Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)

1893-01-14 / nr. 9

No. 9 lista corupțiunilor d-lui de Reinach. D-nul Herz, având influență asupra radicalilor, pro­misese in 1886, în schimbul unei previziuni, garantată de ambii Lesseps și Reinach, că va hotărî cabinetul să supuie parlamentului proiectul de emisiune cu lozuri Panama; proiectul însă a căzut. In 1888, Camera adoptă proiectul, în urma corupțiunilor lui Reinach. Herz, amenințându-l cu destăinuiri, Reinach îi dă toată averea sa și 2 milioane în bani, ce­­ l—le dăduse compania Panama. Herz însă cerea totul. Reinach îi tri­mise atunci lista corupțiunilor pentru a-­i jus­tifica întrebuințarea sumei rămase de 1.300.000 franci. Herz profită de această listă, pentru a face noui corupțiuni, care, în fine, hotă­­rîră pe Reinach să se sinucidă. Roma, 24 Ianuarie. Președintele Senatului a răspuns d-lui Me­­nabrea că el nu vrea să cerceteze nici o hârtie ; cuvântul d-lui Menabrea îi ajunge pentru a înlătura ori­ce acuzare. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunea Casei A. Menu et C-une, opticianí, Calea Victoriei 88, pe ziua de 13 Ianuarie. Miezul nopții .... —14.8­7 ore dimineața . . . —13. Amiazi.......................— 3 înălțimea barometrică 763. Starea cerului­ frumos. * * * Ministrul de interne a confirmat alegerea d-lui Radovici ca ajutor de primar al capitalei.* * M D dr Staur Anastasescu, actual revizor al spitalelor rurale, este nu­mit definitiv in postul de medic pri­mar al orașului Constanța, însărcinat și cu serviciul de medic al spitalului comunal, în locul d-lui d-l Paul Pel­­lissier. * ^ * D. dr. M. Roth a fost numit mem­bru titular al Societății de medicină publică și higiena profesională la Paris. 4c ** D. N. N. Zlotescu a fost numit in postul de chimist-ajutor la institutul chimic universitar, în locul d-lui dr. August Poltzer, înaintat. di­n. Reamintim cititorilor noștri că astă­­seară, Mercurî, d. C. Disescu își va desvolta la Ateneul Român confe­rința sa, in care va răspunde d-lui St. Mihăilescu. Peste câte­va zile se va întruni co­mitetul pentru ridicarea unui monu­ment lui I. C. Brătianu, spre a lua dispozițiunile definitive asupra ridi­­cărei acestui monument. E vorba ca monumentul să fie a­­ezat pe piața bisericei Sărindar în ața clubului național-liberal. Comitetul a și intrat în tratative pentru cumpărarea terenului. 4c *4c " Colonia polonă din Capitală, în în­țelegere cu asociațiunile poloneze din străinătate, a hotărît ca anul 1893 să fie un an de doliu pentru toți Polonii patrioți. Anul 1893 este a o suta aniversare a împărțirei Poloniei între Rusia, Germania și Austria. Polonii din capitală se vor abține în acest an de la baluri și de la ori­­și­ce fel de petreceri publice și vor face un parastas.* * * țească administrația conform spiri­tului modern, ’și-ar fi dat, dimpo­trivă, în anii din urmă, toată silința ca să-și desvolte autocrația restrân­gând privilegiile șefilor diferitelor triburi. Nemulțumirea s-ar mai datora și nepotismului, care ar domni la Curte și care ar fi ajuns a constitui în toată țara un fel de oligarhie care respinge din sinul ei toate elementele inde­pendente și cu adevărat active. Ad­ministrația ar fi încredințată unor in­capabili ; căpitanii și serdarii tratează —se zice—pe administrații lor ca pe niște sclavi. Ori­ce supus muntene­grean, care ar îndrăsni să se plângă e imediat expulsat. Cu un cuvănt ne­mulțumirea e generală și nu e impo­sibilă o isbucnire care ar putea să devină amenințătoare pentru dinas­tia Petrovici Niegos. Sub numele Muntenegrul june s-a format nu de mult o asociație pa­triotică cu numeroase ramificații in țară și reclamă o revizuire a Con­stituției pentru a obține mai ales controlul delegaților