Timpul, iunie 1893 (nr. 117-140)
1893-06-01 / nr. 117
ANUL AL CINCISPREZECELEA. — NO. 117________EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an............. 40 lei , pe 6 luni................................20 lei , pe 3 luni .......... 10 lei Pentru străinătate, un an.........................50 lei Redacția și Administrația — 23,STRADA DOAMNEI.23 — Un exemplar 15 Bani UN ȘEF DE PARTID Oricine a citit scrisoarea d-lui Dim. Sturdza, prin care respunde la grațioasa și politicoasa invitațiune a I. P. S. S. Mitropolitului Ghenadie, a trebuit să remână încremenit de lipsa de seriozitate a unui om care se zice șef al unui partid politic. Se alege de marele colegiu electoral un Mitropolit-Primat al țarei—al țerei, nu al unui partid — ba încă al Ungro-Vlahiei, după titlul consacrat prin o vechie tradițiune, și noul Mitropolit ține să sărbătorească prin o agapă, oferită la reședința scaunului său episcopal de până azi, despărțirea sa de eparhia pe care a păstorit-o cu atâta demnitate și cu atâta strălucire timp de 18 ani. La această sărbătoare Mitropolitul invită guvernul. Corpurile legiuitoare, autoritățile din Pitești și din Curtea de Argeș, presa și nu uită pe șefii partidului liberal. Aceasta dovedește din partea înaltului prelat bun simț, tact, înaltă condescendență și, mai presus de toate, dovedește o adevărată iubire creștinească către toți fiii acestei țări. Cel d’întâiu prelat al țerei, urmând înțeleptele învățăminte evangelice, nu știe ceva să zică ura și, ca un adevărat urmaș al lui Christos, el răspunde prin blândețe și prin fapte de iubire celor ce-l bârfesc și lucrează în contra sa. Pentru înaltul arhipăstor al acestei țări, înainte de liberali și conservatori, de radicali și socialiști, nu sunt decât creștini, fii ai săi întru Christos și chemarea sa e a-i îndruma pe toți spre calea binelui și a dreptății, fără a se preocupa dacă unii îl pismuiesc și bârfesc. Peste toți se revarsă cu aceeași dragoste părinteasca sa binecuvăntare și de aceea am văzut că cu toate înveninatele săgeți ce i-a trimis d. Dim. Sturdza, înalt Prea Sfințitul Mitropolit i-a trimis o invitație la banchetul de la Curtea de Argeș. Ce face însă d. Dim. Sturdza ? Face el oare ceea ce suntem în drept să așteptăm în asemenea împrejurări, nu de la un șef de partid, ci de la ori ce om cu bună creștere, este el oare mișcat de această creștinească marinimozitate, respunde el în mod politicos și cuviincios la o politicoasă invitațiune ? Dacă ar fi procedat astfel d. Dim. Sturdza n’ar fi fost omul veninos și hain pe care cu toții îl cunoaștem. Nu, d. Dimitrie Sturdza, acest lingău, care când e la putere zugrăvește chipurile suveranilor printre sfinții din catedrala de la Curteade Argeș, iar când nu mai e la putere voiește să gonească nu numai din biserică, ba chiar din țară, pe suverani, și poate că ar da chiar foc bisericei la a cărei restaurare a contribuit, d. Dim. Sturdza rînjește ca un dihor la invitațiunea înaltului prelat și iată prin ce scrisoare nu vom zice necuvincioasă, dar prin ce scrisoare insipidă și stupidă răspunde la invitația ce i se adresează: «Biserica ortodoxă română fiind în doliu, in urma lovirei ce i s’a dat prin legea care a desorganizat străvechiul ei așezăment, subsemnatul are onoare a respunde că nu poate lua parte la banchetul la care a fost invitat de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, această serbare fiind cu totul nepotrivită cu trista situatiune creată Bisericei. Dimitrie Sturdza București, 28 Maiű (9 iunie)- 1893 Singurul lucru nepotrivit la o asemenea serbare este ca un pretins șef de partid să adreseze Mitropolitului primat o asemenea scrisoare, pe care n’ar fi iscălit-o un student din anul Intâiü de logică. Singurul care are o situațiune tristă în toată această afacere este d. Dim. Sturdza, de care rîd și copiii și chiar proprii săi soldați. Și d. Eug. Stătescu a răspuns in mod negativ la invitațiunea Mitropolitului, dar a făcut aceasta în mod politicos, fără motivări ridicole și fără ostentatiune, ca orice om cu bun simț și cu bună creștere. Dar d. Sturdza a crezut