Timpul, iulie 1893 (nr. 141-166)
1893-07-31 / nr. 166
ABONAMENTELE In țară pe un an. ............................ . 40 lei „ pe 6 luni .... 20 lei „ pe 3 luni.........................................10 lei Pentru streinătate, un an............................50 lei Redacția și Administrația 23, STraDA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani ANUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 166 EfrDIȚIA A TREIA SÂMBĂTA 31 IULIE (12 AUGUST) 1893 ANUNCIURI și INSERȚII nna 30 litere petit pag. IV..........................0,40 came..................... III..........................1,50 ............................................. I......................2,50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Lavas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani Grevele la noi Multe lucruri bune am imitat în această țară de la străini, dar și multe rele. Nici nu era de mirat această tendință spre imitare din partea unui popor sau mai bine din partea unui Stat tîner care, împiedecat fiind în cursul câtorva secole de a -și urma desvoltarea firească, a trebuit să facă în câteva zecimi de ani ceea ce alte popoare și State n’au putut face decât în veacuri întregi. La alții civilizațiunea a fost rezultatul unor lupte interne uriașe și sîngeroase, dar a eșit în fine din rărunchii națiunei, conform cu nevoile și cu moravurile ei; la noi progresul n’a venit muncit și treptat; abia am deschis ochii ca Stat neatârnat și a trebuit să ne punem oarecum pe un picior de egalitate cu alte State mult mai înainte, atât în privința instituțiunilor, cât și în privința modului de a le aplica. Cu toate acestea am trecut cu noroc printre tot felul de greutăți și, în relativ scurt timp, ne-am făurit un loc respectat în rândurile Statelor civilizate. Era firesc că, in această lucrare grabnică de progres și de organizare, să se strecoare și unele neajunsuri, căci luând multe din afară și, voind să le adoptăm noi, în unele părți altoiul a izbutit și rodul n’a lipsit, în altele însă o parte din societatea noastră a trecut măsura și a voit să facă un salt prea mare, imitând lucruri străine moravurilor și nevoilor noastre. Așa a fost cu ideile ultra-democratice și socialiste, care se agită de câtva timp în țara noastră. Ele nu izvorăsc nici din moravuri, nici dintr’o nevoie simțită a societăței noastre, ci sunt importate din afară și, în mare parte, sunt propagate de elemente cu totul străine acestei țări. Dovadă este că aceste idei nu sunt înțelese de imensa majoritate a populațiunei noastre. De ce nu sunt înțelese ? Fiindcă ideile de reformă socială nu se răspândesc și nu capătă aderenți convinși, decât acolo unde nevoia acestor reforme este simțită. Ori la noi marea majoritate a națiunei este reprezentată prin populațiunea rurală, care până acum nu simte nevoie de reforme sociale. Ea nu cere alte libertăți decât acele pe care le avem; ea cere numai o îmbunătățire treptată a pozițiunei sale materiale, îmbunătățire ce se rezumă mai ales în dobândirea de pământ. La îndestularea acestei nevoi netăgăduite lucrează guvernul actual și vor fi silite să lucreze toate guvernele care îl vor urma, oricărui partid vor aparține. Prin urmare, nu rămâne decât populațiunea lucrătoare din orașe care ar putea simți nevoie de reforme în sensul socialist. Dar unde există la noi pauperismul urber? Unde vedem lucrători fără lucru sau văd plătiți în raport cu munca lor ? Cari sunt marile centruri urbere în care să vedem desvoltându-se lupta între capital și muncă ? Toate acestea sunt lucruri încă necunoscute la noi; nu suntem încă o țară industrială, prin urmare nu putem încă avea nici foloasele, nici neajunsurile