Timpul, februarie 1893 (nr. 24-46)
1893-02-02 / nr. 24
ANUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 24 EDIȚIA AL TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an . . .......................40 lei „ pe 6 luni...............................20 lei „ pe 3 luni...............................10 lei Pentru străinătate, un an ....... 50 lei Redacția, și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — 08 SINGUR GIR Cine a asistat la ultimele ședințe ale Camerei a putut să-și dea seamă de ce mare importanță a fost pentru liberali izbânda d-lui N. Fleva la colegiul II de Prahova; toți deputații liberali parcă crescuseră cu o palmă, fețele tutcilor erau vesele și gesturile largi și triumfătoare. Uitându-te la denșii, înțelegeai cum Voința Națională a putut să spuie, după această alegere, că «țara întreagă s’a rostit la Ploești». De la 25 Ianuarie și până Vinerea trecută na trecut zi în care deputații minorității să nu reclame aducerea dosarului alegerii, pentru ca d. Fleva să poată fi validat cât mai curând, „cu o oră mai nainte.., cum se zice. Și era atâta emoțiune în aceste reclamații, încât vedeai numai decât că, pentru minoritate, validarea sau nevalidarea era chestie de viață și de moarte. Toate aceste manifestațiuni dovedesc neapărat încrederea pe care opozițiunea o are în talentele și puterea d-lui Fleva; dar în același timp ele mărturisesc, fără putință de contestare, cât de slabă și de neputincioasă se simte opozițiunea. Toată nădejdea minorităței parlamentare stă astăzi într’un singur om, în d. N. Fleva. Nici cauza pe care o susțin, nici programul de la Iași, nici proclamarea unui șef, n’au însuflețit-o așa ca intrarea în Parlament a acestui singur om. Faptul acesta caracterizează cum nu se poate mai bine pozițiunea respectivă a opoziției și guvernului. De o parte slăbiciunea, desnădejdea, care se acuță de orice paid, de alta o armată puternică, care nu se poate teme de un om, fie el chiar ca uriașii din poveste. Oricât talent de întortochiare a lucrurilor ar avea cei de la Voința Națională, ei nu vor putea să schimbe o iotă din această constatare. Dar să luăm lucrurile pe partea cea frumoasă pentru opozițiune, să analizăm puțin speranțele pe care aceasta le pune in noul ales al colegiului II de Prahova. E incontestabil că d. Neculai Fleva, dacă nu e om de guvernământ, are cel puțin temperamentul omului de opozițiune. Știe, ca puțini alții, să facă din alb negru, din mic mare, să vorbească ceasuri întregi asupra celui mai mic lucru și să ațîțe spiritele aruncând vorbe tari. Toate astea sunt adevărate și neapărat că un asemenea om poate fi foarte util minorității. Uită însă opozițiunea, în calculele ei, două lucruri foarte importante: întâiui, că pentru ca un asemenea om să aibă succes, trebue să existe o stare generală de agitare în țară; al douilea, că între el și acei pe cari îi susține trebue să nu existe o prăpastie. Ei bine, amândouă aceste condiții lipsesc cu desăvârșire. Țara nu e și n’are pentru ce să fie agitată, iar între d. Fleva și partidul liberal există o prăpastie pe care nimic n’o poate acoperi. Oricând d. Fleva va ridica glasul mai tare, ’i se va pune înainte ceea ce a spus d-sa despre partidul liberal. Și oricine va fi în drept să întrebe pe d. Fleva dacă vrea să readucă acea stare de lucruri pe care a înfierat-o cu atâta energie. Iată pozițiunea omului de la care opozițiunea își așteaptă mântuirea ; și aceasta arată încă o dată cât de slabă este. TELEGRAME Din Camera franceză Paris, 10 Februarie. Deputatul Seydel a comunicat grupului din extrema stângă intențiunea sa de a interpela guvernul asupra poliției generale. Grupul a recunoscut trebuința acestei interpelări, pentru a risipi echivocitatea ce a făcut să nască discursul dun Cavaignac și de a permite majorității să-și afirme intențiunile sale. Se crede că și guvernul