Timpul, iunie 1893 (nr. 117-140)

1893-06-01 / nr. 117

ANUL AL CINCI­SPRE­ZECELEA. — NO. 117________EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe u­n an............. 40 lei , pe 6 luni................................20 lei , pe 3 luni .......... 10 lei Pentru străinătate, un an.........................50 lei Redacția și Administrația — 23,STRADA DOAMNEI.23 — Un exemplar 15 Bani UN ȘEF DE PARTID Ori­cine a citit scrisoarea d-lui Dim. Sturdza, prin care respunde la grațioasa și politicoasa invita­­țiune a I. P. S. S. Mitropolitului Ghenadie, a trebuit să remână în­cremenit de lipsa de seriozitate a unui om care se zice șef al unui partid politic. Se alege de marele colegiu elec­toral un Mitropolit-Primat al ța­rei—al țerei, nu al unui partid — ba încă al Ungro-Vlahiei, după tit­lul consacrat prin o vechie tradi­­țiune, și noul Mitropolit ține să sărbătorească prin o agapă, oferită la reședința scaunului său episco­pal de până azi, despărțirea sa de eparhia pe care a păstorit-o cu a­­tâta demnitate și cu atâta strălu­cire timp de 18 ani. La această sărbătoare Mitropo­litul invită guvernul. Corpurile le­giuitoare, autoritățile din Pitești și din Curtea de Argeș, presa și nu uită pe șefii partidului liberal. A­­ceasta dovedește din partea înal­tului prelat bun simț, tact, înaltă condescendență și, mai pre­sus de toate, dovedește o adevărată iubire creștinească către toți fiii acestei țări. Cel d’întâiu prelat al țerei, ur­mând înțeleptele învățăminte evan­­gelice, nu știe ce­va să zică ura și, ca un adevărat urmaș al lui Christos, el răspunde prin blândețe și prin fapte de iubire celor ce-l bârfesc și lucrează în contra sa. Pentru înaltul arh­i­păstor al a­­cestei țări, înainte de liberali și conservatori, de radicali și socialiști, nu sunt de­cât creștini, fii ai săi întru Christos și chemarea sa e a-i îndruma pe toți spre calea bi­nelui și a dreptății, fără a se preo­cupa dacă unii îl pismuiesc și­­ bârfesc. Peste toți se revarsă cu aceeași dragoste părinteasca sa bine­cu­­văntare și de aceea am văzut că cu toate înveninatele săgeți ce i-a trimis d. Dim. Sturdza, înalt Prea Sfințitul Mitropolit i-a trimis o invitație la banchetul de la Curtea de Argeș. Ce face însă d. Dim. Sturdza ? Face el oare ceea ce suntem în drept să așteptăm în asemenea îm­prejurări, nu de la un șef de par­tid, ci de la ori­ ce om cu bună creștere, este el oare mișcat de a­­ceastă creștinească marinimozitate, respunde el în mod politicos și cuviincios la o politicoasă invita­­țiune ? Dacă ar fi procedat ast­fel d. Dim. Sturdza n’ar fi fost omul veninos și hain pe care cu toții îl cunoaștem. Nu, d. Dimitrie Sturdza, acest lingău, care când e la putere zu­grăvește chipurile suveranilor prin­tre sfinții din catedrala de la Curtea­­de­ Argeș, iar când nu mai e la pu­tere voiește să gonească nu nu­mai din biserică, ba chiar din țară, pe suverani, și poate că ar da chiar foc bisericei la a cărei res­taurare a contribuit, d. Dim. Sturdza rînjește ca un dihor la invitațiunea înaltului prelat și iată prin ce scri­soare nu vom zice necuvincioasă, dar prin ce scrisoare insipidă și stupidă răspunde la invitația ce i se adresează: «Biserica ortodoxă română fiind în doliu, in urma lovirei ce i s’a dat prin legea care a desorganizat străvechiul ei așezăment, subsemnatul are onoare a res­punde că nu poate lua parte la banche­tul la care a fost invitat de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, această