ce nasc din desvoltarea industriei. Infima minoritate de lucrători de la orașe, din care cea mai mare parte sunt bine plătiți și ad cel puțin una sută de sărbători pe an, nu face clar socialism de nevoie sau din principii, ci îl face prin imitație, spre a nu se lăsa mai pe jos decât lucrătorii din Germania, Francia, Belgia etc. Acei cari îi conduc cred că precum s’au importat în țara noastră unele idei și instituțiuni înaintate, pe care am avut fericirea de a le vedea altoindu-se cu succes pe arborul plin de viață al națiunii române, tot astfel pot importa și niște idei de reformă socială și economică, care sunt prea înaintate chiar pentru țări ce se bucură de o civilizațiune mult mai vechie decât a noastră. Ei uită că ceea ce poate fi fără pericol pentru Germania, Francia sau Belgia, ale căror organisme sociale și politice sunt oferite prin secole de lupte, nu se potrivește pentru noi, cari avem încă nevoie de mulți ani de muncă, pentru a mistui cele dobândite, făcându-le accesibile masei națiunii. O pildă bătătoare la ochi a acestui sold de imitație străină ni se dă de un timp încoace cu așa zisele greve. Am scris cu intențiune așa nișele greve, căci numai greve propriu zise nu pot fi inscenările ridicole organizate de un timp încoace de unii negustori detailiști ca măcelarii, brutarii și alții. Greva adevărată și oarecum justificată este aceea ce se produce în marile centruri industriale, unde bietul lucrător devine adeseori slotul capitalistului, unde munca se plătește într’un mod derizoriu, unde, în fine, muncitorii voesc prin încetarea lucrului într’un mod colectiv să exercite o presiune asupra patronilor. Aci, la noi, grevele se fac de niște negustorași, cari și-au creat monopoluri și nu voiesc să plătească măcar o dare minimă pentru a ajuta la cheltuielile enorme, necesitate de nevoile comunelor. Mai mult încă, ceea ce plătesc ei câștigă împătrit de pe pielea consumatorilor. Cu toate acestea dumnealor își dad luxul unei greve. Ce să mai zici de asemenea maimuțării ? Nu e vorba, bunul simț al poporului nostru este cea mai bună garanție contra unor asemenea tendințe. Românul știe să-și apere drepturile, căutându-și tot o dată de treabă. In ce privește pe străinii cari uită datoriile ce le impune ospitalitatea noastră, îi vom pofti să’și joace mendrele la ei acasă. ------------------------------------------------------ TELEGRAME D. Clemenceau înaintea algătorilor Paris, 10 August. Intr’o întrunire publică ținută, la Dragugnon, d. Clemenceau a combătut acuzația că ar fi fost subvenționat de Herz. Declară că dacă nu a fost nici o dată la putere, cauza este că nu i s’a oferit nici o dată. Disolvarea sindicatelor franceze Paris, 10 August. Vr’o 60 de sindicate ale bursei muncii au fost urmărite in mod corecțional pentru violarea legei asupra sindicatelor. Tribunalu a condamnat pe fiecare din ele la 50 de franci amendă și a rostit disolvarea lor. Căile ferate tuniziene Paris, 10 August. Un consiliu de miniștri ținut la Fontainebleau a decis să pue îndată în construcție drumurile de fier tuniziene. Camera nu a putut să termine discuția proiectului asupra acestei construcțiuni înainte de a se separa. Răsboiul vamal ruso-german Helsingfors, 10 August Un ukaz imperial sporește cu 50 la sută taxele de intrare asupra mărfurilor de provenință germană, împreună cu tutunul. Relațiile financiare dintre Statele federate germane Franc fort, 10 August Conferința miniștrilor s’a închis. Ea s’a înțeles asupra bazelor esențiale ale proiectelor formate pentru a acoperi cheltuelile imperiului. S’a agitat chestiunea unui impozit eventual sub rezervele comisiunei speciale, care trebuie să se constituiască la