că trebuie cu această ocazie să facă un act politic, să se afirme ca șef al unui partid care a votat în contra legii clerului și al cărui candidat a căzut la alegerea de Mitropolit și s-a grăbit să trimită gazetelor sale spre publicare proza sa, cu gândul că această nouă ispravă îi va atrage admirațiunea populațiunilor, fără să-și zică bietul om, că prin ea n’a atins alt scop decât a se face și mai caraghioz decât îl credea lumea până acum. ----------------------—♦----------------------- TELEGRAME Afacerea Panama la Casație Paris, 10 Iunie. Advocatul general al Curții de Casație a terminat concluziunile în recursul administratorilor companiei Panama. El cere respingerea tuturor motivelor de casațiune invocate. Sentința va fi pronunțată Joi. Home Rule Londra, 10 iunie. Camera Comunelor a respins cu 298 voturi contra 268 un amendament al d-lui Whitelay, prin care se ridică legislațiunii irlandeze dreptul de intervenție în chestiunile relative la fabrici, ateliere și mine. Guvernul combătuse amendamentul. Camera a respins de asemenea propunerea d-lui MacGregor de a se procede imediat la votul articolului 3 al legii. Discuția va continua Luni. In timpul discuțiunii unui amendament privitor la arendașii rurali, ministrul agriculturii a declarat că legea nu e cauza mizeriei agricole, care nu trebuie remediată prin taxe protectoare sau prin bim-talism, ci punând agricultura pe baze solide. Demisia unui deputat irlandez Londra, 10 Iunie D. Sexton, anti-parnelist, a decis să-și dea demisiunea de deputat. Pentru pace Roma, 10 Iunie Față cu declarațiunile d-lui de Kalnoky și cu votul comisiunii delegațiunii austriace, prin care se aprobă politica de pace, și comentariile favorabile ale presei vieneze, d. Pandolfi întreabă din nou pe d. Brin în privința acțiunii comitetelor internaționale pentru pace. D. Brin felicită opera acestor comitete, care fac propagandă in opiniunea publică pentru a risipi cauzele neînțelegerilor dintre popoare. Guvernul vine totdeauna în ajutorul acestei opere, care răspunde la marea dorință de pace a Italiei. Ministrul convine cu d. Pandolfi că această propagandă este cea mai utilă, pe când o acțiune guvernamentală ar putea să meargă contra scopului vizat de d Pandolfi. D. Puttkamer bătut de socialiști Elbing, 11 Iunie. La o întrunire electorală unde a luat cuvântul d. Puttkamer, vre o 200 de socialiști au provocat, excese violente, întrunirea a fost disolvată și sala golită de gendarmerie. D. Puttkamer a primit la eșire lovituri de pumni și de pietre. Gendarmii au făcut uz de arme și au rănit mai multe persoane. Mișcarea electorală in Franța.Un discurs al d-lui Dupuy. Albi, 11 Iunie. D. Dupuy, președintele consiliului, a sosit azi dimineață cu ocaziunea concursului regional. El a fost primit în mod călduros, însă câteva grupuri de mineri din Carmaux au fluerat și au strigat «Trăiască Bandin». S’au operat trei arestări, dintre care numai una a fost menținută. La banchetul dat în onoarea sa, d. Dupuy a pronunțat un discurs prin care a făcut elogiul Republicei, care a știut să restaureze Franța, care a dobândit considerațiunea și respectul popoarelor monarhice și prietenia unui mare Stat, pe care o veche simpatie restatornicită și precizată de interesele comune îl face amicul Franței, confundându-și interesele cu ale Franței spre marele avantagiu al păcei europene și al siguranței internaționale. Sfârșind discursul scu, d. Dupuy apără opera legislațiunei actuale și constată puterea Republicei, care atrage pe foștii ei adversari. Republica trebuie să se inspire de un spirit de progres și să meargă în continuu pe calea reformelor. Meeting socialist Paris, 11 iunie. Un meeting s-a ținut cri seară de către studenții socialiști și revoluționari pentru a protesta in contra judecății, care a autorizat pe consulul Rusiei să confisce scrisorile studentului polonez Slavicki, decedat. S’au pronunțat mai multe discursuri violente. Adunarea a votat o ordine de zi prin care se condamnă procedeele politice ruse și prin care muncitorii francezi se declară solidari cu muncitorii ruși. Două studenți, cari