dorește să fie interpelat. Paris, 11 Februarie. Cu toate observațiunile d-lui Tirard, Camera a hotărît să încorporeze în budget proiectul de reformă a patentelor. După cererea d-ui Develle, Camera a amânat sine de interpelarea d-lui Hubbard, radical, asupra trimiterii unei ambasade la Roma, cu ocaziunea jubileului Papei. Camera a votat impozitul unic de 10 franci petru velocipede. Viitoarea ședință se va ține Miercuri. Interpelarea asupra politicei generale va fi prezintată Miercuri sau Jour. La Cameră s’a împărțit ieri o propunere emanând de la o mulțime de deputați, prin care cer ca taxele e intrare asupra vinurilor spaniole să fie îndoite, din cauza diferenței de schimb între Franța și Spania. Aceasta propunere a produs o vie emoțiune în Spnia. Din parlamentul englez. — Grațierile dinamitarzilor. — Chestia imigrațiunilor. Londra, 10 Februarie. Camera Comunelor. — Camera a respins cu 397 voturi contra 81 amendamentul d-lui Redmond, care cerea luarea din nou în considerație a afacerii Irlandezilor condamnați pentru înaltă trădare. D. Asquith a declarat că resbelul ce acești 14 dinamitarzi fac societății nu e demn de nici o milă. D. Arnold Forster a propus un amendament prin care se regretă actele clerului, care a insuflat frica în timpul alegerilor în Irlanda, cerându-se măsuri pentru a evita repetarea lor. D. Ross a prezintat un amendament prin care se regretă grațiarea celor 4 condamnați de la Gweedone pentru omorul inspectorului de poliție Martin. D. Morley a dat ca motiv de grațiere faptul că ceilalți complici ai crimei au fost achitați. Amendamentul d-lui Ross a fost respins. Londra. 11 Februarie Camera comunelor a continuat discuția adresei. Ea a respins amendamentul d-lui Lowther contra imigrațiunii străinilor lipsiți de resurse. D. Gladstone a combătut acest amendament zicând că toate măsurile necesare contra bolerii fiind luate, nu s’ar putea invoca motivul de epidemie. Dacă s’ar adopta teoria că orice lucru, care n’are dici capital, nici contract, este un om fără resurse, ne-am expune a vedea și celt’alte țări oprind pe lucrătorii englezi cari se duc să lucreze aiurea. D. Gladstone anunță că va trimite în America o comisiune, care va studia chestiunea imigrațiunii. In ceea ce privește rasa evree, starea ei sanitară poate in general să fe comparată cu a creștinilor și poate lupta in mod favorabil cu creștinii și în alte puncte. Adresa e adoptată. Două alegeri în Engliteza Londra, 10 Februarie. Alegerile—La Haufax: D. Shaw, gladstonian, ales, in contra candidatului conservator și lucrător. La Walsaal: D-l Haytorn, gladstonian ales, in contra d-ui James, conservator, a cărui alegere a fost invalidată. Un deputat german urmărit Berlin, 11 Februarie. Reichstagul a decis să autorizeze urmăririle in contra d-lui North, directorul băncii Strasburgului, sub inculparea de contravențiune la legea comercială. Finanțe italiene Roma, 11 Februarie. Expunerea financiară a ministrului tezaurului zice că budgetul din 1892—93 va prezintă un excedent definitiv de 10 milionni, cel din 1893—91, un excedent de 1,400,000. El vorbește în urmă de reforma serviciului pensiunilor, singurul mijloc de a echilibra cheltuiriile și veniturile. In scop de a da o mai mare întindere budgetului, expunerea anunță monopolul petroleului, care va produce 13 milioane , examinează apoi chestiunea monopolului alcoolului, care va da 12 milioane. Ea nu se ocupă cu băncile de emisiune, care vor forma obiectul unei discuțiuni foarte întinse la Camera. Tulburările din Maroc Madrid, 12 Februarie. Știrile din Malaga vestesc că agitațiunea se mărește printre triburile marocane, chiar cela mai pacifice, care cumpără arme de la Gibraltar. Correspondencia și El Imparcial publica mai multe telegrame din Tanger, care anunță o răscoală a Kabuyiilor. Fiii Sultanului au fost rânițî într’o întâlnire cu resculații. Datoria