofel de piele rusească roșie — roșie înflăcărată ca inima sa—pe care sta tipărit cu slove aurite: «Souvenir», pe franțuzește, și dedesubt — Un portofel! Ce idee minunată, își zicea Ibrișimi ! Un portofel pe care stă scris Souvenir ! Are să-l poarte pe sîn între rochie și cămașă, n’are să poată schimba douăzeci de lei, n’are să poată scoate dintr’énsul nici o cartă de vizită iubita mea, fără să’și aducă aminte de mine, un an întreg. Toată noaptea n’a dormit de bucurie și emoțiune sermanul Ibrișim, iar în ziua de 1 ianuarie, la 8 de dimineață, a trimis cadoul la destinație însoțit de un bilețel cu numele său tipărit numai cu floricele și adăogând dedesubt, scris cu mână, f. p. n. n., adică: «felicitări pentru anii nou !» După obiceiul locului, a făcut pe nouă vizite la toată lumea Ibrișim, a depus cărți la d-nii miniștri, la d-nul primar, la d-nul prefect al poliției și seara târziu s’a întors acasă. Jupăneasa’l aștepta cu mare nerăbdare, căci venise și pentru Ibrișim un cadou înfășurat in hârie subțirică. — De la cine să fie ? Atrebă Ibrișim. — De la cuconu Costică, copistul d-v.. răspunse jupăneasa. Și când desfăcu Târtia subțirică, Ibrisim dete peste portofelul seu de piele roșie»_roșie ca flacăra inimei sale — pe care sta tipărit cu litere de aur Souvenir, pe franțuzește, și mai la vale 1893 ! VINERI 1/13 lANdheilE 1893 =W= ANIMNCIURI sI INSERȚII. " ( inia io liter« petit pag. IV......................6,40 k lame............... .111..................L50 j v .................. ” ^......................2,50 îpilPmis anunelurile se primesc, la Agenția li I Jlaván, 8 I’laco de la Bourse 1 Redacția și Administrația 3, >8 T R ADA DO A M N El, 23 Un esemplar 15 Bani Cadourile sunt cu banii; ele trec din mână în mână și se întorc adesea de unde au plecat. Cadoul lui Ibrișim mersese la iubita sa, de unde trecuse la Costică, copistul, care, pentru motive de economie, îl trimise șefului seu Ibrișim, fără să știe că tot de la densul venea ! Tibișiz. DE LA SIGMARINGEN Agenția Havas ne comunică azi următoarea telegramă din Sigmaringen : Sigmaringen, 11 ianuarie. Impăratul a plecat azi dimineață la Carlsruhe. Marele duce Alexis, ducele și ducesa de Connaught și contele Schuwaloff au plecat de asemenea in timpul dimineții. Regele României și toți prinții aflați încă la Sigmaringen au prânzit la tinerii căsătoriți la Krauchenwies. Regele României va sta la Sigmaringen până Sâmbătă; pe urmă se va duce la Neuwied, la regina Fisabeta. Afară de aceasta corespondentul nostru special ne-a trimis aseară o lungă telegramă asupra celebrării cununiei, care ne-a sosit prea târziu pentru ca s’o putem publica în numărul de ori. Extragem cu toate astea din ea următoarele amănunte : Marți dimineața de la orele 10 până la amiazi, Principele Ferdinand și Principesa Maria, asistați de ducele de Edinburg, au primit deputațiunile principatului, ale orașului și ale Curții, care aduceau urările lor de jp ndire a unei perechi princiare, cum și o mulțime de daruri. Apoi a fost dejun de familie pentru principi și princese, iar dejunul suitelor în sala Terasset. La orele 3 și jumătate a fost cununia civilă la castel. După aceea principii și princesele s’au întrunit în saloanele ducesei de Edinburg, iar suitele în «sala cavalerilor». Cortegiul a urmat drumul de la castel la biserică sub acoperiș în ordinea următoare : împăratul Wilhelm II, în uniformă de amiral german, dând brațul ducesei de Edinburg ; Regele Carol I, în uniformă de general român, având la braț pe prințesa mamă; prințul Ferdinand, în uniformă de maior de vânător român, cu prințesa Antoaneta,mama sa ; marele duce Alexis, în uniformă de amiral rus, cu ducesa de Connaught; apoi urmau princesele și principii în mare gală și la sfârșitul cortegiului ducele de Edinburg, în uniformă de amiral englez, conducând pe prințesa -mireasă, fiica sa. In biserică cortegiul se așeză la dreapta și la stânga altarului . Regele la dreapta; împăratul și prințul regal la stânga; mireasa și damele din suită la dreapta; cl nii la stânga. Serviciul divin a durat o oră. După aceea cortegiul s-a întors urmând același drum ca la ducere, în ordinea următoare: Mirele cu mireasa, împăratul cu ducesa, regele cu principesa -mamă etc. Sosind cortegiul la castel, Monsioniorele Loyd, pastor anglican trimis de Regina Engliferei, a dat binecuvântarea anglicană. La orele 6 și jum, mare prânz de gală, tnera păreche princiară prezidează masa.Celelalte amănunte, privitoare la toasturi, le-am publicat în numărul de ori). Ori, la orele 8 dimineața, împăratul a plecat de la Sigmaringen, ducându-se pe la Karlsruhe la