au Încercat să sustragă hârtiile în chestiune, puse sub sigilii în otelul In care locuise Slavicki, au fost arestați. ------------------------------------------------- SERBAREA SI BANCHETUL DE LA CURTEA-DE-ARGEȘ Dri dimineață, la orele 7, invitații I. P. S. Sale Mitropolitului Primat se găseau pe peronul gării de Nord. La orele 7 și 30 trenul ordinar pentru Pitești porni de la gară pe un timp foarte frumos și cu un cer însemnat, o adevărată zi de Maiü. Cele două ore și jumătate, distanța drumului până la Pitești, trecură cu o iuțeală uimitoare, conversațiunile între călători,—un amestec de miniștri, deputați, senatori, ziariști — urmând fără întrerupere. La orele 11 fără câteva minute sosim în Pitești. Pe peronul găreî o mare mulțime de locuitori din capitala județului Argeș, doamne, bărbați și copii, veniți ca să salute pe oaspeții fostului episcop al eparhiei lor. Prefectul de Argeș d. N. Manu, pe care de la sosirea noastră și până la plecare îl vom găsi pretutindeni, totdeauna gata a se îngriji de noi, ne poftește la o mică colațiune în salonul gărei, unde ne asvârlim fără a aștepta o a doua invitare. Corațiunea e foarte gustoasă și după câteva minute de la așezarea noastră la masă nu se aude decât sgomotul zăngănitului furculițelor. La orele 11 și jum. suntem in picioare. Trăsurile neașteptati. Luăm loc în ele câte două sau trei si pornim spre Curtea de Argeș. Trăsurile care ne conduc străbat orașul Pitești. Stradele și casele acestui oraș sunt pline de lume, o adevărată sărbătoare. Pe drum spre Curtea de Argeș ne așteptau noul suprize. In fiecare comună, prin care treceam, tot satul în haine de sărbătoare, cu consiliul său comunal în frunte, cu profesorii și cu copiii din școală, urează călătorilor drum bun, iar copiii drăgălași și frumos îmbrăcați strigă: Să trăiți! Aceeași priveliște o avem până la Curtea de Argeș. Aci locuitorii din acest orășel se întrec. Consiliul comunal al orășelului, mai mulți locuitori se aflau la intrarea orășelului, iar primarul pronunță un speech de ocazie în onoarea oaspeților. După aceasta intrăm în Curtea de Argeș. Ceea ce vedem este într’adevăr frumos. Toate casele sunt împodobite cu guirlande de verdeață, cu covoare, iar la ferestre mii de oameni aclamând pe călători și oaspeți ai I. S. S. Sale Mitropolitului Primat. Stradele de asemenea sunt înțesate de lume, costumele țărănești de o frumusețe rară sunt în majoritate și fac cel mai strălucit efect. Din simpli călători — cortegiul nostru era de vr’o treizeci de trăsuri, — ajunseserăm o adevărată procesiune și în așa stare am făcut intrarea noastră în curtea mărețului edificiu al bisericei române, mănăstirea de la Curtea de Argeș. Priveliștea e grandioasă. Ar trebui altă pană și alt loc ca să putem descrie impresiunea ce produce asupra fiecăruia de o parte impozanta biserică clădită de meșterul Manole sub auspiciile lui Neagoe Vodă Basarab, iar pe de alta amintirile trecutului și progresele uriașe făcute de România de atunci până astăzi, de la Neagoe Vodă Basarab până la actualul Rege Carol al României. Prăfuiți, cu toaleta deranjată, în mijlocul unei ploi subțiri, dar pătrunzătoare, care începuse a cădea, intrăm în biserică, unde se face serviciul divin. I. P. S.-Sa, măreț, impunător, stă la ușa altarului înconjurat de un numeros MARȚI 1/13 IUNIE 1893 ANUNCIURI și INSERȚII Linia 80 litere petit pag. IV.....................0,40 Reclame ..... „III.....................1,50 ........................... II........................2,50 In Paris anuncurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani cler și dă binecuvântarea sa celor de față. Corul — un cor perfect — cântă duios, Tu pleci stăpâne și, după câteva minute, se termină serviciul religios. * * Banchetul începe la orele 4 într’o sală vastă a unei dependințe a Episcopiei aranjată cu mult gust estetic de d. Lecomte du Nouy. Iau parte la banchet are 120 de persoane. In capul mesei ia loc I. P. S. Sa Ghenadie Mitropolitul Primat, având la drepta pe d. general Manu, președintele Camerei, și pe d. Take Ionescu, ministrul instrucției și al cultelor, iar