Timpul, iulie 1893 (nr. 141-166)

1893-07-31 / nr. 166

ABONAMENTELE In țară pe un an. ............................ . 40 lei „ pe 6 luni .... 20 lei „ pe 3 luni.........................................10 lei Pentru streinătate, un an............................50 lei Redacția și Administrația 23, STr­aDA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani ANUL AL CINCI­SPRE­ZECELEA. — No. 166 EfrDIȚIA A TREI­A SÂMBĂTA 31 IULIE (12 AUGUST) 1893 ANUNCIURI și INSERȚII nna 30 litere petit pag. IV..........................0,40 c­ame..................... III..........................1,50 ............................................. I­......................2,50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Lavas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani Grevele la noi Multe lucruri bune am imitat în această țară de la străini, dar și multe rele. Nici nu era de mirat această tendință spre imitare din partea unui popor sau mai bine din partea unui Stat tîner care, împiedecat fiind în cursul câtor­va secole de a -și urma desvoltarea fi­rească, a trebuit să facă în câte­va zecimi de ani ceea­ ce alte popoare și State n’au putut face de­cât în veacuri întregi. La alții civilizați­­unea a fost rezultatul unor lupte interne uriașe și sîngeroase, dar a eșit în fine din rărunchii națiunei, conform cu nevoile și cu moravu­rile ei; la noi progresul n’a venit muncit și treptat; abia am deschis ochii ca Stat neatârnat și a tre­buit să ne punem oare­cum pe un picior de egalitate cu alte State mult mai înainte, atât în privința instituțiunilor, cât­ și în privința mo­dului de a le aplica. Cu toate a­­cestea am trecut cu noroc printre tot felul de greutăți și, în relativ scurt timp, ne-am făurit un loc respectat în rândurile Statelor ci­vilizate. Era firesc că, in această lucrare grabnică de progres și de organizare, să se strecoare și unele neajunsuri, căci luând multe din afară și, voind să le adoptăm noi, în unele părți altoiul a izbutit și rodul n’a lipsit, în altele însă o parte din societatea noastră a trecut mă­sura și a voit să facă un salt prea mare, imitând lucruri străine mo­ravurilor și nevoilor noastre. Așa a fost cu ideile ultra-demo­­cratice și socialiste, care se agită de cât­va timp în țara noastră. Ele nu izvorăsc nici din moravuri, nici dintr’o nevoie simțită a socie­­tăței noastre, ci sunt importate din afară și, în mare parte, sunt pro­pagate de elemente cu totul străine acestei țări. Dovadă este că aceste idei nu sunt înțelese de imensa majoritate a populațiunei noastre. De ce nu sunt înțelese ? Fiind­că ideile de reformă socială nu se răspândesc și nu capătă aderenți convinși, de­cât acolo unde nevoia acestor reforme este simțită. Ori la noi marea majoritate a națiunei este reprezentată prin populațiunea rurală, care până acum nu simte nevoie de reforme sociale. Ea nu cere alte libertăți de­cât acele pe care le avem; ea cere numai o îmbunătățire treptată a pozițiunei sale materiale, îmbunătățire ce se rezumă mai ales în dobândirea de pământ. La îndestularea acestei ne­voi netăgăduite lucrează guvernul actual și vor fi silite să lucreze toate guvernele care îl vor urma, ori­cărui partid vor aparține. Prin urmare, nu rămâne de­cât popu­­lațiunea lucrătoare din orașe care ar putea simți nevoie de reforme în sensul socialist. Dar unde există la noi pauperismul urb­er? Unde vedem lucrători fără lucru sau văd plătiți în raport cu munca lor ? Cari sunt marile centruri urb­ere în care să vedem desvoltându-se lupta între capital și muncă ? Toate acestea sunt lucruri încă necunoscute la noi; nu suntem încă o țară industrială, prin