națiune­ asupra administrației financiare a Statului și asupra actelor guvernului. In fața asprimei cu care guvernul urmărește pe membrii acestei societăți, aceasta ia din ce în ce mai mult un carac­ter revoluționar și vizează deja la detronarea prințului Nicolae. Acestea sunt, in rezumat, informa­țiile ziarelor vieneze. * * * DIN STRĂINĂTATE­ A Indépendance beige află din Sofia că în adevăr călătoria prințului Fer­dinand al Bulgariei este în legătură cu un proiect de căsătorie,­­ nu însă cu prințesa Elena d’Orléans, ci cu o altă prințesă din casa Bourbon, una din ficele contelui de Caserta și a prințesei Antoaneta de Bourbon. Logodna, adaogă informatorul bel­gian, se va serba la Mü­nich. 4c *4c Eri s’a celebrat la Viena, în bise­rica Curții, căsătoria arh­iducesei Margareta Sofia cu ducele Albert de Württemberg. Telegrama, care ne a­­duce această știre adaogă : Cardinalul Drusc­a a oficiat­ împăra­tul, părechia regală din Würtemberg și toți prinții asistați. Tinerii căsă­­riți au plecat la Salzburg ; părechea regală a Württembergului a plecat la Nachod. * «I ULTIM CUVÂNT Anunțurile caraghioaze: «Aci se găsesc : Mânuși militărești, pentru dame și bărbați..» Moș Neagu. DIN STRĂINĂTATE Mișcări revoluționare în Muntenegru" Ziarele vieneze înregistrează de cât­va timp svonuri destul de neliniști­toare din Muntenegru. Se zice, în a­­ceste informații, că în toată țara ar domni o mare nemulțumire împotriva prințului Nicolae care, în loc de a căuta să reformeze și să îmbunătă­ CRONICA TEATRALA Renegatul — Odă la Eliza Khairlec Kh­ âvediss. Effendi Mircea Dimitriadi jarmac melopee Renegatul ile tschalguidji Costică Dimitrescu ! Ah ! par­don ! am început să scriu turcește. Er­­tați-mă, căci vin după malurile Bosforu­lui, unde m’a plimbat Duminecă seară tínerul Mircea Dimitriadi cu melopea sa Renegatul, muzica de C. Dimitrescu. Renegatul este Mahmud, un pașă foarte mahmur care părăsind religiunea crești­nească, țara românească, nu găsește nici fericire, nici mulțumire în haremul său fin de silele. Mahmud e desgustat de viață și a hotărît să- și curme zilele la două­spre­zece din noapte. In acest in­terval sosește în harem un evrei­ cu o fată Maria, pe care­­ î-o vinde pe trei mii de lire. Maria e româncă , densa vorbește lui Mahmud despre țară, redeșteaptă în­­trensul toate simțirile sale amorțite și îl face să gonească departe de dânsul i­­deia sinucidereî. Mahmud iubește pe Ma­ria, devine renegat pentru a doua oară și se va întoac­e în țara sa iubită. Actul întâiu și al doilea m’au indispus așa de réa prin lungimea lor netrebuin­­cioasă și prin monotonia lor, în­cât mă temeam că nu vom­ avea răbdarea să as­cult actul al treilea. Din fericire, am stat până la sfârșit și nu m’am căit. Actul al treilea e fără cu­sur. E o așa dulce și încântătoare poe­zie, așa multă simțire în această ultimă parte a scrierei d-lui Mircea Dimitriadi, în­cât uiți greșealele părței Intâia. De ce nu se hotărește tinerul autor să șteargă din opera sa lunga expunere din actul 1 și al 2-lea spre a ne arăta plic­tiseala lui Mahmud ? Ce interes poate să aibă pentru public nesfârșitul prânz cu pilaf și purcel din actul al 2-lea ? De ce nu intră d. Dimitriadi în miezul acțiune! îndată ce apare Maria și ne ține două ceasuri ca să ascultăm pe Clara, Xeni, Zarife și altele, venind rând pe rând să cânte un cuplet ca la un examen de la conservator ? Aceste observațiuni le fac pentru că am convingerea că melopea d-lui Dimi­triadi, prescurtată în acest sens, e o foarte bună lucrare și ar fi păcat să dispară din cauza unor greșeli ce se pot repara așa lesne. La început, atunci când a fost supus comitetului spre aprobare, Rene­gatul era în două acte. Dar se vede că d. Dimitriadi a voit