portugheză Lisabona, 12 Februarie. Se vorbește de o notă diplomatică adresată guvernului portughez de către guvernul german, care reclamă pentru creditorii străini o situațiune identică ca acea a indigenilor. CRIZA MINISTERIALĂ De ministru de finanțe Menelas Ghermani când a fost prezentat principesei Maria a zis următoarele cuvinte : *Eu, Alteță, sunt ministrul însărcinat cu adunarea banilor pe care Domniile lor îi cheltuiesc» Această informațiune fiind publicată în Timpul acum o săptămână, de atunci e criză ministerială.... la Fialkovsky. Mușterii adunați în jurul mesei explică motivele crizei. " D. X. Să vă spui eu cum stați lucrurile : Ghermani e furios pe Catargiu pentru că a dat pe sub mână concursul administrației lui Ionel Grădișteanu ca să izbutească la alegeri. Caută să iasă din minister și a vrut mai întâi să dea în cap lui Catargiu, făcând aluzii la banii pe cari ’i cere pentru gendarmerie. D. V. (abonat la Adevărul). Ei ași Grecu e mai șiret decât credeți A căutat să facă aluzie la creditul care s’a votat pentru lista civilă a principelui Ferdinand și, pentru că nu mai sunt parale la vistierie, a zis că toți — adică moștenitorul, înțelegeți dv. — mănâncă paralele. D. I. Nu e așa ! Ghermani simte că conservatorii sunt duși pe copcă; înțelegeți dv. că Regele n’a poftit degeaba pe Sturdza la nuntă la Sigmaringen. Ce ’și-a zis Ghermani ? Colectiviștii n’au ministru de finance. Să dau eu cu piciorul conservatorilor, ei acum din minister și la io Maia mă întorc la putere cu colectiviștii pe 12 ani. Moralitate. Foae verde lobodă Gura lumii slobodă! Tibișir. LEGEA CLERULUI Iată raportul d-u. N. Ffipescu, raportor al comitetului delegaților, asupra proiectului de lege prezintat de d. ministru Tacha Ionescu pentru reforma clerului mirean și a seminariilor . Domnilor deputați. De vreme îndelungată nevoia de toți simțită a unei reforme a clerului n'a găsit altă manifestare decât făgăduelî vagî, abia transformate uneori în câte un proiect de lege, care vecinie s'a rătăcit în cotiturile procedurei parlamentare. De aceea, când am văzut că această cestiune face un pas hotărîtor înainte, când însuși guvernul a luat asupră și sarcina de a prezenta un proiect de lege privitor la pozițiunea clerului și când, spre mirarea multora, acest proiect a putut străbate secțiunile Camerei, comitetul dv. de delegați, compus din d-nii Beloianu, președinte, Dim. Sturdza-Scheianu, M. Balș, C. Cesianu, C. Popovici, Dimitropol și din subsemnatul, s’a grăbit a’i da adesiunea spre a nu zădărnici votarea unei legi așteptată cu atâta nerăbdare. Dar dacă săvârșirea reformei a întârziat atâta vreme, neajunsul acestei zăbave e deplin compensat prin faptul că, da astă dată, ne găsim în fața unui proiect de lege mai complect, care, îmbrățișând MARȚI 2/14*FEBRUARIE 1893 și partea materială și partea morală a cestiunei, precizează raporturile dintre Stat și biserică și statornicește îndatoririle clerului în schimbul sacrificiilor ce și le impune Statul. Acesta tocmai și învederează însemnătatea prezentei legi, dar în același timp a pricinuit mai multe greutăți și a stârnit mai multe discuțiuni, cu atât mai mult cu cât această materie se legiferează acum pentru întâia dată în țară la noi. In adevăr, până aci cestiunea reformei clerului se înfățișa ca o cestiune curat budgetară, pentru că nu se îmbrățișa întreaga stare a preoțimei noastre în toate părțile și sub toate fețele ei. Astăzi, proiectul ce vi se prezintă realizează o reformă completă, la elaborarea căreia a prezidat un cuget mai înalt. Căci dacă trebuia să îngrijească pe legiuitor cestiunea stărei materiale a clerului, nu mai puțin trebuia să preocupe interesul rădicărei lui din starea nemulțumitoare de astăzi. Aceasta e prima grijă a proiectului ce vi se înfățișează și toată partea aceasta face, pentru întâia oară, corp cu un proiect de lege