Timpul, iulie 1893 (nr. 141-166)

1893-07-01 / nr. 141

ANUL AL CINCI­SPRE­ZECELEA.­­ No. 141 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe um an . ..... . . . . 40 lei , pe 6 luni.............................. 20 lei , pe 8 luni .........................................10 lei Pentru streinu­tate, un an.............................50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI.23 — Un exemplar 15 Bani Politica externa In ori­ce Stat organizat unde e­­xistă partide care se luptă între ele, opozițiunea, mai ales opozițiunea constituită în partid de guvernă­mânt, face tot ce poate pentru a combate și resturna guvernul și partidul care îl susține, nici­odată însă ea nu se servă de arme care ar putea vătema interesele ferei. Acest adevăr este mai ales sta­bilit în ce privește cestiunile exte­rioare. In ori­ce țară, unde presa este liberă, ziarele opozante evită pe cât se poate de a provoca po­lemici care ar putea micșora pu­terea morală a guvernului față cu străinii. Ori­care ar fi guvernul ce stă la cârmă în asemenea împrejurări, el este considerat ca reprezentând țara întreagă și opozițiunea privește ca o datorie de a pune un tren pa­siunilor politice și de a nu face ca lupta să alunece pe acest tărâm. Adversarii noștri liberali par că nu înțeleg ast­fel rolul unei opozi­­țiuni serioase. De cât­va timp ei nu încetează de a d­eveti guvernul țață cu străinătatea. In cestiunea tra­tatelor de comerciu, în cestiunea Românilor transilvăneni, în fine în politica externă în genere, presa liberală a adoptat o atitudine care numai patriotică nu poate fi. Nu e vorbă, ceea ce fac adver­sarii noștri în momentul de față nu poate aduce vre-un roü guver­nului, căci, cu toată osteneala pe care și-o dau pentru a învinui pe miniștrii conservatori, ei nu au­ is­­butit până acum de­cât a se face ridicoli. Toată lumea vede că atacurile lor privitoare la politica externă nu sunt întemeiate pe nimic; dar, cu toate acestea, modul cu care liberalii se încearcă a acuza guver­nul, voind chiar a da arme în mâna străinilor, dovedește cu pri­sos micimea lor de suflet și arată că ei nu sunt în stare de a se ri­dica la nivelul unui partid politic serios care își dă seamă de dato­riile sale față cu țara. Atitudinea adversarilor noștri arată la ce s’ar putea aștepta țara de la denșii, dacă, din nefericire, s’ar întâmpla în cur­sul evenimentelor vre-un caz, în care ea ar avea nevoe ca partidele să facă măcar un moment abstrac­țiune de urile lor politice. In zadar vor sbiera ziarele colec­tiviste că nu înțeleg politica exter­nă a guvernului conservator, pre­cum făcea acum câte­va zile Voința Națională, zicând că «mai lesne ar putea cine­ va rezolva problema cua­­draturei cercului de­cât a indica in mod clar ce anume politică ur­mează guvernul conservator in re­­lațiunile sale externe». Dacă crede Voința că guvernul conservator va cere sfaturile d-lor Gogu Cantacuzino, Delavrancea, Nicu Xenopol și Caloglu, ca să reprezinte interesele țerei față cu străinii și că va da cont acestor domni despre politica ex­ternă, apoi confratele nostru se înșeală amar. Guvernul conservator nu cu­noaște de­cât două factori consti­tuționali cari sunt în drept de a aprecia politica sa externă. Acești factori sunt: Suveranul și Parla­mentul. Dar fiind­ că ziarele liberale ne insultă mojb­ește și cred că ast­fel dovedesc ceva, le vom răspunde amintind incă o dată câte­va fapte relative la situațiunea pe care gu­vernul liberal știuse s-o creeze țezei față cu străinătatea. Să începem cu cunoscutul inci­dent din 1881, când, în mesagiul de deschidere a Parlamentului, gu­vernul a întrebuințat față cu o mare putere vecină niște expre­­siuni atât de necuviincioase, în­cât a fost silit să facă scuze