să fie amabil cu ar­tistele care nu aveau roluri, și de aceea, fără să mai simți ceea­ ce scria, a adăugat­ici o canțonetă, dincolo o tiradă, dincolo un rol, două, și a scos încă un act inutil. Să reprezinte melopia sa, așa cum a fost concepută, și nu va culege de­cât a­­plause. Muzica compusă de d. C. Dimitrescu merită o mențiune specială, mai ales pen­tru încântătoarea melodie a romanței ce se cântă între culise la actul al treilea. Ar trebui și d-sa să suprime niște arii care se repetă mereu și au un caracter turcesc prea prea adormit. Decorurile sunt de o bogăție neobici­nuită până acum, punerea în scenă e foarte îngrijită și costumele nu lasă ni­mic de dorit. Numai două roluri principale sunt în toată drama : acel al lui Mahmud (Not­tara) și acel al Măriei (d-na A. Roma­­nescu). Nottara, foarte bolnav, răgușit de 4 zile, a jucat cu nepăsarea orientală rolul său de pașă desgustat de viața din ac­tul Intâia și al douilea. In actul al treilea, când renegatul simte focul iubitei și dorul țârei, Nottara a re­găsit imediat accentele cele mai căl­duroase. D-na Aristița Romanescu, poetica ol­teancă Maria, nu joacă de­cât în actul al treilea, căci scurta sa aparițiune de la TIMPUL 14 IANUARIE sfârșitul actului întâia nu numera. Modul însă cum interpretă rolul său în actul al treilea te mișcă, te înduioșează, atât îi este glasul de dulce, și jocul plin de artă. Cei­l­alți artiști, Brezeanu, (Said), tur­cul xenamorasit și Ghebos, Cârja (An­), Toneanu, ovreiul,... negustorul de femei, d-rele Ciupagea (D­ragomira), Ionașcu (Za­­rifa) au interpretat în mod conștiincios scurtele roluri cu care fusese însărcinați. Spectacolul de Duminecă s’a început cu Oda la Eliza, o comedie scrisă acum 25 de ani de d. V. A. Urechiă, o co­medie din timpurile ferice, când bărbații faceau ode chiar pentru moșiile lor, ode ca la o femeie, așa de drăgăstoase în­cât femeia le credea adresate unei rivale. Vremurile s’au schimbat! Astăzi cea mai mare dovadă de dragoste ce poate da un bărbat pentru moșia sa..... este să nu, o vînză și să nu o ipoteceze ! D. R. R. INTEMPLARI Victimele viscolului. — Locuitorul Va­­sile Stoian, de origină bulgar, pădurarul d-lui Bariton Cardian, arendașul pădure! din co­muna Cojasca, județul Dâmbovița, plecând in seara zilei de 1 Ianuarie a. c., de la casa pădurei spre sat, a fost găsit a doua zi, de tovarășii săi, înemețit in zăpadă și mort.­­ Locuitorul Coman Coiciu, în etate de 80 ani, din comuna Gura-Teghi, județul Buzău, mergând să aducă lemne pentru foc, a fost găsit mort. Căzând jos în zăpadă și ne mai putându­­se scula, de­oare­ce era bătrân și neputin­cios, a înghețat acolo. — Luptătorul din Călărași, de la 10 ia­nuarie, ne aduce o mulțime de știri îngro­zitoare asupra victimelor viscolului în jude­țul Ialomița. Viscol ca cel din iarna aceasta,—zice nu­mitul confrate,—nu s’a pomenit de vr’o 25 ani, zic bătrânii noștri. Grămezile de zăpadă, în orașul nostru, a­­jungeau până la balcoanele caselor cu două etaje. Pe unele străzi, zăpada venea Una cu ulucele. Prin sate insă, consecințele viscolului au fost îngrozitoare. In unele locuri zăpada era la nivel cu acoperemintele caselor sătești, îngrijirile date la timp au scăpat de moarte sigură populațiunea rurală. In cătunul Găunoși, pendinte de comuna Giocănești-Mărgineni, s’a într­enit târla lui Ion Dobraru Transilvăneanu, cu 1100 oi și 5 ciobani. Din oi au scăpat 400, iar dintre cio­bani, 3 sunt degerați puțin, unul mort și al cincilea nu s’a putut găsi. In apropiere de cătunul Gambeta, pendinte de comuna Tonea, s’a găsit in zăpadă un om necunoscut mort, ținând în mână o lopată. Tot la acest cătun s’au găsit moarte 150 oi. La Roseti-Volnași s’au găsit 600 oi moarte și 200 vii ale d-lui Ion