Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)
1893-01-24 / nr. 18
ANUL AL CINCISPREZECELEA. —»No. 18 ABONAMENTELE In țară pe un an.......................................40 UI , pe 6 luni .................................20 lei , pe 3 luni........................................10 lei Pentru străinătate, un an............................50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani JEDIJIA A TREIA DUMINECĂ 24 IANUARIE (5 FEBRUARIE) 1893 MIRILOR ROMÂNIEI O, de-ar putea să-și spuie povestea lor Carpații! Popor român, norocul ți-a fost mai mult dușman Din vremea când, în tăberi, perdutu-s’au bărbații Lui Decebal de spada trimisă de’mpărații Colosului roman. Poemul suferința e ’ntreaga ta viață, Un rug a ta moșie și partea-țî plâns amar— Dar ai văzut și eile de glorie măreață . Când vin Ștefanii țării, dușmanii tăi înghiață Și ’n noapte ei dispar. Când focul vitejiei în suflet îți revine, Gem Leșii, gem Tătarii și plâng cei din Bizanț Și ’ngălbinesc de spaimă cei strînși pe lângă tine, Tu’neiua răsbunării aprodești la Rovine, La Plevna dorobanț! Te-a frânt amar de veacuri durerea neunirii. Vedeai doui frați d’o mamă, că’n lume nu se’neap . Și ți-ai pierdut și capul, când pofta stăpânirii Umplea de oase țara și-un Domn al înjosirii Venia să-ți fie cap! Voi munți ai țării mele n’ați plâns de bucurie, Tu Dunăre, tu doica poporului român, N’ai plâns cu ochii ’n zîmbet la vestea că’n frăție Cei ne’mpăcați de veacuri un suflet au să fie, Un neam sub un stăpân. Nici Dumnezeu nu poate cu toată nesfârșirea Să aib’un gând mai nobil, decât «a te’mpăca» Și Dumnezeu ajută credința și iubirea— Din zilele acelea tu ți-ai văzut mărirea Cum mândră se ’nălța. De-atunci un soare vesel mereu pe cer se știe, Bărbat alungi, Române, tu leu te faci din miel; Din țara ta deschisă tu faci o cetățue— Și ți-a sosit viteazul pe fruntea ta să pue Coroana de oțel! La Tine, Rege mare, la Tine’mi este gândul— Mărit să fii d’apururi, cum mari tu ne-ai făcut, Ne-ai re’nviat strămoșii, i-ai răsbunat cu arândul, Pământul țării noastre cu peptul apărându-l, Tu armă, dar și scut! Și’n ziua asta mare, când grija Ta de Tată Ne-aduce de departe pe cei de cer meniți Să-ți țină locul, Rege, din inimă curată Tresare țara ’n cântec, dorește țara toată, Să fie fericiți! S’aveți eternă parte de zile ’nfloritoare Voi, mirii României, voi cei mai tineri miri! Să ne’mulțiți vitejii Domniei viitoare Și viața să vă fie lumină, flori și soare Și ’nalte făptuiri ! Tu, mire, să ai parte de gloria străbună Iubind moșia noastră, să fii iubit de noi, Domn bun ca Alexandru, când vremea este bună, Mihaiu să fii și Carol la vreme de furtună Și Ștefan la răsboiu ! Iar Tu, mireasa țării, Tu, care-ai fost străina De ieri, de azi ești mama acestui neam! Să fii Și mare ca Elena și bună ca Despina— Si ’n sufletul Tău nobil reverse-se lumina Eternei veselii. George Coșbuc. ———......• • ••-------------------------------------- TELEGRAME Afacerea Panama Paris, 3 Februarie. D. de Franqueville, care este în posesiunea carnetului de cecuri Artun, nu așteaptă decât arestarea acestuia, care este iminentă, pentru a în contra cere nouă autorizații de urmăriri mai multor membri ai Parlamentului. Paris, 3 Februarie. D. Blondin, de la Creditul lyonez, învinovățit în afacerea Panama, a fost pus în libertate provizorie, din cauză de boala. Creditul Franciei Paris, 3 Februarie. Proiectul relativ la antrenarea atacurilor în contra Casselor de economie a fost adoptat la Senat cu 225 voturi contra 49, după ă. ANüNCIURI și INSERȚII: Liniă 30 litere petit pag. IV ...... 0,40 ? Reclame............... „III...................1,50 -V. . ...................... II...................2,50 i țn Paris antinenurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse V'"*' ./Â' ‘ ■ *' a | _____ y / Redacția și Administrația 23. STRADA DOAMNEI. 