prin o notă din cele mai umilitoare. Dar cele întâmplate cu toastul pronunțat la Iași cu prilejul inau­­gurărei statuei lui Ștefan cel Mare ? Să mai aducem aminte d-lor de la Voința umilirea ce a suferit țara atunci ? Dar cestiunea Dunărei cum a fost ea condusă de guvernul libe­ral ? El a început prin a face gre­șeli și concesiuni păgubitoare in­tereselor și demnităței țerei și a sfârșit cu excluderea României de la conferința din Londra. In urmă n’a scăpat de executarea deciziu­­nilor luate de această conferință de­cât prin o schimbare silită a ati­tudinei sale în politica generală și făcând apel la concursul unui con­servator. In fine, să mai amintim de ex­pulzarea Românilor transilvăneni, care a indignat toată țara ? Aceste sunt fapte, iar nu vorbe și insulte. Atunci opozițiunea era în drept de a cere cont de umilirile im­puse țerei și nu făcea guvernului liberal procese de intențiuni, pre­cum se face astâ­zi presa liberală guvernului conservator. Acum însă atitudinea presei li­berale privitoare la politica externă este neexplicabilă sau ea se poate explica numai prin orbirea abso­lută ce a cuprins pe liberali din cauza urilor politice. Nici o dată Statul român nu s’a bucurat de o situațiune atât de res­pectată și de favorabilă față cu toate puterile. Prin o politică onestă și demnă, care nu expune nici la umiliri, nici la desamăgiri, guvernul conserva­tor nu numai n’a expus țara la incidente umilitoare, nici la înfrân­geri păgubitoare, ci încă a înregis­trat mai multe isbânzi pe tărîmul politicei internaționale. Aceste fapte nu se pot resturna prin înjurături, invențiuni și pre­supuneri neîntemeiate. In ele se rezumă răspunsul cel mai bun pe care îl va da guvernul conserva­tor și în special ministrul de ex­terne, dacă va fi întrebat de către reprezentațiunea națională. ♦ TELEGRAME Epilogul tulburărilor din Paris — De­misia d-lui Lozé și noul prefect.— Retragerea demisiei d-lui Pey­­tral.—Viitoarele alegeri Paris, 10 iulie.­ Camera a respins cu 279 voturi contra 149 o propunere de amnistie pentru tulbu­­rările din cartierul latin. D. Dupuy a pro­mis că va fi clement față cu tinerimea din cartierul latin, Paris, 10 iulie. Consiliul municipal a votat o ordine de zi prin care îndeamnă populațiunea parisiană a se abține de la la ori­ce participaare la serbările de la 14 iulie. Paris, 10 iulie. Un consiliu de cabinet ținut în timpul sării a hotărît examinarea chestiunii reorga­nizării poliției. D. Lozé va fi înlocuit. El va fi numit, se zice, ministru la Atena în locul d-lui de Montholon, care va fi trimis la Viena. Consiliul a dat să înțeleagă d-lu. Peytral, că demisiunea sa ar fi prejudiciabilă in mo­mentul discuțiunii budgetului și ar vătăma interesele republicane. Din partea sa, d. Carnot a stăruit pe lângă d. Peytral pentru ca să-și păstreze portofoliul. D. Peytral a consimțit. Consiliul a decis că în cazul când Ca­mera ar cere explicațiuni în privința politicei străine și a congregațiunilor religioase, gu­vernul le va da imediat. ----------------------------—---­-------------------­ Dragoste trezită îndată ce sunt în opoziție, liberalii se simt cuprinși de o dragoste nespusă pen­tru toate sfintele noastre instituțiuni. Fac ochi dulci Constituțiunea, strâng în brațe poporul, apără libertatea întrunirilor, nu vorbesc de­cât despre libertatea presei. La putere însă ei pun în practică li­bertatea întrunirilor spărgând capetele ce­tățenilor la Orfeu și apără libertatea ne­mărginită a presei devastând redacțiile Aceeași dragoste trezită s’au apucat de cât­va timp să o arate și fraților noș­tri din Transilvania. De o săptămână în­treagă, Voința Națională nu mai cuprinde de­cât corespondențe de peste munți și chiar articole de fond favorabile mișcă­­rei