privitor la clerul nostru. Proiectul specifică clar titlurile ce trebuie să fi dobândit cei ce vor să ajungă la un cin bisericesc , pentru a fi numit paroh într-o parohie rurală se cere diploma de absolvent cel puțin a unui seminar complet de 8 clase , pentru a fi numit într’o parohie urbană se cere diploma de licențiat sau doctor în teologie. Aceste condițiuni impuneau neapărat o reorganizare a seminariilor noastre, nevoe pe care proiectul o satisface. Pe lângă garanțiile ce specifică proiectul pentru ajungerea la deosebitele trepte bisericești, se mai prevede, în proiectul modificat de comitetul delegaților, dreptul ce-și rezervă Statul de a suspenda ori de a suprima lefurile hotărîte prin prezenta lege acelora dintre preoți cari s’ar recunoaște vinovați pentru neîndeplinirea îndatoririlor comise în legile țarei, cum și pentru toate vinele de natură a scădea vaza și autoritatea servitorilor bisericei. Acest drept al suspendărei tratamentelor ar putea să-l exercite ministrul singur. Am vrut însă să îngrădim acest drept astfel, încât preoții să aibă siguranța că el se va exercita cu imparțialitate. De aceea am creat în fiecare eparhie o comisie disciplinară compusă din un reprezintant al Episcopului, un reprezintant al ministrului cultelor și un magistrat inamovibil tras la sorți, care singură poate suspenda tratamentele preoților. In momentul când Statul e chemat a face sacrificii budgetare însemnate în folosul clerului, am crezut, domnilor deputați, că e legitim ca el să afirme drepturile sale, care — fără a vătăma autoritatea firească a Episcopatului — tind a garanta Statului numai un drept de control pentru îndeplinirea condițiunilor arătate mai sus, condițiuni menite a înălța prestigiul bisericei noastre naționale. In privința drepturilor ce-șî rezervă Statul în numirea parohilor, d. M. Balș a propus un amendament după care Episcopul prezintă candidați, ministrul cultelor păstrând dreptul de veto Comitetul delegaților a respins acest amendament, prețuind că articolul din proiectul guvernului mărginește in limite mai drepte puterile ministrului și se reazemă pe pilda altor țări ortodoxe. Domnilor deputați, Prestigiul ce trebue să ne silim a da personalului nostru bisericesc ar fi însă simțitor coborît dacă n’am fi îngrijit totodată să asigurăm clerului nostru un traiu cuviincios, punându’l la adăpostul greutăților existenței și grijei ce apasă astăzi asupra lui; căci, neavând nici un salariu asigurat, preoții sunt nevoiți, alături de preocupările lor spirituale, să avizeze la răsplata serviciilor sufletești, ca mijloace de viețuire. Dacă prima parte a proiectului are meritul, față cu proiectele anterioare, de at inova, partea a doua are meritul de a asigura preoților un traiü mai bun de cir putea să le dea resursele prevăzute în mai toate proiectele de legi ce au fost prezintate până acum. In adevăr, afară de un proiect pornit din inițiativa înalților prelați din Senat, care încărca budgetul cultelor cu nu mai puțin de 15 milioane anul și întrecea cu mult sacrificiile budgetare ce sau în puterea Statului, proiectul prezintat de guvern statornicește, în genere, leluri mai ridicate decât celelalte proiecte. Și aceste sacrificii sunt reale, pe când in proiectele anterioare ele erau mai adeseori iluzorii, căci a stipula ca comunele să plătească preoților o leafă mai mult sau mai puțin urcată este, după cum s’a putut vedea din experiența' făcută cu plata personalului didactic în sate, a face mai mult o promisiune de mântuială. Dar, pe lângă onorariile preoților înscrise în proiectul guvernului, comitetul delegaților d-voastră a mai introdus simțtoare avantage. Așa, preoții de la bisericele foste mănăstirești, cari singuri erau până aci plătiți de Stat și ale căror lefuri se reduceau în vederea egalizărei tratamentelor, din momentul când Statul ia grija întreținerea