ser­bare fiind cu totul nepotrivită cu trista situatiune creată Bisericei. Dimitrie Sturdza București, 28 Maiű (9 iunie)- 1893 Singurul lucru nepotrivit la o a­­semenea serbare este ca un pretins șef de partid să adreseze Mitropo­litului primat o asemenea scrisoare, pe care n’ar fi iscălit-o un student din anul Intâiü de logică. Singurul care are o situațiune tristă în toată această afacere este d. Dim. Sturdza, de care rîd și co­piii și chiar proprii săi soldați. Și d. Eug. Stătescu a răspuns in mod negativ la invitațiunea Mitro­politului, dar a făcut aceasta în mod politicos, fără motivări ridicole și fără ostentatiune, ca ori­ce om cu bun simț și cu bună creștere. Dar d. Sturdza a crezut că tre­buie cu această ocazie să facă un act politic, să se afirme ca șef al unui partid care a votat în contra legii clerului și al cărui candidat a căzut la alegerea de Mitropolit și s-a grăbit să trimită gazetelor sale spre publicare proza sa, cu gândul că această nouă ispravă îi va atrage admirațiunea populațiu­­nilor, fără să-și zică­ bietul om, că prin ea n’a atins alt scop de­cât a se face și mai caraghioz de­cât îl credea lumea până acum. ----------------------—♦-----------------------­ T­ELEGRAME Afacerea Panama la Casație Paris, 10 Iunie. Advocatul general al Curții de Casație a terminat concluziunile în recursul adminis­tratorilor companiei Panama. El cere res­pingerea tuturor motivelor de casațiune in­vocate. Sentința va fi pronunțată Joi. Home­ Rule Londra, 10 iunie. Camera Comunelor a respins cu 298 vo­turi contra 268 un amendament al d-lui Whitelay, prin care se ridică legislațiunii ir­landeze dreptul de intervenție în chestiunile relative la fabrici, ateliere și mine. Guver­nul combătuse amendamentul. Camera a res­pins de asemenea propunerea d-lui Mac­Gre­gor de a se procede imediat la votul arti­colului 3 al legii. Discuția va continua Luni. In timpul discuțiunii unui amendament privitor la arendașii rurali, ministrul agri­culturii a declarat că legea nu e cauza mi­zeriei agricole, care nu trebuie remediată prin taxe protectoare sau prin bim-talism, ci punând agricultura pe baze solide. Demisia unui deputat irlandez Londra, 10 Iunie D. Sexton, anti-parnelist, a decis să-și dea demisi­unea de deputat. Pentru pace Roma, 10 Iunie Față cu declarațiunile d-lui de Kalnoky și cu votul comisiunii delegațiunii austriace, prin care se aprobă politica de pace, și comen­tariile favorabile ale presei vieneze, d. Pan­­dolfi întreabă din nou pe d. Brin în privința acțiunii com­itetelor internaționale pentru pace. D. Brin felicită opera acestor comitete, care fac propagandă in opiniunea publică pentru a risipi cauzele neînțelegerilor dintre popoare. Guvernul vine tot­dea­una în ajutorul acestei opere, care răspunde la marea dorință de pace a Italiei. Ministrul convine cu d. Pan­­dolfi că această propagandă este cea mai utilă, pe când o acțiune guvernamentală ar putea să meargă contra scopului vizat de d Pandolfi. D. Puttkamer bătut de socialiști Elbing, 11 Iunie. La o întrunire electorală unde a luat cu­vântul d. Puttkamer, vre o 200 de socialiști au provocat, excese violente, întrunirea a fost disolvată și sala golită de gendarmerie. D. Puttkamer a primit la eșire lovituri de pumni și de pietre. Gendarmii au făcut uz de arme și au rănit mai multe persoane. Mișcarea electorală in Franța.