la stânga pe d. Al. Lahovari, ministrul de externe, și N. Manu, pref. jud. Argeș. Apoi urmează: d-nii senatori Culianu, rectorul universităței din Iași, generalul Tamara, Rodrig Manu, Toma Rafael, căpitanul Manoliu, Th. Lerescu, C. Fotin, dr. Varlam, dr. Cernătescu, Ilie Niculescu Dorobanțu, colonelul Petroni, maior Lămotescu, Ștefan Borănescu, chestori ai Senatului, Marocneanu, Bălăceanu, Isvoranu și Gr. Lerescu, domnii deputați I. Ciuflea, C. Arion G. Fălcoianu, G. Guță, C. Manu, maior Pruncu, C. Ghiță Ion, C. Popovici, D. Butculescu, Al. Pâcleanu, Danaricu, N. Popescu, C. Cesianu, A. Cămărășescu, Mareș, Damian, Ulise Boldescu, M Sculescu, Lazăr Niculescu, G. Catargi, I. Popp, Dumitrescu Mirea, V. Apostoleanu, Dobrescu Argeș, Bădescu Roșiori, F. Corlătescu, Negulescu, dr. Catulescu, I. M. Epureanu, E. Lahovari, membrii tribunalului și parchetului din Pitești, d-nii coloneii Fotino, Papadopol, Boteanu și toți ofițerii superiori ai garnizoanei din acest oraș, d. arhitect Lecomte de Nouy, d. Cristu Negoescu, d. dr. Cornoiu, directorul cultelor la ministerul de instrucție, d. Nanoescu primarul orașului Pitești, d. Călciurescu, șef de divizie la ministerul instrucției, d. Al. Ciurcu, directorul Timpului, și mai mulți alți ziariști. Banchetul, comandat la Capșa cu un merit foarte ales, a duat o oră și jumătate. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat dă semnalul toasturilor. I. P. S. Sa ridică toastul sau în sănătatea M. S. Regelui și amintește progresele pe care le-a făcut țara sub fericita Sa domnie. I. P. S. Sa face un interesant istoric al mănăstirei de la Curtea de Argeș. Întemeiată de Neagoe Vodă Basarab, peripețiile prin care a trecut biserica română și ajunge la restaurarea grandiosului monument istoric în timpul domniei M. S. Agelul Carol I al României. D. Take Ionescu răspunde I. P. S. Sale Ghenadie Mitropolitul primat, arătând că ziua de azi este o zi de sărbătoare națională, iar nu o zi de doliu, după cum a zis un creer strimt și răutăcios, și după ce enumără calitățile actualului cap al bisericei române, sfârșește bind în sănătatea I. P. S. Sale Ghenadie Mitropolitul primat. D. Al. Lahovari, ministrul de externe, exprimă Camerei și Senatului mulțumirile țărei și ale guvernului pentru opera binefăcătoare ce au făcut în ultima legislațiune votând reforme urgente, între care și pe aceea a clerului, pentru care țara le va rămânea vecinie recunoscătoare. Această operă de reforme, care aparține partidului conservator, va fi și țara noastră, a terminat spunând d. Al. Lahovari. D. general Manu, președintele Adunărei deputaților, zice că o singură rivalitate a existat mereu între Corpurile legiuitoare și guvernul conservator, acea de a face cât se poate mai mult bine acestei țări, votând legi folositoare pentru organizarea modernă a Statului român. Se mai ridică toaste de către d-nii Th. Lerescu, care exprimă regretele județului Argeș pentru pierderea unui păstor atât de distins, I. M. Epureanu, I. Ciuflea, Dobrescu-Argeș, D. Butculescu, Al. Pâcleanu, I. Comăneanu pentru AA. LL. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, căpitan Manoliu pentru d. Al. Lahovari, Culianu, rectorul Universităței, M. Săulescu pentru d. Take Ionescu, care apus bazele reformei învățământului și a acut legea clerului mirean, d. Al. Lahovari, ministru ad-interim la rasboiu, pentru armată, la care a răspuns d. general Tamara, spunând că organizarea armatei, care a făcut gloriosul rasboiu de la 1877, se datorește partidului conservator, și menționează pe d. Al. Lahovari care a lucrat împreună cu organizatorii acestei armate, ilustrul general Florescu și generalul Manu, actualul președinte al Camerei; d. Take Ionescu pentru d. architect Lecomte de Nouy, restauratorul mănăstirei de la Curtea de Argeș; St. Borănescu pentru d. primministru Lascar Catargiu etc., etc. In tot timpul banchetului două muzici militare delectate pe comeseni cu ariile cele mai plăcute. La orele 5 banchetul era sfârșit. După aceasta oaspeții I. P. S. Mitropolitului Primat, au fost primiți In apartamentele Episcopatului, iar în curtea bisericei, în sunetele muzicei, s’au încins mai multe hore, la care au jucat cu mare însuflețire țărani și țărance îmbrăcați în costumele lor pitorești. La orele 7 toți oaspeți I. P. S. Sale Mitropolitului Primat au pornit spre Pitești, unde ne aștepta un tren special La orele 2 noaptea ne-am întors în București cu cele mai plăcute și frumoase amintiri de la o serbare care va rămânea vecinie intipărită în inimile tuturor acelor, cari au asistat la ea. ApuflM inntre Austria și Lissa PRESA GERMANĂ Declarațiile d-lui Kalnoky contestate.