Fotan, a cărui târlă se află pe suhatul Putineiu, de pe moșia Di­­chiseni, iar la acest suhat s’au găsit 200 oi moarte și 600 vii. Din moșia Șocarieiu au fost luate de vifor, în ziua de 25 Decembre trecut, 1600 oi ale d-lui Dumitru Fântână. Ciobanii, în număr de opt, s’au luat după ele. Patru dintr’ânșii au nemerét unul la comuna Dichiseni, unul la cătunul Oltina și doui la cătunul Beilicu, al cincilea s’a întors în Șocarieiu abia cu 400 oi. In zilele de 31 Decembre, 1 și 2 co­­rent, a plecat d. Fântână împreună cu pri­marul com. Șocarieiu și mai mulți locuitori, în căutarea restului oilor și a celor trei cio­bani, și au mai găsit 400 printre oile locui­torilor, dintre care 100 moarte, iar restul nu le-au putut afla. Trei asini încărcați cu bagaje și unelte de bucătărie s’au găsit morți în apropiere de porumbiște. Din cei trei cio­bani, cari lipseai, s’au găsit doui morți în zăpadă ; unul din ei desbrăcat de cojoc, ca să poată lupta, se vede, mai cu ușurință con­tra viforului. Al treilea nu s’a putut găsi nici până acum. In ziua de 28 Decembre a luat viforul o turmă de 800 oi, de pe moșia Dudești, ale d-lui Gh. Radian. Turma era păzită de trei ciobani, dintre cari doui au murit. A doua zi s’au găsit toate oile și numai 38 moarte. Gerul.­Știrile din străinătate continuă a semnala domnia unui ger cum de mult nu s’a mai pomenit, în multe locuri. Ast­fel din Weissenbach se anunță că lacul Attersee a înghețat, ceea ce nu s’a mai întâmplat de­cât de trei ori în acest veac. La Turin ter­mometrul a arătat într’una din zilele trecute —18 grade Celsius, o temperatură cum n’a mai fost nici o dată în acest veac la Turin.—" La Dionitz în Ungaria, temperatura a scăzut deunăzi la—33.3 grade Gelhius, ceea ce nu s’a mai observat nici o dată în acea loca­litate. Cleptomanie.­­ Un fapt ciudat s’a în­tâmplat zilele trecute la Paris. O tînără fe­­mee, foarte elegant îmbrăcată, a fost sur­­p­insă într’un magazin în momentul când fura și ascundea sub manta mai multe o­­biecte de valoare, și intre altele un bronz de vr’o 5 kilograme. Condusă intr’un salonaș al prăvăliei, începu a i se face perchiziție , dar deodată necunoscuta leșină și nu mai putu fi readusă la cunoștință cu nici un mijloc. Comisarul avizat, dispune ca femeia să fie transportată la un spital. Aci tinera femee nu-și veni in simțiri de­cât tocmai a treia zi. A refuzat însă cu energie de a-și spune numele și locuința. Teribilă nenorocire.—Ni se telegrafiază din Praga cu data de 12 (24) Ianuarie . O explozie s’a produs în puțul de mină lângă Ossegg. Sunt 16 morți și 8 răniți. Se pretinde că mai sunt încă vr’o cinci­zeci mi­neri în puț. Din Pitești In orașul nostru seria petrecerilor din a­­nul acesta s’a început printr’un bal splen­did dat de clubul civil sub patronagiul domnu­lui prefect N. Manu, în onoarea corpului ofițeresc din garnizoana locală, în pre­­seara Anului nou. Cu tot timpul scurt ce a fost pentru preparativele acestui bal, totuși el a reușit pe deplin. Deja la zece ore sala teatrului Uctar era plină de tot ce Piteștii au mai ales și mai gingaș. La ora de 12 s’a ridicat un toast de către domnul prefect în onoarea militarilor, la care d-nul colonel Papadopol ’l-a mulțumit în numele tuturor ofițerilor. Apoi în sala splen­did iluminată și la sunetul melodios al muzi­­cei militare, valsul începu cu mai multe perechi, care de care mai grațioase. Albastrul predomina în sală ; s’ar fi putut zice că domnișoarele ’l-ar fi ales de comun acord. Printre dansatoare am observat: pe d-rele Elena și Maria Fărcășanu în rose crevette, d-șoara S. Hernia in vert d’eau cu rose, d-ra N. Călinescu în albastru cerului, d-șoarele Socolescu în bleu pâle, d-șoara Condeescu în albastru, d-șoara Hiutu în alb, d-șoara