­Un discurs al d-lui Dupuy. Albi, 11 Iunie. D. Dupuy, președintele consiliului, a sosit azi dimineață cu ocaziunea concursului regional. El a fost primit în mod călduros, însă câte­va grupuri de mineri din Carmaux au fluerat și au strigat «Trăiască Bandin». S’au operat trei arestări, dintre care numai una a fost menținută. La banchetul dat în onoarea sa, d. Dupuy a pronunțat un discurs prin care a făcut e­­logiul Republicei, care a știut să restaureze Franța, care a dobândit considerațiunea și respectul popoarelor monarh­ice și prietenia unui mare Stat, pe care o veche simpatie restatornicită și precizată de interesele co­mune îl face amicul Franței, confundându-și interesele cu ale Franței spre marele avan­­tagiu al păcei europene și al siguranței in­ternaționale. Sfârșind discursul scu, d. Dupuy apără opera legislațiunei actuale­ și constată puterea Republicei, care atrage pe foștii ei adver­sari. Republica trebuie să se inspire de un spirit de progres și să meargă în continuu pe calea reformelor. Meeting socialist Paris, 11 iunie. Un meeting s-a ținut cri seară de către studenții socialiști și revoluționari pentru a protesta in contra judecății, care a autorizat pe consulul Rusiei să confisce scrisorile stu­dentului polonez Slavicki, decedat. S’au pro­nunțat mai multe discursuri violente. Adu­narea a votat o ordine de zi prin care se condamnă procedeele politice ruse și prin care muncitorii francezi se declară solidari cu muncitorii ruși. Două studenți, cari au Încercat să sustragă hârtiile în chestiune, puse sub sigilii în ote­lul In care locuise Slavicki, au fost arestați. -------------------------------------------------­ SERBAREA SI BANCHETUL DE LA­ CURTEA-DE-ARGEȘ Dri dimineață, la orele 7, invitații I. P. S. Sale Mitropolitului Primat se găseau pe peronul gării de Nord. La orele 7 și 30 trenul ordinar pentru Pitești porni de la gară pe un timp foarte frumos și cu un cer însem­nat, o a­­devărată zi de Maiü. Cele două ore și ju­mătate, distanța drumului până la Pitești, tr­ecură cu o iuțeală uimit­oare, conversațiu­­nile între călători,—un amestec de miniș­tri, deputați, senatori, ziariști — urmând fără întrerupere. La orele 11 fără câteva minute sosim în Pitești. Pe peronul găreî o mare mul­țime de locuitori din capitala județ­ului Ar­geș, doamne, bărbați și copii, veniți ca să salute pe oaspeții fostului episcop al epar­hiei lor. Prefectul de Argeș d. N. Manu, pe care de la sosirea noastră și până la plecare îl vom găsi pretutindeni, tot­dea­una gata a se îngriji de noi, ne poftește la o mică colațiune în salonul gărei, unde ne asvâr­­lim fără a aștepta o a doua invitare. Cora­­țiunea e foarte gustoasă și după câteva mi­nute de la așezarea noastră la masă nu se aude de­cât sgomotul zăngănitului fur­culițelor. La orele 11 și jum. suntem in picioare. Trăsurile ne­așteptati. Luăm loc în ele câte două sau trei si pornim spre Curtea de Argeș. Trăsurile care ne conduc străbat orașul Pitești. Stradele și casele acestui oraș sunt pline de lume, o adevărată săr­bătoare. Pe drum spre Curtea de Argeș ne aș­­teptau noul suprize. In fie­care­ comună, prin care treceam, tot satul în haine de sărbă­­toare, cu consiliul său­ comunal în frunte, cu profesorii și cu copiii din școală, urează călătorilor drum bun, iar copiii drăgălași și frumos îmbrăcați strigă: Să trăiți! A­­ceeași priveliște o avem până la Curtea de Argeș. Aci locuitorii din acest orășel se întrec. Consiliul comunal al orășelului, mai mulți locuitori se aflau la intrarea o­­rășelului, iar primarul pronunță un speech de