naționale din provinciile subjugate. Dacă aci s'ar mărgini rolul ziarului co­lectivist, n’am avea absolut nimic de zis. Nemulțumită însă cu susținerea dreptu­rilor Românilor din Transilvania, gazeta d-lui D. Sturdza, — sluga ungurească cea mai plecată — se folosește de acest pri­­legiu spre a insulta guvernul conservator și a zugrăvi pe actualii miniștri ca duș­mani ai fraților noștri de peste Carpațî. Lahovari, Catargiu, Carp, toți — zice Voința— nu perd cea mai mică ocazi­­une fără să-șî manifesteze aversiunea și ostilitatea contra Românilor din Transil­vania și fără a căuta să năbușească ma­nifestați­unile de simpatie pentru denșii. Tuturor acestor acuzațiuni stupide și răutăcioase nimeni nu poate răspunde mai bine și mai cinstit de­cât­ Liga cul­turală, de­cât Societatea studenților, de­cât toți acei cari, fie prin graiu, fie prin scris, au căutat să dea dovezi de sim­patie Românilor din Ungaria. Toți știu că guvernul prin absolut ni­mic n’a căutat să împedice strângerea de ofrande, banchetele, întrunirile, propa­ JOI 1/13 IULIE 1893 ANUNCIURÎ șI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV ...... 0,40 Reclame.................. „III....................1,50 .............. „ II..............-2,50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23 Un esemplar 15 Bani Paris, 11 iulie. Pentru a nu întârzia votarea budgetului, Camera a hotărît, de acord cu ministrul de finanțe și comisiunea, să amâne la toamnă reforma impozitului ușilor și ferestrelor in­trodusă în budget. D. Leydel, radical, a desvoltat o moțiune relativă la impozitul asupra venitului. Ora­torul a reamintit d-lui Peytral angajamentele sale în această privință. Ministrul a declarat că el personal e favorabil, în principiu, im­pozitului asupra venitului, însă că acum e cu neputință a’l discuta. Camera a amânat cu 270 voturi contra 237 discuția moțiunii Leyder până după budget. Paris, 11 Iulie. Se confirmă că data alegerilor a fost fixată la 28 August. Paris, 11 Iulie. D. Lépine, prefectul departamentului Seine et Oise, a fost numit prefect de poliție al Parisului. Biuroul Reichstagului la imperatul. — Lipsa de fuvagii in Germania. Berlin, 10 iulie împăratul a primit biuroul Reichstagului. El a zis că pentru menținerea păcei e necesar a se întări armata, precum o fac Statele vecine. Condițiunile economice ale Germaniei cer o ușurare, ce numai adoptarea proiec­tului militar ar putea să o aducă. împăratul a relevat iuțeala cu care proiectul cadrelor a fost votat în Franța. In ceea­ ce privește lipsa de fuvagii, împă­ratul a zis că autoritățile imperiului și Sta­tele federate vor lua toate măsurile pentru a (mpedica ca situațiunea să se înrăutățească. Monitorul publică o ordonanță imperială prin care e zis că prohibirea exportațiunii nu se aplică fuvagiilor și paielor importate din străinătate pentru a fi imediat reex­portate. Home-Rule Londra, 11 iulie. D. Redmond a propus la articolul 9 al bilului de Home-Rule un amendament tin­­zând a menține numărul deputaților irlan­dezi la 103. D. Gladstone a stăruit pentru reducerea cifrei la 80. Amendamentul a fost respins cu 280 voturi contra 260. Uniunea monetară latină Roma, 11 iulie. Senat.