Le­­rescu în alb cu mauve, d-șoara Raicoviceanu în rose, d-șoara Zătreanu în alb, bună dansa­toare , d-na Antonescu în alb, d-na Marin în brochet verz­uil cu pene albe, Ana Crângu­­reanu in alb, d-na Ursache în chandron, d-na Stroescu în­ mauve, d-na Macavei în vieil­or cu albastru, d-na Călinescu în alb, d-na Scodrea în sitere brute, d-na Lupu în marș, d-na Botescu în chaudron, d-na Zamfirescu în rose, d-na Bădulescu în catifea neagră cu alb, d-na Rătescu in alb cu albastru, d-na Savopol în alb cu rose, d-na Puică în al­bastru, d-na Spiridon in chaudron, d-na Stro­escu în albastru, d na Docsache în n­gru, d-na Hernia în catifea vert mousse, d-nele Cartojan, Bădulescu, Condeescu, Triandaful, Dumitrescu, Urianu, Teodoreanu, Băduleanu, Fărcășanu și Raicoviceanu. Printre dansatori am observat: pe d-nii Bădulescu, Zamfirescu, P. Budișteanu, Stro­escu, Macavei, Ionescu, Ge­rgescu, Soco­lescu, Călinescu, C. Budișteanu, Filipescu, A. Hernia, Florescu, sub-locotinent V. Căli­­nescu, sub-locot. Constandinidi, sub-locot. Cuculescu, sub-locot. Munteanu, sub-locot. Doeman, sub-locot. Olteanu, locot. Luca, locot. Lupu, locot. Predescu, locot. Furduescu, locot. Lerescu, căpitan Cartojan, căpitan Coe­­sache, căpitan Negoescu. Balul s’a terminat la 4 ore din noapte printr’un cotillon condus de d-nul M. Bădu­­lescu și care a reușit pe deplin. C. B. DIN TOATA LUMEA ■ Mon­te-Carlo in primejdie. Se vestește din Nizza că s’au arestat a­­colo doui anarh­iști italieni, cari plănuiseră să arunce în aer casa de joc de la Monaco. ——— O răscoală în Persia. Din Persiaa vine vestea despre o răscoală ciudată întâmplată in orașul Tebris. Martie preot din acest oraș a găsit adică de cuviință a porunci Evreilor ca să poarte câte o bu­cățică de postav roșu pe haine, pentru a se deosebi de cei­l­alți locuitori. Șahul, foarte nemulțămit cu această dispoziție, a chemat pe marele preot la audiență și, după ce acesta se cam codea, a trimis soldați să-l aducă. Poporul însă a atacat pe soldați, și ’i-a a­­lungat, cu capetele sparte. Lucrurile s’au o­­prit deocamdată aci. FELURIMI Butoaie de hârtie. — Această intere­santă fabricație, de origină americană, s’a introdus acum și în Englitera, unde se prac­tică pe o scară întinsă. Se întrebuințează pentru fabricație nu numai tot felul de hârtii vechi, ci și sdrențe, bucăți de piele, etc., tot ce prezintă o natură fibroasă. Toate acestea se reduc într’o pastă omogenă, din care apoi se fabrică, prin mașini speciale, butoaie de ori­ce grosime și cilindre din care se taie pe urmă fundurile. Butoaiele ies bine uscate din mașină, primesc o baie de rășină topită și pe urmă sunt lustruite cu hârtie de lustruit. Mic tarif de actualitate. — Cât costă deputații ? In Franța sunt plătiți cu câte 25 de lei pe zi. Afară de România, un singur Stat mar­e în Europa care dă reprezintanților sau emolumente atât de ridicate. E Austria. In Danemarca , membrii Landstingului pr­imesc 18 fr. 15 bani pe zi. In Portugalia, pairii și deputații primesc câte 1675 de franci pe an. In Suedia, membrii Dietei pri­mesc 1672 de franci pentru o sesiune de patru luni, dar au să plătească o amendă de câte 13 fr. 75 pentru fie­care absență nemotivată. In Italia și în Spania senatorii și deputa­ții nu sunt plătiți, dar cu dreptul să că­lătorească gratis pe toate liniile căilor ferate ale Statului, precum și alte avantagii și privilegii. In Germania reprezintanții primesc în mij­locie abia 11 fr. 25 bani pe zi, dar aproape toți cei lipsiți de mijloace sunt susținuți și din partea partidelor lor. In Ungaria diurna de asemenea e mică, 5 fi. pe zi, dar depu­tații au și o indemnitate de locuință. Numai membrii Parlamentului englez nu primesc nici o indemnitate și n’au­u drept la nici un privi­legi­u. 1893 Un păianjen monstru.