Drlin. Nici o deciziune nu s’a luat, deoarece deiberarile nu au avut decât caracterul unui schimb de idei. Criza ministerială in Spania Madrid, 10 August Circua știri in privința unei crize ministeriale apropiate ; se desminte știrea în privința indispoziției Regelui; starea sănătății sale este satisfăcătoare. Liniștea domnește in toată Spania, împrumutul sârbesc. — Relațiile comerciale cu Belgia Belgrad, 10 August. Scupcina a aprobat împrumutul de 22 000.000 și regulamentul provizoriu al raporturilor comerciale cu Belgia. ................................................................ Dacă Voința Națională n’a descoperit America, vina nu este decât a lui Cristof Columb care s’a amestecat în treabă înainte de apariția ziarului liberal ; altmintrerea, nu există gazetă mai tare în descoperiri decât organul d-lui D. Sturza. Primăria capitalei a îndatorat printr’o ordonanță pe locuitorii orașului, ca până în termen de o lună să desinfecteze latrinele lor, căci în caz contrariu această măsură higienică se va executa de comună pe socoteala contravenienților. Voința Națională, care se vede că’și bagă nasul în toate privățile contribuabililor, a descoperit că un termen de șase zile, de când s’a publicat ordonanța, nimeni n’a luat’o în băgare de seamă și nici va fi observată de vreme ce termenul de contravenție expiră la 23 August. Pornind de la aceste premise, ziarul liberal profită de ocazie spre a mai trage câteva coloane de înjurături la adresa primarului, care, după părerea sa, e de o prostie și nepricepere patentă, și conchide descoperind că ordonanța în chestiune e absolut inutilă. Să părăsim puțin terenul teoretic, să ne punem pe cel practic, spre a lămuri mai bine cestiunea și să punem Voinței o întrebare cu rugăciune de a o rezolva în viitorul său număr. Foarte bine, e inutilă ordonanța primăriei, nici un proprietar n’are să o observe ; dar atunci ce rămânea de făcut ? Ce măsuri trebuesc luate pentru ca toate privățile să fie desinfectate ? Fără nici un fel de avertisment, fără nici o punere în întârziere, să se apuce comuna să facă pe socoteala contribuabililor higienă în casa fiecărui locuitor ? Ia sfârșit și în puține cuvinte cum urma să procedeze primăria ca să-și atragă mulțumirile Voinței ! E foarte ușor lucru să critici o ordonanță, să arăți partea ei defectuoasă, ar trebui însă în schimb să spui în mod mai practic cu ce o inlocuești. Dacă cei de la Voința se însărcinează cu desinfectarea tuturor privăților în condițiuni mai grabnice și mai pricepute decât cele ordonate de primărie, suntem convinși că consiliul comunal va vota chiar o recompensă barometrică d-lui Dimitrie Sturdza și întregei redacțiuni a gazetei colectiviste. ■--------------------------♦------------------------Serviciul sanitar «Guvernul e criminal, serviciul sanitar e prost, peste tot: ticăloșiei, — așa spun gazetele opoziției în toate zilele, sub fel de fel de forme, unele mai subțirel, altele mai grosolan. Pentru ce e criminal guvernul? Răspunsul e act, pentru c’a intrat holera ’n țară. Dar holera a intrat în Germania, a intrat în Austro-Ungaria, a intrat în Franța, în Italia. După gazetele opozițiunii noastre, de vreme ce guvernul e vinovat că intră holera în țară, căci poate, dar nu vrea să împiedice asemenea nenorocire — criminal e guvernul Germaniei, criminal e guvernul Austro-Ungariei, criminal guvernul Franței, criminal guvernul Italiei. Sau dacă din nepricepere ați lăsat să între holera, păcătoase și proaste sunt toate aceste guverne. Numai cel de la Voința, de la Patrie, de la Adevărul și Lupta sunt hîtri și iubitori de țara lor, în colo nu se găsește în toată Europa nimeni deștept și priceput și