23— Un exemplar 15 Bani SERBAREA DE AZI Bucureștii sunt astăzi în plină serbătoare, căci primesc în sinul lor pe Moștenitorul Tronului care aduce în țară pe iubita sa soție, Domnița Maria. Capitala este astăzi inima țerei care tresaltă de bucurie și bate împreună cu inimile tuturor Românilor în întâmpinarea Auguștilor însurăței. Ori cât de strălucite vor fi serbările la care vom asista, ori cât de impunătoare va fi primirea ce se face părechei princiare, nici serbările, nici bubuitul tunurilor, nici sunetul clopotelor, nici celelalte manifestări obicinuite în asemenea ocaziuni nu au prețul pe care îl are veselia și entuziasmul spontaneu al întregului popor al Capitalei. Orice Român, care își iubește neamul, înțelege, simte că ziua de astăzi are o însemnătate imensă pentru noi. Negreșit că ninta de la Sigmaringen a umplut i pe toți Românii de bucurie, ea s’a făcut însă departe de țară, într’un cerc ilustru, dar restrîns. Adevărata nuntă pentru poporul românesc începe astăzi. Intrând în Capitala împodobită ca în zi de serbători, Domnița Maria pătrunde d’a dreptul în inima țerei și va simți toată căldura pulsațiunilor ei. Până acum Țara s’a bucurat de căsătoria Principelui moștenitor ca de un eveniment fericit din punctul de vedere național, dinastic și politic, ca în toate momentele însemnate ale istoriei noastre, toate partidele au lăsat la o parte deosebirile Ajor în fața unui fapt ce se atinge de binele obștesc al patriei. Cu ziua de astăzi însă manifestarea acestor simțiminte patriotice va lua o formă mai concretă, mai palpabilă prin prezența în Capitala Țerei a tinerilor căsătoriți. Locuitorii Bucureștilor vor întâmpina pe drăgălașa lor Domniță zicându-’i: Peste mare fără nunți, Ai venit Tu peste munți La noi J unde’s flori frumoase, Unde’s doinele duioase ! Au venit la răsărit, La cel loc nebiruit Unde cresc stejari la munte, Unde nasc voinici de frunte ! Și aceea ce va striga Capitala o va striga țara întreagă de la un capăt la altul, căci ziua de astăzi va fi înscrisă cu litere de aur în cartea istoriei noastre. Privirile Europei întregi se îndreaptă în acest moment asupra Bucureștilor. Sosirea în țară a viitoarei Regine a României este un eveniment strălucit in prezent și plin de speranțe în privința viitorului patriei și a Dinastiei. Am zis ’o și nu putem să o repetăm în destul: «Domnița Maria a României, drăgălașa soție a Moștenitorului Tronului Român, este curcubeul care ne vestește sfârșitul furtunelor prin care a trecut această țară și ne dă speranță că ele nu se vor mai întoarce. Din viță de împărați, nepoată a Reginei mărilor și a Împărătesei Indiilor, ea vine la noi cu menirea de a da Dinastiei acea continuitate firească ce va strînge încă mai mult și pe vecie legăturile între Tron și Țară.» Serbările de acum nu sunt dar numai niște serbări dinastice; ele sunt și naționale, căci Țara și Dinastia pășesc împreună spre un falnic viitor, dându-se una alteia un scut mutual. Cu drept cuvânt ar putea dar poetul să cânte astăzi precum cânta la 1881 cu prilegiul încoronărei M. S. Regelui: Saltațî îți peplirî inimi cu-o mândră exaltare ! Tunați viteze tunuri, lungi salve de serbare! Mijeați a voastre coame vechi codri de pe plajü ! In mijlocul veseliei noastre a tuturor nu trebuie însă să uităm că evenimentul, pe care îl serbăm în acest moment, este încununarea operei condusă și îndeplinită cu aata înțelepciune și stăruință de Regele României. Lui îi datorim în mare parte pașii uriași pe cari i-am parcurs în mai bine de un pătrar de secol și cari au făcut cu putință mândra serbare de astăzi. Aclamările și urările ce vor întâmpina pe Altețele Lor Regale principele Ferdinand și prințesa Maria se restrîng dar pe deplin asupra iubitului nostru Suveran. Salutând viitorul strălucit reprezintat prin tînăra păreche princiară, poporul român își plătește datoria sa de recunoștință către viteazul căpitan și înțeleptul Rege, care a creat prezentul, un discurs foarte aplaudat al d-lui Bourgeois, zicând că trebuie să se oprească și să se pedepsească complotul urzit în contra Statului. Proiectele militare germane Berlin, 3 Februarie. Monitorul combate într-un articol detailat și pe baze statistice alegațiunile că sporirea