tuturor bisericelor, vor beneficia și pe viitor de foloasele de care se bucurau până acum , mai departe tratamentul supra-numerarilor, în comunele rurale, s’a urcat de către comitetul delegaților de la 25 la 35 lei lunar. In fine, comitetul a admis un amendament la proiectul guvernului, după care preoții vor putea pe viitor, ca și azi, să exploateze înșiși pământurile bisericești. Intru alcătuirea acestei părți a proiectului a trebuit neapărat să ținem seamă de mijloacele financiare ale Statului și mărginirea acestor mijloace a redus la realitate iluziunile cu care erau hrăniți preoții noștri de către cei ce fáceau făgădueți fără gând de realizare. Cu toată această desamăgire, însă, preoții nu vor putea să nu simtă sacrificiul real ce se face pentru dânșii, căci este un fapt material ce nu se poate tăgădui că această reformă va impune tesaurului public, în favoarea clerului, un sacrificiu anual de circa 2 milioane De aceea, chiar înainte de sporurile încuviințate de comitetul delegaților, ne-am putut da seamă de satisfacerea ce proiectul actual a produs printre preoții din multe județe, cari, precum cei din Dolj, Suceava, Argeș, Olt, etc., și au exprimat bucuria prin adrese de mulțumire. Pentru a asigura acoperirea reală a cheltuelilor ce vor pricinui aceste loturi, proiectul guvernului înființează o taxă de 4 lei pe an asupra tuturor contribuabililor de rit ortodox din comunele rurale. Această taxă nu e altceva decât echivalentul, adeseori scăzut, al dărilor pe cari enoriașii le plătesc azi preoților, pe alocurea în bani, pe alocurea în natură. Trei membri din comitetul delegărilor d-voastă, și anume: d-nii Beloianu C. Cesianu și C. Popovici, au cerut desființarea pur și simplu a acestui articol , dar majoritatea comitetului nu s’a putut uni cu această părere, care lipsește pe Stat de mijloacele necesare pentru acoperirea cheltuelior cultului. Negreșit, comitetul delegaților și-a dat bine seamă de neajunsurile ce înfățișează această taxă. In materie de finance nu se mai admite astăzi sistemul specialităței impozitelor, după care fiece impozit e menit să aibă o destinație specială și fiecare serviciu trebuește plătit direct de acel ce se folosește de dânsul și în proporție cu folosul ce-l trage. Condamnat la noi, acest sistem al specialităței impozitelor tinde să dispară mai pretutindeni în țările în care există. Dar dacă asemenea taxe se mai pot pricepe, întrucât este vorba de răsplata unor servicii materiale, nu e admisibil ca ele să se introducă pentru remunerarea cultului. Nu se poate stabili o corelațiune între acel servciu imaterial al binefacerilor bisericești, ce nu se pot nici măsura, nici cântări, și prețul ce se cuvine, în schimb, din partea credincioșilor, pentru mângăerile ce le aduc servitorii altarului. De aceea, subsemnatul a propus un amendament, care, fiind primit de majoritatea comitetului delegaților, s’a înscris la dispozițiunile transitorii cu articol 39 și sună astfel: «Pentru acoperirea acestor cheltueli, taxele astăzi în uz se transformă într’o dare de 4 lei pe an asupra tuturor contribuabililor de rit ortodox din comunele rurale, până ce se va aduce o lege de impozit care să înlocuiască această dare printr’un impozit general». Cu aceste modificări avem onoarea să vă prezintăm, d-lor deputați, alăturatul proiect de lege, pe care nădăjduim că veți bine-voi a-l face să treacă din domeniul făgăduelilor, în care a zăcut atâta vreme, în acela al legislațiunei noastre. Raportor: N. Filipescu. CONDAMNARILE in AFACEREA PANAMA Motivele sentințe.— Impresia asupra condamnărilor și asupra publicului. Se cere grațiarea d-lui Ferdinand de Lesseps. Depeșile ziarelor străine ne aduc azi amenunțe asupra emoționătoarei zile a condamnărilor îa afacerea Panama. Curiozitatea, pe care a manifestat-o publicul parizian cu această ocazie, a fost din cele mari și de alt