patriot. Toate guvernele, din Europa sunt proaste și păcătoase, sunt toarte și mizerabile. Iată concluzia pe care trebue s-o tragă cineva din acuzările presei opozante. Serviciul sanitar e incapabil și neglijent, stă cu mânnle în sîn, n’a făcut nimic, deși a fost prevestit cu mult înainte. Pentru ce? Pentru că a intrat holera în țară. Ya să zică , incapabile și neglijente sunt serviciile sanitare din talia, Franța, Germania, Austro- Ungaria, căci holera a intrat în aceste țâri, deși numitele servicii fuseseră prevestite cu mult înainte. Va să zică, nu e în Europa nici un serviciu sanitar compus din oameni capabili; ilustrațiile igieniste sunt niște cârpaci, cari nu pricep nimic, cari n’au un dram de energie, ordinari poftitori de lefuri; toți șefii serviciilor sanitare din Europa trebuiau să vie să învețe carte la d. Gogu Cantacuzino și la A. V. Beldiman. Nu, zeii, mare dispreț trebue să nutrească confrații opozanți, pentru cititorii lor în particular și pentru public în genere. Și puternic stomac trebue să aibă acești cititori, ca să poată mistui insanitățile cu care-1 îndoapă gazetele lor. Și când te gândești că toate acuzările astea stupide și nebunești se întemeiază pe o minciună revoltătoare, îți vine să nici nu mai discuți cu ziarele opoziției. In adevăr, e o minciună colosală că serviciul nostru sanitar n’a făcut nimic. De când suntem sub amenințarea holerei, adică de peste un an de zile, serviciul sanitar, de la șef și până la cel din urmă soldat, a muncit pe capete. D. dr Felix, fie direct, fie prin inspectorii sanitari și medicii primari de oraș și județ, a studiat in amănunt starea higienică a tuturor orașelor și județelor și a luat pretutindeni măsurile ce sunt în putința omenească. Poftească oricine la direcția serviciului sanitar și vadă dosarele, pentru a se încredința de activitatea încordată ce a desfășurat acest serviciu. Și rodul acestei munci se vede pentru cine are ochi și se interesează. Intru cât a fost cu putință, starea higienică a orașelor noastre, s’a îmbunătățit mult față cu ce era înainte. Și după atâta strădanie vin ziariștii din opozițiune și de pe saltea, cu cafeaua dinainte și cu țigara în gură sau între două partide de cărți, înjură întreg serviciul sanitar, îl taxează de incapabil, de leneș, de nemernic.... Urîtă meseriei ------------------------------------------------------una 5, Rusia 1, Serbia 1, Italia 21, Elveția 101, Germania 02, Polonia 10, Norvegia 1,— în total 412 delegați. Aci însă se numără numai acei delegați ale căror mandate au fost verificate. De la început s’au ridicat contestări in contra primirei anarhiștilor în congres o discuție violentă, la care au luat parte, ca oratori principali, Bebel, pentru escluderea anarhiștilor, și Nieuwenhuis contra, s’a terminat cu votarea în mare majoritate a escluderei anarhiștilor. Votarea s’a făcut după națiuni. Austria a votat mai intâiu, pentru escludere, dar nu în unanimitate. Când să-și dea votul ,francezii s’a iscat o mare gălăgie; cerând cuvântul asupra chestiunii votului, prezidentul Singer îi l’a refuzat, de o parte Francezii, de altă parte prezidentul au urmat astfel strigând cât îi lăsa puterile, mai multe minute. Amestecându-se și alții în ceartă aceasta se învenina din ce în ce mai mult, până când se auziră strigăte de : «Afară anarhiștii ! ? O încăerare urma. Anarhiștii dimpreună cu socialiștii independenți fură expulzați din sală cu lovituri de baston. Ceea ce este curios, e că toți anarhiștii expulzați erau germani și socialiștii germani au fost cei mai învierșunați în contra lor, pe când apărători n’au găsit decât în Francezi și Olandezi. Tot germani au fost și cei 11 delegați socialiști