efectivului cerut de proiectul militar ar întrece limitele naturale ale puterilor ce apărare. Colonia, 3 Februarie, Volkszeitung, anunță că împăratul a transmis comisiunei provinciei renane înalta sa satisfacție, și mulțumirile sale pentru manifestația ce au făcut în favoarea proiectului miitar. Londra, 3 Februarie. După o discuție de 3 zile, Camera lorzilor a adoptat adresa. D. Morley a apărat la Camera comunelor politica irlandeză. D. Darling a cerut amânarea discuțiunei ; cererea a fost respinsă cu 299 voturi contra 152. Secretarul de Stat al afacerilor străine a declarat că convențiunea relativă la carantina în canalul Suezului a fost ratificată de toate puterile, afară de Portugalia a cărei adesiune depinde de consimțimântul Cortezilor. . I ■ I HBMBIt —aw --- CĂSĂTORIA PRINCIARA Iată textul documentului pe care ’1 vor semna astăzi, la Mitropolie, M. S. Regele, Altețele lor Regale principele Ferdinand și prințesa Maria, f-ții Mitropoliți, Miniștrii, Președinții Corpurilor legiuitoare, Primul Președinte al Înaltei Curți de Casație și Primarul Capitalei. Sub Domnia Mea Carol I, primul rege al României, în anul mântuirei 1893 și al Domniei Mele al XXVII-lea săvârșitu-s-a în ziua de 29 Decembre (10 ianuarie) cununia prea iubitului Meu nepot A. S. R. principele Ferdinand, al douilea fiu al fratelui Meu, A. S. R. principelui Leopold de Hohenzollern și a A. R. principesei Antonetta de Portugalia, moștenitorul Meu la Coroana României, cu A. S. R. principesa Maria de Marea Britanie și Irlanda, fiica A. S. R. Alfred duce de Edinburg și a A. S. Imperiale Alexandra mare ducesă de Rusia, in castelul de Sigmaringen, în care Mam născut Ea, scăldat de undele măreței Dunăre la ale cărei guri stă regatul Meu. După cununie, la care a asistat M. S. împăratul Germaniei, Capul familiei de Hohenzollern, mama mea principesa Iosefina de Hohenzollern, părinții mirilor, reprezentanții Caselor imperiale și regale, cu care se înrudesc iubiții Mei nepot și nepoată, și din partea țetei primul Meu ministru Lascar Catargiu, președinții Adunărilor Mele legiuitoare George Cantacuzino și general G. Manu, ministrul meu de afaceri străine Al. Lahovari și foștii Mei miniștri general I. Em. Florescu și Dim. Sturdza. Iubiții Mei nepoți în ziua de 23 Ianuarie și ajunul aniversării Unirii celor două principate, din care cu voia lui Dumnezeu și vitejia poporului întemeiat’am un regat in anul mântuirei 1881, au sosit în Capitală, și după vechile datine ale țărei, în mijlocul veseliei obștiti, a credinciosului Meu popor, au mers drept la Mitropolie, unde în fața Mea a consiliului meu de miniștri, a reprezentanților țării și a înalților demnitari ai Statului, J. R. 8. Mitropolitul Primat împreună cu I. P. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei și ceilalți episcopi și arherei au înălțat la cer rugăciunile sfintei noastre biserici pentru prosperarea și mărirea iubiților Mei nepot și nepoată. Intru de a pururea amintire a acestei zile falnice, în care s’a încununat munca de 27 de ani pentru întărirea și propășirea neamului românesc, subsemnat’am acest act împreună cu A. L. R. principele Ferdinand și principesa Maria, cu I. P. S. S. Mitropolitul Primat și Mitropolitul Moldovei și al Sucevei, cu miniștrii Mei, cu președinții Adunărilor Mele legiuitoare, cu primul președinte a înaltei Mele Curți de Casație și Justiție, cu primarul Capitalei, și hotărît’am ca el să se păstreze în arhivele Statului. țerei, ca instituțiunile locale , județiană și comunală. Ele pregătesc educațiunea politică a cetățenilor, le dau putința să-și administreze singuri interesele, să aibă inițiativa individuală în afaceri, să practice toate libertățile și, practicându-le, să învețe mai bine respectul legei și autorităței, a ordinei și libertatea, aceste două condițiuni indispensabile oricărui progres. Dar precum în orice lucru trebuie să fie o limită, limite trebuie să aibă și ordinea și libertatea. Ce este o libertate absolută decât negațiunea ordinei ? Și ce este ordinea absolută, decât negațiunea