urmare nu putem încă avea nici foloasele, nici neajunsurile ce nasc din desvoltarea industriei. Infima minoritate de lucrători de la orașe, din care cea mai mare parte sunt bine plătiți și ad cel puțin una sută de sărbători pe an, nu face clar socialism de nevoie sau din principii, ci îl face prin imitație, spre a nu se lăsa mai pe jos de­cât lu­crătorii din Germania, Francia, Bel­gia etc. Acei cari îi conduc cred că precum s’au importat în țara noastră unele idei și instituțiuni înaintate, pe care am avut fericirea de a le vedea altoindu-se cu suc­ces pe arborul plin de viață al na­țiunii române, tot ast­fel pot im­porta și niște idei de reformă so­cială și economică, care sunt prea înaintate chiar pentru țări ce se bucură de o civilizațiune mult mai vechie de­cât a noastră. Ei uită că ceea ce poate fi fără pericol pen­tru Germania, Francia sau Belgia, ale căror organisme sociale și po­litice sunt oferite prin secole de lupte, nu se potrivește pentru noi, cari avem încă nevoie de mulți ani de muncă, pentru a mistui cele do­bândite, făcând­u-le accesibile ma­sei națiunii. O pildă bătătoare la ochi a a­­cestui sold de imitație străină ni se dă de un timp încoace cu așa zisele greve. Am scris cu intențiune așa ni­șele greve, căci numai greve pro­priu zise nu pot fi inscenările ridicole organizate de un timp în­coace de unii negustori detailiști ca măcelarii, brutarii și alții. Greva adevărată și oare­cum justificată este aceea ce se produce în marile centr­uri industriale, unde bietul lu­crător devine adese­ori slotul capi­talistului, unde munca se plătește într’un mod derizoriu, unde, în fine, muncitorii voesc prin înceta­rea lucrului într’un mod colectiv să exercite o presiune asupra pa­tronilor. Aci, la noi, grevele se fac de niște negustorași, cari și-au creat monopoluri și nu voiesc să plă­tească măcar o dare minimă pen­tru a ajuta la cheltuielile enorme, necesitate de nevoile comunelor. Mai mult încă, ceea­ ce plătesc ei câștigă împătrit de pe pielea consumatorilor. Cu toate acestea dumnealor își dad luxul unei greve. Ce să mai zici de asemenea mai­muțării ? Nu e vorba, bunul simț al po­porului nostru este cea mai bună garanție contra unor asemenea ten­dințe. Românul știe să-­și apere drepturile, căutându-și tot o dată de treabă. In ce privește pe străinii cari uită datoriile ce le impune os­pitalitatea noastră, îi vom pofti să’și joace mendrele la ei acasă. ------------------------------------------------------­ T­ELEGRAME D. Clemenceau înaintea al­gătorilor Paris, 10 August. Intr’o întrunire publică ținută, la Dragug­­non, d. Clemenceau a combătut acuzația că ar fi fost subvenționat de Herz. Declară că dacă nu a fost nici o dată la putere, cauza este că nu i s’a oferit nici o dată. Disolvarea sindicatelor franceze Paris, 10 August. Vr’o 60 de sindicate ale bursei muncii au fost urmărite in mod corecțional pentru violarea legei asupra sindicatelor. Tribunalu a condamnat pe fie­care din ele la 50 de franci amendă și a rostit disolvarea lor. Căile ferate tuniziene Paris, 10 August. Un consiliu de miniștri ținut la Fontaine­bleau a decis să pue îndată în construcție drumurile de fier tuniziene. Camera nu a putut să termine discuția proiectului asupra acestei construcțiuni înainte de a se separa. Răsboiul vamal ruso-german Helsingfors, 10 August Un ukaz imperial sporește cu 50 la sută taxele de intrare asupra mărfurilor de pro­­venință germană, împreună cu tutunul. Relațiile financiare dintre Statele fede­rate germane Franc fort, 10 August Conferința miniștrilor s’a închis. Ea s’a înțeles asupra bazelor esențiale ale proiecte­lor formate pentru a