independenți, a căror neadmitere la congres s’a votat de asemenea într’o ședință următoare a congresului. Tot Bebel a ridicat cuvântul și împotriva acestora, pe care ia numit tot un fel de anarhisti; discuția a fost și de astă dată zgomotoasă peste măsură. Un german din Londra, Gilles, venit ca delegat englez, a luat cuvântul după Bebel, vorbind în contra vechilor socialiști germani; aceștia, iritați, îi arată pumnul și fac un sgomot teribil. Gilles nu se emoționează de loc, din potrivă, pretextând că Germanii poate nu-î înțeleg englezeasca, începe a-și traduce discursul în nemțește. Cu mare zgomot Germanii vor să-l oprească de a mai vorbi. Prezidentul, care era de astă dată francezul (?) Arghiriadis, își exprimă mirarea cum de Germanii, care au propovăduit întotdeauna moderația, se arată acum atât de violenți. Englezii, în marea lor majoritate, nu sunt nici ei pentru primirea în congres a așa numiților «independenți». Dar unul din ei cere închiderea discuției asupra neînțelegerilor interne dintre delegații germani, amenințând că în cazul contrar Englezii vor părăsi sala «Noi Englezii am venit aci să desbatem chestiuni importante, nu să ne certăm». Un francez strigă Germanilor : Ei ați dat afară pe anarhiști, iar azi vă purtați și voi ca aăușii. Iar urmează scene sgomotoase, mai bine de un sfert de ceas domnește o confuzie generală. In sfârșit se poate ajunge la votare. Toate națiunile, afară de două (Olanda și Franța), votează pentru escluderea celor 11 independenți germani. Ședința se închide cu mare scandal. Fel de fel de strigăte se proferează. O damă de pe galerie strigă : «Trăiască anarhia !» Și astfel sunt acum la Zürich două congrese, căci anarhiștii cu socialiștii independenți s’au declarat și ei Congres și au început să discute alături cu Congresul vechilor socialiști chestiunile puse la ordinea zilei. Eastern. De la congresul socialist Intre socialiști și anarhiști, — Națiunile reprezintate. — Escluderile Scene sgomotoase, — Expulzarea anarhiștilor și a socialiștilor independenți,—Două congrese. Ruptura zgomotoasă, care a isbucnit Intre socialiști și anarhiști, ba chiar intre cel dintâi si și așa numiții socialiști independenți din Germania, a fost desigur până acum simptomul cel mai interesant al congresului socialist din Zürich. Nouăsprezece națiuni sunt reprezintate In chip destul de inegal, în ce privește numărul reprezintanților lor de la acest congres. Din Englitera sunt 65 delegați, din Austrialia 1, Austria 34, Ungaria 10, Belgia 17, Bulgaria 2, Danemarca 2, Spania 2, America 3, Olanda 6, Franța 38, Roma ----------------------------------4.--------------------------------- INSTRUCT!I HIGIENICE* Dăm astăzi sfârșitul instrucțiunilor alcătuite de serviciul sanitar, în vederea unei primejdii de holeră, în liniile de mal la vale se arată: Mijloacele de curățire Dacă cneva s’a îmbolnăvit de holeră, trebue să se curețe (să se esvilecteze tot ce vine e la acel bolnav, tot ce el a atins, pentru ca să nu se molipsească locuitorii acelei case, precum și alte persoane. Această desinfecțiune trebue să se facă cu cea mai mare grabă. Excrementele și materiile vărsate să se desinfecteze chiar în camera bolnavului înainte de a se vărsa în latrină (în hazna), cu lapte de var proaspăt făcut din o parte praf de var stins de curând în 10 părți apă, turnându-se această amestecătură în oală, spălându-se cu densa oala și lighiatiul; patul și alte mobile, precum și pardoseala mânjită se desinfectează cu soluție de acid carbolic 5 ° C sau, în lipsă de acid carbolic, cu săpun și cu leșieierbinte. Pânzeturile necurate, înainte de a se scoate din camera bolnavului și înainte . Sa se vară Timpul de orî.