libertăței ? Aceste două principii trebuind a se concilia, urmează că într’o comună și județ de o parte, și între guvern sau națiune de altă parte, trebuie să fie o armonie, interesele Statului să nu sufere din principiul exagerat al libertăților locale, nici aceste libertăți să nu fie împedicate în exercițiul lor, întrucât nu compromit interesele funcțiunilor Statului , dar și uinele și altele să conlucreze laolaltă către unul și același scop : întărirea unității Statului. Comuna și județul alcătuesc în doua temelie a forțelor României; pe ele se reazimă pîrghia ce guvernul ține în mână , budget, armată, legi garantatoare ale ordinei publice își găsesc sprijinul lor în forța concentrată la bază, comuna; la vârf, județul. Dacă individul este slab, cum poate fi Statul puternic ? Dacă comuna și județul sunt réü administrate, cum poate fi bună administrația generală a țerei ? — Și fiind că scopul acestei administrații trebuie căutat în crearea și distribuirea forțelor morale și materiale ale unei națiuni, — când aceste forțe sunt risipite, negligiate sau nedesvoltate, — se resimte economia întreagă a Statului. De aceea Statul este dator să vegheze cu o neadormită și continuă solicitudine asupra administrațiunei locale, să exercite un control cât se poate de sever asupră’i, s’o împedice a compromite interesele comunelor și județelor, căci, în definitiv, aceste interese sunt ale sale proprii, sunt ale națiunei. Plecând de la aceste principii și considerațiuni, care se rezumă într o descentralizare administrativă bine înțeleasă, cumpănită și înțeleaptă, așa cum o voește și pactul nostru fundamental, să’mi dați voe, d-lor senatori, a vorbi despre proiectul modificător câtorva articole din legea pentru consliile județene, adus în desbaterile onor. Senat de către d. ministru de interne prin Mesagrul Regal cu No. 3.680 din 19 Noembrie 1892. * * * Acest proiect de lege, desbătut în mai multe ședințe consecutive de către secțiunile d-voastră, s’a luat în considerare și s’a admis cu amendamentele propuse. Delegații secțiunilor, și anume : D. I. Stroescu pentru secțiunea I; » C. I. Budișteanu » » III; » Rodrig Manu » » IV; » N. Negri » » V. și Subscrisul » » II, constituiți în comitet sub președința d-lui C. I. Budișteanu, deliberând din nou asupra proiectului. s-au admis în majoritate cu modificările introduse, la care a aderat și d. ministru de interne, și au b nevoit să-mi încredințeze plina de onoare sarcină, de a supune la cunoștința d-voastră rezultatul deliberațiunilor din sinul comitetului. Socotesc că n’ași putea mai bine să mă achit de această însărcinare, decât printr’o expunere limpede și metodică a următoarelor cestiuni: а) Necesitatea reformărei legei actuale județiane și, prin urmare, necesitatea proiectului de lege; б) Legea actuală județiană și modificările propuse prin proiect ; c) Rezultatul deliberațiunilor în secțiuni și în comitetul de delegați, cu arătarea amendamentelor propuse, votate sau respinse; d) Discuțiunea pe articole a proiectului, și e) Concluziune. I. Necesitatea reformării legei județiane După cum ne este cunoscut, actuala lege pentru consiliile județiane este cea votată de Adunarea generală a României în luna Martie 1864, promulgată la 2 Aprilie același an și modificată prin decretul din 5 Septembrie 1864 și prin legea promulgată în 29 Iulie 1866, 31 Martie 1872, 1 Martie 1883 și 12 Aprilie 1886. Aceste prefaceri posterioare, oricât de numeroase, nu au schimbat însă partea fundamentală a legei, organele județiane și modul funcționării lor, modificările privind mai mult sistemul electoral al legei județene. Avem dar înaintea noastră o instituțiune, care de aproape 30 ani funcția RAPORTUL d-lui senator Gr. G. Tocilescu la proiectul de lege pentru consiliile județene . Domnilor senatori. In epoca generală de organizare temeinică a Statului român, începută de vre-o câțiva ani încoace, nu sunt instituțiuni menite ca să exercite o mai mare înrîurire asupra mersului societăței, al guvernului și asupra destinelor politice ale