acoperi cheltuelile im­periului. S’a agitat chestiunea unui impozit eventual sub rezervele comisiunei speciale, care trebuie să se constituiască la D­­rlin. Nici o decizi­une nu s’a luat, de­oare­ce de­i­­berarile nu au avut de­cât caracterul unui schimb de idei. Criza ministerială in Spania Madrid, 10 August Circu­a știri in privința unei crize minis­teriale apropiate ; se desminte știrea în pri­vința indispoziției Regelui; starea sănătății sale este satisfăcătoare. Liniștea domnește in toată Spania, împrumutul sârbesc. — Relațiile co­merciale cu Belgia Belgrad, 10 August. Scupcina a aprobat împrumutul de 22 000.000 și regulamentul provizoriu al raporturilor comerciale cu Belgia. ..................................­­­.............................. Dacă Voința Națională n’a descoperit America, vina nu este de­cât a lui Cris­­tof Columb care s’a amestecat în treabă înainte de apariția ziarului liberal ; alt­mintrerea, nu există gazetă mai tare în descoperiri de­cât organul d-lui D. Sturza. Primăria capitalei a îndatorat printr’o ordonanță pe locuitorii orașului, ca până în termen de o lună să desinfecteze la­trinele lor, căci în caz contrariu această măsură higienică se va executa de comună pe socoteala contravenienților. Voința Națională, care se vede că’și bagă nasul în toate privățile contribuabililor, a desco­perit că un termen de șase zile, de când s’a publicat ordonanța, nimeni n’a luat’o în băgare de seamă și nici va fi obser­vată de vreme ce termenul de contraven­ție expiră la 23 August. Pornind de la aceste premise, ziarul liberal profită de ocazie spre a mai trage câte­va coloane de înjurături la adresa primarului, care, după părerea sa, e de o prostie și nepricepere patentă, și con­chide descoperind că ordonanța în ches­tiune e absolut inutilă. Să părăsim puțin terenul teoretic, să ne punem pe cel practic, spre a lămuri mai bine cestiunea și să punem Voinței o întrebare cu rugăciune de a o rezolva în viitorul său număr. Foarte bine, e inutilă ordonanța pri­măriei, nici un proprietar n’are să o ob­serve ; dar atunci ce rămânea de făcut ? Ce măsuri trebuesc luate pentru ca toate privățile să fie desinfectate ? Fără nici un fel de avertisment, fără nici o punere în întârziere, să se apuce comuna să facă pe socoteala contribua­bililor higienă în casa fie­cărui locuitor ? Ia sfârșit și în puține cuvinte cum urma să procedeze primăria ca să-și atragă mulțumirile Voinței ! E foarte ușor lucru să critici o ordo­nanță, să arăți partea ei defectuoasă, ar trebui însă în schimb să spui în mod mai practic cu ce o inlocuești. Dacă cei de la Voința se însărcinează cu desinfectar­ea tuturor privăților în con­­dițiuni mai grabnice și mai pricepute de­cât cele ordonate de primărie, suntem convinși că consiliul comunal va vota chiar o recompensă barometrică d-lui Dimitrie Sturdza și întregei redacțiuni a gazetei colectiviste. ■--------------------------♦------------------------­Serviciul sanitar «Guvernul e criminal, serviciul sanitar e prost, peste tot: ticăloșiei, — așa spun gazetele opoziției în toate zilele, sub fel de fel de forme, unele mai subțirel, altele mai gro­solan. Pentru ce e criminal guvernul? Răspunsul e act, pentru c’a in­trat h­olera ’n țară. Dar h­olera a intrat în Germa­nia, a intrat în Austro-Ungaria, a intrat în Franța, în Italia. După ga­zetele opozițiunii noastre, de vreme ce guvernul e vinovat că intră h­o­lera în țară, căci poate, dar nu vrea să împiedice asemenea nenorocire — criminal e guvernul Germaniei, criminal e guvernul Austro-Unga­riei, criminal guvernul Franței, cri­minal guvernul Italiei. Sau dacă din nepricepere ați lăsat