—Un călător, care a străbătut de mai multe ori America de Miază­zi, a întâlnit într’o pădure un păian­jen enorm care prinsese cu pânza lui o pă­­serică și o sugruma cu labele-i păroase. Acest păianjen, cunoscut sub numele de my­­gale avicularia, are un corp de 7 degete lungime și picioarele­­ ating fie­care încă o dată aceeași lungime. UTERE — ARTE — SCHIȚE O interesantă descoperire numisma­tică. — Acum câte­va săptămâni, un cu­­fundător coborându-se în golful Saronic (gol­ful Atenei) a eșit după cât­va timp cu mâi­nile pline de monede de argint, pe care le dete patronului său. Lucrul acesta a fost ți­nut cât­va timp secret, în urmă însă totuși s’a aflat. Făcându-se o anchetă prin autori­tăți, patronul cufundătorului a scos la i­­veală comoara găsită : șapte kilograme de piese de argint, toate cu efigia lui Alexan­dru cel mare, ținând într’o mână sceptrul și în cea­l’altă o pasăre. După legile țării, co­moara va fi răscumpărată de Stat cu un preț fixat în acea lege. Cutia cu scrisori Copiii mei căzând grav bolnavi de scarla­tina complicată de angină, am avut norocita idee de a recurge la tînărul și eminentul nostru doctor de copii dr. Rappaport, vechiu intern al neuitatului dr. Sergiu, care, prin stăruința sa neobosită și prin cunoștințele sale profunde în această ramură, a știut să readucă copiii mei la complecta lor sănătate. Nu-mi fac de­cât o datorie de conștiință mulțumind d-lui dr. Rappaport ca un slab semn de recunoștință. I. P. Medigreceanu, pulat, sir. Clopiitarul-Nou. 31. INFORMATIUNI Mâine se va ține un consiliu de mi­niștri la Palat, sub preșidenția M. S. Regelui. D. colonel Comâneanu, intorcăn­­du-se de la Sigmaringen, pleacă azi la Tărgoviște pentru a relua comanda regimentului său. Un amic al d-lui Pake Protopo­­pescu ne comunică, că, la întrunirea ce a avut loc la.d-sa acasă, n’au fost față nici d. Receanu, nici d. d. Por­­firiadi, nici d. Economu, cari lipsise din București, și că s’a vorbit mai ales despre politica exterioară con­dusă cu multă dibăcie și succes de d. ministru Lahovari și despre mani­festația ce comercial capitalei tre­­bue să o facă părechei moștenitoare. Mâine se face în capitală alegerea de delegați pentru colegiul al treilea. Sunt 11000 de alegători indirecți și votează la 11 secții. Tribuna, organul partidului na­țional român din Transilvania, află din izvor sigur că zilele tre­cute s’au ținut la Viena, între re­prezentanții de frunte ai Români­lor, Slovacilor și Sârbilor din Un­garia, convorbiri confidențiale, cu scop de a stabili un program po­litic comun și o procedare soli­dară a acestor naționalități față de hegemonia maghiară. In a­­mândoua aceste privințe s’a a­­juns la o înțelegere deplină. Prin­cipiul fundamental al programu­lui stabilit este: autonomia națiu­nilor și țărilor în cadrul monar­­h­iei habsburgice. Congresul naționalităților ce se va ține la începutul lunii lui Main și la care, afară de Români, Slo­vaci și Sârbi, vor lua parte și Germanii, Rutenii și Croații, va regula definitiv această asociațiune de partide și procedarea solidară a sus numitelor popoare din Un­garia. De asemenea și negocierile pen­tru înființarea unui ziar cotidian în limba germană, care are să a­­pere interesele acestei asociări de popoare, au înaintat într’atâta, în­cât chiar în cursul anului 1893 foaia va putea apare în unul din orașele capitale ale monarh­iei austro-ungare. Azi a plecat la, T.­Severin, în urma ordinului d-lui ministru­­ de resbel, un batalion din regimentul I de ge­­niu, pentru a sparge cu dinamită gheața ce a cuprins mai multe va­poare. Batalionul acesta va lua și măsu­rile pentru a nu se inunda portul in caz de desgheț. In același timp ad-

Next