ocazie în onoarea oaspeților. După aceasta intrăm în Curtea de Ar­geș. Ceea­ ce vedem este într’adevăr frumos. Toate casele sunt împodobite cu guirlande de verdeață, cu covoare, iar la ferestre mii de oameni aclamând pe călători și oaspeți ai I. S. S. Sale Mitropolitului Primat. Stradele de asemenea sunt înțesate de lume, costumele țărănești de o frumusețe rară sunt în majoritate și fac cel mai strălucit efect. Din simpli călători — cortegiul nostru era de vr’o trei­zeci de trăsuri, — a­­junseserăm o adevărată procesiune și în așa stare am făcut intrarea noastră în curtea mărețului edificiu al bisericei ro­mâne, mănăstirea de la Curtea de Argeș. Priveliștea e grandioasă. Ar trebui altă pană și alt loc ca­­ să putem descrie im­­presiunea ce produce asupra fie­căruia de o parte impozanta biserică clădită de mește­rul Manole sub auspiciile lui Neagoe Vodă Basarab, iar pe de alta amintirile trecutului și progresele uriașe făcute de România de atunci până astăzi, de la Neagoe Vodă Basarab până la actualul Rege Carol al României. Prăfuiți, cu toaleta deranjată, în mijlo­cul unei ploi subțiri, dar pătrunzătoare, care începuse a cădea, intrăm în biserică, unde se face serviciul divin. I. P. S.-Sa, măreț, impunător, stă la ușa altarului înconjurat de un numeros MARȚI 1/13 IUNIE 1893 ANUNCIURI și INSERȚII Linia 80 litere petit pag. IV.....................0,40 Reclame ..... „III.....................1,50 ........................... II........................2,50 In Paris anunc­urile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani cler și dă bine­cuvântarea sa celor de față. Corul — un cor perfect — cântă duios, Tu pleci stăpâne și, după câte­va minute, se termină serviciul religios. * * Banchetul începe la orele 4 într’o sală vastă a unei dependințe a Episcopiei a­­ranjată cu mult gust estetic de d. Lecomte du Nouy. Iau parte la banchet are 120 de per­soane. In capul mesei ia loc I. P. S. Sa Ghe­­nadie Mitropolitul Primat, având la drepta pe d. general Manu, președintele Camerei, și pe d. Take Ionescu, ministrul instrucției și al cultelor, iar la stânga pe d. Al. Lahovari, ministrul de externe, și N. Manu, pref. jud. Argeș. Apoi urmează: d-nii senatori Culianu, rectorul universităței din Iași, generalul Ta­mara, Rodrig Manu, Toma Rafael, căpitanul Manoliu, Th. Lerescu, C. Fotin, dr. Var­lam, dr. Cernătescu, Ilie Niculescu Doro­­banțu, colonelul Petroni, maior Lămotescu, Ștefan Borănescu, chestori ai Senatului, Marocneanu, Bălăceanu, Isvoranu și Gr. Lerescu, domnii de­putați I. Ciuflea, C. Arion G. Fălcoianu, G. Guță, C. Manu, maior Pruncu, C. Ghiță Ion, C. Popo­­vici, D. Butculescu, Al. Pâcleanu, Da­­naricu, N. Popescu, C. Cesianu, A. Cămărășescu, Mareș, Damian, Ulise Bol­­descu, M Sculescu, Lazăr Niculescu, G. Catargi, I. Popp, Dumitrescu Mirea, V. Apostoleanu, Dobrescu Argeș, Bădescu Roșiori, F. Corlătescu, Negulescu, dr. Ca­­tulescu, I. M. Epureanu, E. Lahovari, membrii tribunalului și parchetului din Pitești, d-nii coloneii Fotino, Papadopol, Boteanu și toți ofițerii superiori ai garni­zoanei din acest oraș, d. arhitect Lecomte de Nouy, d. Cristu Negoescu, d. dr. Cor­­noiu, directorul cultelor la ministerul de instrucție, d. Nanoescu primarul orașului Pitești, d. C­ălciurescu, șef de divizie la ministerul instrucției, d. Al. Ciurcu, direc­torul Timpului, și mai mulți alți ziariști. Banchetul, comandat la Capșa cu un merit foarte ales, a du­at o oră și ju­mătate. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat dă sem­nalul toasturilor. I. P. S. Sa ridică toastul sau în sănă­tatea M. S. Regelui și amintește progre­sele pe care le-a făcut țara sub fericita Sa domnie. I. P. S. Sa face un interesant is­toric al mănăstirei de la Curtea de Argeș. Întemeiată de Neagoe Vodă Basarab, pe­ripețiile prin care a trecut biserica ro­mână și ajunge la restaurarea grandiosului monument istoric în timpul domniei M. S. Agelul Carol I al României. D. Take Ionescu răspunde I. P. S. Sale Ghenadie Mitropolitul primat, arătând că ziua de azi este o zi de sărbătoare națio­nală, iar nu o zi de doliu, după cum a zis un creer strimt și răutăcios, și după ce enumără calitățile actualului cap al bise­ricei române, sfârșește bind în sănătatea I. P. S. Sale Ghenadie Mitropolitul primat. D. Al. Lahovari, ministrul de externe, exprimă Camerei și Senatului mulțumirile țărei și ale guvernului pentru opera bine­făcătoare ce au făcut în ultima legislațiune votând reforme urgente, între care și pe aceea a clerului, pentru care țara le va rămânea vecinie recunoscătoare. Această operă de reforme, care aparține partidului conservator, va fi și țara noastră, a termi­nat spunând d. Al. Lahovari. D. general Manu, președintele Adunărei deputaților, zice că o singură rivalitate a existat mereu între Corpurile legiuitoare și guvernul conservator, acea de a face cât se poate mai mult bine acestei țări, vo­tând legi folositoare pentru organizarea modernă a Statului român. Se mai ridică toaste de către d-nii Th. Lerescu, care exprimă regretele județului Argeș pentru pierderea unui păstor atât de distins, I. M. Epureanu, I. Ciuflea, Dobrescu-Argeș, D. Butculescu, Al. Pâ­cleanu, I. Comăneanu pentru AA. LL. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, căpitan Manoliu pentru d. Al. La­hovari, Culianu, rectorul Universităței, M. Săulescu pentru d. Take Ionescu, care a­­­pus bazele reformei învățământului și a acut legea clerului mirean, d. Al. Laho­vari, ministru ad-interim la rasboiu, pen­tru armată, la care a răspuns d. general Tamara, spunând că organizarea armatei, care a făcut gloriosul rasboiu de la 1877, se datorește partidului conservator, și men­ționează pe d. Al. Lahovari care a lucrat împreună cu organizatorii acestei armate, ilustrul general Florescu și generalul Manu, actualul președinte al Camerei; d. Take Ionescu pentru d. architect Lecomte de Nouy, restauratorul mănăstirei de la Curtea de Argeș; St. Borănescu pentru d. prim­­ministru Lascar Catargiu etc., etc. In tot timpul banchetului două muzici militare delectate pe comeseni cu ariile cele mai plăcute. La orele 5 banchetul era sfârșit. După aceasta oaspeții I. P. S. Mitropo­litului Primat, au fost primiți In aparta­mentele Episcopatului, iar în curtea biseri­­cei, în sunetele muzicei, s’au încins mai multe hore, la care au jucat cu mare în­suflețire țărani și țărance îmbrăcați în cos­tumele lor pitorești. La orele 7 toți oaspeți I. P. S. Sale Mitropolitului Primat au pornit spre Pitești, unde ne aștepta un tren special La orele 2 noaptea ne-am întors în Bu­curești cu cele mai plăcute și frumoase a­­mintiri de la o serbare care va rămânea vecinie intipărită în inimile tuturor acelor, cari au asistat la ea. Apu­flM inntre Austria și Lissa PRESA GERMANĂ Declarațiile d-lui Kalnoky contestate.— Relațiile austro-ruse explicate de o gazetă germană.— O voce din Petersburg.