­ Răspunzând la o interpelare a d-lui Rossi în privința eventualității înce­tării uniunii monetare latine, ministrul te­­saurului a zis că un asemenea svon a pro­dus o scădere în rentă. El reamintește declarațiunile sale anterioare de la Cameră. Italia nu se gândește nici de cum să denunțe liga monetară ; negocierile sunt, din contră, in curs de a naționaliza moneta divizionară a argintului. Guvernul nu are in­­tențiunea să bată monedă de nivel, nici să emită hârtie. Țareviciul la Berlin Londra, 10 iulie. Țareviciul a plecat la Berlin. El a fost în­soțit la gară de regele Danemarcei, de prin­țul și de prințesa de Wales și de prințesele Victoria și Maria. El se va îmbarca la Port- Victoria pe bordul iahhtului regal Victoria and Albert, care îl va conduce la Flisingh, Potsdam, 11 iulie. Țareviciul a sosit la 8.35 la stația Wild­park, unde a fost salutat cu cordialitate de împărat, care l-a condus la palatul cel nou. împărăteasa și prințesele îl așteptai­ acolo. Trupele de infanterie formau garda de la gară până la palat. Un prânz de 30 tacâ­muri a avut loc. Țareviciul a plecat la 11.25 la St. Petersburg. împăratul l-a condus până la gară. Redivul la Constantinopol Constantinopol. 10 iulie Redivul a sosit la 11 și jun. pe bordul lui Fayum escortat de alte două bastimente egiptene. El a debarcat la Dolma Basre, unde o companie i-a făcut onorurile militare. El a fost salutat la bord de funcționarii înalți, în numele Sultanului ; fiul lui Ismail­ Pașa a venit de asemenea să-l salute. Kedivul s-a dus imediat la Yldiz-Kiosk. Constantinopol, 11 iulie. Sultanul a primit după amiazi pe hedivul în audiență solemnă în prezența marelui vi­zir și a înalților demnitari ai palatului, a­­poi în audiență privată, care a ținut o ju­mătate oră. Kedivul s-a întors pe urmă la chioșcul Orta Kioci, unde primii dragomani ai amba­sadelor au venit să depue cărțile de vizită ale ambasadorilor. Sultanul i-a dat după cum se asigură­ mari dovezi de simpatie și i-a conferit ma­rele cordon Imtraz, a cărui investitură se va face astă seară. Redivul a trimis cărțile sale de vizita am­­basadorilor, pe cari îi va vizita. Astă seară mare banchet la Yldz Kiosk, la care vor participa Sultanul, Kedivul, marii demnitari civili și militari ai palatului, pre­cum și suita Kedivului. Darea în judecată a fostului minister sârbesc Viena, 11 iulie. Polit. Correspondent află că d. Barlovatz, secretarul legațiunei Serbiei la Viena, a ple­cat la Carlsbad pentru a invita în mod ofi­cial pe foștii miniștri Ribaratz și Kundovici să asiste la procesul în contra cabinetului Avakumovicî, care va începe la Scupcină la 15 iulie. Reducerile de taxe vamale în Rusia.— Ușurări pentru victimele foametei trecute. Petersburg, 11 iulie. Monitorul financiar publică o circulară a ministerului finanțelor către vămi, prin care ordonă ca reducerile de taxe acordate Franței să­ fie aplicate cu începere de la 1 (13) iulie tuturor Statelor Europei, afară de Germania și Austro-Ungaria, precum și Statelor­ Unite și Statului Peru. Un ukaz imperial acordă locuitorilor din guvernămintele iubite de secetă în 1891 și în 1852 înlesniri excepționale pentru plata sumelor ce li s-au înaintat. Prin aceasta tezaurul renunță la 70 milioane din 135. Conflict iminent.­—Argintul in India Londra, 11 iulie. Sir Grey a declarat la Camera comunelor că raporturile din urmă ale consulului en­glez din Samoa semnalează un conflict imi­nent între Malietoa și Mataafa. Anglia a trimis un vas de résboiü care va ajuta îm­preună cu bastimentele Germaniei și State­­lor­ Unite la menținerea păcii. D. George Russel a explicat că măsura din urmă a guvernului indian n’a avut de scop a da rupiei valoarea a 16 penei aur sau ori­ce altă valoare, ci numai de a îm­piedica ca cursul acestei monede să scază și mai mult. O nouă revoluție in Brasilia Londra, 10 Iulie. Agenția Reuter află din Brasilia că o nouă revoluție a isbucnit în provincia Rio Grande do Sul­. Insurgenții asediază Rio Grande. Epidemiile Budapesta, 10 Iulie. Trei cazuri suspecte de boală s’au produs în comitatul Bereg. Nu s’a constatat încă dacă e h­olera asiatică. Londra, 10 iulie. Yachtul englez «St. George» a sosit la Cowes, venind din Antile, cu pavilionul galben. El avuse pe bord un mort și un bolnav de friguri galbene, ganda ce se făcea