— Relațiile austro-ruse explicate de o gazetă germană.— O voce din Petersburg.*— Confirmarea îmbunătățirei relațiilor austroruse Se știe că declarațiile d-lui Kalnoky privitoare la o îmbunătățire a relațiunilor dintre Rusia și Austria au avut un resunet neplăcut în o parte a presei germane. Deși, după cum am văzut dintr o lungă depeșă pe care am primit-o Sâmbătă din Viena, d. Kalnoky s’a grăbit a declara, față de atacurile presei germane, că prin îmbunătățirea relațiilor cu Rusia el n’a înțeles nici de cum că Austria s’ar fi răcit față de alianța întreită, — totuși atacurile continuă în unele gazete germane și cu deosebire în organul partidului național-liberal National Zeitung în contra d-lui Kalnoky și a Austro-Ungariei. Astfel National-Zeitung a ajuns acum să afirme că d. de Kalnoky a spus chiar un neadevăr afirmând că relațiile dintre Austria și Rusia s-ar fi îmbunătățit. «Primirea la Viena a d-lui Stambulov, — zice numitul ziar, — a făcut o impresie foarte rea la Petersburg. Cu toate desmințirile biuroului de presă din Viena, e sigur că marele duce Vladimir din această cauză n’a trecut prin Viena întorcându-se la Petersburg. «Prin intervenirea Germaniei la Constantinopol s’a evitat o înăsprire și mai mare a relațiilor, zădărnicindu-se planul primirea prințului Ferdinand de către Sultanul. Și iarăși neîntemeiată e afirmația răspândită de biuroul de presă din Viena, că Austro-Ungaria ar fi luat parte la această acțiune. «Este o prea mare bonomie din partea d-lui Kalnoky a prezintă situația așa după cum a făcuto. Aceasta nu s-ar putea justifica decât dacă Austro-Ungaria ar renunța la sprijinirea ei pe alianța întreită, de a cărei împuternicire e vorba acum prin proiectele militare. Cei din Viena și din vesta Insă desigur nu vor fi gata la o astfel de «îmbunătățire a relațiilor austro-ruse». * * * In ce privește afirmările din urmă ale gazetei germane, un răspuns la ele se cuprinde deja în discursul d-lui Kalnoky al cărui resumat telegrafic ’l-am dat în numărul din urmă al ziarului nostru. Dar chiar de o dată cu publicarea articolului de mai sus al lui National-Zeitung, vieneza Corespondență politică a primit din Petersburg o scrisoare care vine în ajutorul declarațiilor contestate ale ministrului de externe al Austriei, constatând buna impresie pe care acele declarații le-a făcut atât în cercurile oficiale, cât și în opinia publică a Rusiei». Iată pasagiele principale ale acestei scrisori, care ne-a fost semnalată, tot Sâmbătă, printr’o telegramă a Agenției Havas: «Toată lumea în Rusia a primit cu mare satisfacție expunerea principiilor și sentimentelor cabinetului vienez, făcută de contele Kalnoky. Și în Rusia nu poate decât a se dori ca din ce în ce să se desvolte îmbunătățirea relațiilor dintre imperiul Țarului și Austro-Ungaria, aceasta fiind garanția cea mai de căpetenie a evitărei conflictelor internaționale. «Faptul că în același timp contele Kalnoky a constatat și tăria neclintită a alianței întreite n’a provocat nici o neplăcere la Petersburg; dimpotrivă se constată în acest chip și mai mult sinceritatea cuvintelor contelui Kalnoky. «Bună impresie a făcut și chipul în care declarațiile ministrului au fost primite în sînul unor corporații parlamentare, în care mai înainte astfel de declarații ar fi fost primite desigur cu mai multă răceală. Cu atât mai mult se va putea aștepta și din parte rusească sprijinirea acelei dorințe, căreia venerabilu bărbat de Stat austriac i-a dat expresie» . Eastern. ......................... -- ------------------—