*— Confir­marea îmbunătățirei relațiilor austro­­ruse Se știe că declarațiile d-lui Kalnoky pri­vitoare la o îmbunătățire a relațiunilor dintre Rusia și Austria au avut un resu­­net neplăcut în o parte a presei germane. De­și, după cum am văzut dintr o lungă depeșă pe care am primit-o Sâmbătă din Viena, d. Kalnoky s’a grăbit a declara, față de atacurile presei germane, că prin îmbunătățirea relațiilor cu Rusia el n’a înțeles nici de cum că Austria s’ar fi răcit față de alianța întreită, — totuși a­­tacurile continuă în unele gazete germane și cu deosebire în organul partidului na­­țional-liberal National Zeitung în contra d-lui Kalnoky și a Austro-Ungariei. Ast­fel National-Zeitung a ajuns acum să afirme că d. de Kalnoky a spus chiar un neadevăr afirmând că relațiile dintre Austria și Rusia s-ar fi îmbunătățit. «Primirea la Viena a d-lui Stambulov, — zice numitul ziar, — a făcut o impre­sie foarte rea la Petersburg. Cu toate des­­mințirile biuroului de presă din Viena, e sigur că marele duce Vladimir din această cauză n’a trecut prin Viena întorcându-se la Petersburg. «Prin intervenirea Germaniei la Con­­stantinopol s’a evitat o înăsprire și mai mare a relațiilor, zădărnicindu-se planul primirea prințului Ferdinand de către Sul­tanul. Și iarăși neîntemeiată e afirmația răspândită de biuroul de presă din Viena, că Austro-Ungaria ar fi luat parte la a­­ceastă acțiune. «Este o prea mare bonomie din partea d-lui Kalnok­y a prezintă situația așa după cum a făcuto. Aceasta nu s-ar putea jus­tifica de­cât dacă Austro-Ungaria ar re­nunța la sprijinirea ei pe alianța întreită, de a cărei împuternicire e vorba acum prin proiectele militare. Cei din Viena și din vesta Insă de­sigur nu vor fi gata la o ast­fel de «îmbunătățire a relațiilor aus­tro-ruse». * * * In ce privește afirmările din urmă ale gazetei germane, un răspuns la ele se cu­prinde deja în discursul d-lui Kalnoky al cărui resumat telegrafic ’l-am dat în nu­mărul din urmă al ziarului nostru. Dar chiar de o dată cu publicarea ar­ticolului de mai sus al lui National-Zei­tung, vieneza Corespondență politică a primit din Petersburg o scrisoare care vine în ajutorul declarațiilor contestate ale mi­nistrului de externe al Austriei, constatând buna impresie pe care acele declarații le-a făcut­­ atât în cercurile oficiale, cât și în opinia publică a Rusiei». Iată pasagiele principale ale acestei scrisori, care ne-a fost semnalată, tot Sâmbătă, printr’o te­legramă a Agenției Havas: «Toată lumea în Rusia a primit cu mare satisfacție expunerea principiilor și senti­mentelor cabinetului vienez, făcută de con­tele Kalnoky. Și în Rusia nu poate de­cât a se dori ca din ce în ce să se des­­volte îmbunătățirea relațiilor dintre impe­riul Țarului și Austro-Ungaria, aceasta fiind garanția cea mai de căpetenie a e­­vitărei conflictelor internaționale. «Faptul că în același timp contele Kal­noky a constatat și tăria neclintită a a­­lianței întreite n’a provocat nici o neplă­cere la Petersburg; dimpotrivă se constată în acest chip și mai mult sinceritatea cu­vintelor contelui Kalnoky. «Bună impresie a făcut și chipul în care declarațiile ministrului au fost primite în sînul unor corporații parlamentare, în care mai înainte ast­fel de declarații ar fi fost primite de­sigur cu mai multă răceală. Cu atât mai mult se va putea aștepta și din parte rusească sprijinirea acelei dorințe, căreia venerabilu bărbat de Stat austriac i-a dat expresie» . Eastern. .................­........ -- ------------------—

Next