și se face într’un mod înțelept. Negreșit că guvernul conservator nu s’a lăudat că are să ia Transilvania—cum au mai luat’o odinioară Roșii— totuși mi­niștrii actuali se pot făli în această ces­­tiune arzătoare cu următorul fapt: «N’au expulzat pe nici un român din țara ro­mânească, sub pretext sau sub cuvânt că este iredentist ! Nu s’au pus în cara­­ghioasa situație a guvernului Ion Bra­­tianu, să meargă cu căciula în mână spre a cere scuze imperiului vecin, sub pretext sau sub cuvânt că s’a vorbit în mod ne­prudent despre pietrele de la coroana lui Ștefan cel maren. Tot e ceva. Și când conservatorii vor vorbi fraților din Transilvania despre iubirea ce le poartă, vor fi crezuți, căci iubirea lor nu se aseamănă cu aceea a colectiviștilor, nu este o dragoste trezită. Rodem. ------------------------------------------------------­ BUDGETUL COMUNEI BUCUREȘTI Reproducem azi din expunerea de motive, care a însoțit proiectul nou­lui budget al comunei, partea privi­toare la budgetul extraordinar al di­recțiunii teh­nice, la budgetul «casei lucrărilor» și la lucrările noui. Budgetul extraordinar întemeiat pe soldurile vechilor împru­muturi și pe împrumutul de 1 jum. mil. destinat refacerei degradărilor cauzate de inundațiuni, proiectul de budget extraor­­dinar își are destinațiunea în genere fixată prin destinațiunea chiar a acelor împru­muturi. Cum însă repartițiunea esistentă a ace­lor solduri de împrumuturi nu se mai pate menține, din cauza escedentelor sau eficitelor rezultate, în aplicațiune, am fost silit, acolo unde nu se mai putea alt­fel, să refac prin budget acea repar­­tițiune. In ce privește împrumutul de 1 și jum. milion, ne­având până acum studii fă­cute, n’am putea da de­cât o repartițiune cu totul globală. Lăsând la o parte acest ultim împru­mut, principalele alocațiuni ce ne pun la dispozițiune soldurile vechilor împrumuturi sunt cele următoare : 350.000 lei, bani­­ pentru complecta­­rea uzinei idro-electrice de la Cotroceni. 830.230 lei, bani 60 pentru apele noul. 139.962 « «58 < pavage. 90.000 « « — « exproprieri. 20.900 » » — I capelei Șerban-Vodă,zugrăvitul 40.000 lei, bani — pentru cascada din­­ Cișmegiă și înfrumusețări în grădină. ei, bani — pentru cazarma de pompieri și 29.868 lei, bani 69 pentru școli noui. Soldurile pe care m’am întemeiat în al­cătuirea acestui budget, sunt cele consta­tate de contabilitate ca existând la 1 A­­prilie a. c. Cum, de la acea epocă încoa, s’au mai făcut cheltueli asupra acelor sol­duri și se vor mai face încă până la 1 Iulie viitor, suma totală de 3.501.832 lei și 07 bani cu care se încheia proiectul de budget ce prezintă va trebui să fie scă­zută cu cheltuelile făcute de la 1 Aprilie până la 1 Iulie, reducându-se oare­cum proporțional cele mai puțin fire dintre alo­cațiuni, cum sunt s. c. acelea pentru ape, pasage, exproprieri și școli. Budgetul «casei lucrărilor» In budgetul casei lucrărilor n’am pre­văzut de­­cât cheltuelile pentru personalul și materialul necesar aplicațiunei legei a­­cestei case. Un anumit stat de personal detaliează salariile. Voind a institui o comisiune consulta­tivă permanentă pentru tot ce privește partea teh­nică a aplicațiunei legei, am prevăzut în budget suma de 5000 lei pen­tru mărcile de prezență, a 20 lei de șe­dință, ce socotesc necesar pentru membrii ce ar compune acea comisiune. Lucrări noui­ le și, atât în budgetul ordinar cât și în cel extraordinar, se indică amănunțit sumele prevăzute pentru diverse lucrări noui, am detașat totu­și din mulțimea de detalii ce conține budgetul, pentru a le face mai evidente și am rezumat în tabela de mai jos alocațiunile ordinare și extra­ordinare pe temeiul cărora se vor putea întreprinde lucrări noui în exercițiul 1893—94.

Next