să între h­olera, păcătoase și proaste sunt toate aceste guverne. Numai cel de la Voința, de la Patrie, de la Adevărul și Lupta sunt hîtri și iubitori de țara lor, în colo nu se găsește în toată Europa nimeni deștept și priceput și patriot. Toate guvernele, din Europa sunt proaste și păcătoase, sunt toarte și mizerabile. Iată concluzia pe care trebue s-o tragă cine­va din acuzările presei opozante. Serviciul sanitar e incapabil și neglijent, stă cu mânnle în sîn, n’a făcut nimic, de­și a fost prevestit cu mult înainte. Pentru ce? Pentru că a intrat h­olera în țară. Ya să zică , incapabile și negli­j­ente sunt serviciile sanitare din talia, Franța, Germania, Austro- Ungaria, căci h­olera a intrat în aceste țâri, de­și numitele servicii fuseseră prevestite cu mult înainte. Va să zică, nu e în Europa nici un serviciu sanitar compus din oa­meni capabili; ilustrațiile igieniste sunt niște cârpaci, cari nu pricep nimic, cari n’au un dram de ener­gie, ordinari poftitori de lefuri; toți șefii serviciilor sanitare din Europa trebuiau să vie să învețe carte la d. Gogu Cantacuzino și la A. V. Beldiman. Nu, zeii, mare dispreț trebue să nutrească confrații opozanți, pentru cititorii lor în particular și pentru public în genere. Și puternic sto­­mac trebue să aibă acești cititori, ca să poată mistui insanitățile cu care-1 îndoapă gazetele lor. Și când te gândești că toate a­­cuzările astea stupide și nebunești se întemeiază pe o minciună revol­tătoare, îți vine să nici nu mai discuți cu ziarele opoziției. In adevăr, e o minciună colo­sală că serviciul nostru sanitar n’a făcut nimic. De când suntem sub amenințarea h­olerei, adică de peste un an de zile, serviciul sanitar, de la șef și până la cel din urmă soldat, a muncit pe capete. D. dr Felix, fie direct, fie prin inspectorii sanitari și medicii pri­mari de oraș și județ, a studiat in amănunt starea higienică a tu­turor orașelor și județelor și a luat pretutindeni măsurile ce sunt în putința omenească. Poftească ori­cine la direcția ser­viciului sanitar și vadă dosarele, pentru a se încredința de activi­tatea încordată ce a desfășurat acest serviciu. Și rodul acestei munci se vede pentru cine are ochi și se intere­sează. Intru cât a fost cu putință, starea higienică a orașelor noas­tre, s’a îmbunătățit mult față cu ce era înainte. Și după atâta strădanie vin zia­riștii din opozițiune și de pe sal­­tea, cu cafeaua dinainte și cu ți­gara în gură sau între două par­tide de cărți, înjură întreg servi­ciul sanitar, îl taxează de incapabil, de leneș, de nemernic.... Urîtă meseriei ------------------------------------------------------­una 5, Rusia 1, Serbia 1, Italia 21, El­veția 101, Germania 02, Polonia 10, Nor­vegia 1,— în total 412 delegați. Aci însă se numără numai acei delegați ale căror mandate au fost verificate. De la început s’au ridicat contestări in contra primirei anarh­iștilor în congres o discu­­ție violentă, la care au luat parte, ca ora­tori principali, Bebel, pentru escluderea anarh­iștilor, și Nieuwenhuis contra, s’a terminat cu votarea în mare majoritate a escluderei anarh­iștilor. Votarea s’a făcut după națiuni. Austria a votat mai intâiu, pentru escludere, dar nu în unanimitate. Când să-și dea votul ,francezii s’a is­cat o mare gălăgie; cerând cuvântul asu­pra chestiunii votului, prezidentul Singer îi l’a refuzat, de o parte Francezii, de altă parte prezidentul au urmat ast­fel strigând cât îi lăsa puterile, mai multe minute. A­­mestecându-se și alții în ceartă aceasta se învenina din ce în ce mai mult, până când se auziră strigăte de : «Afară anar­­h­iștii ! ? O încăerare urma. Anarh­iștii dimpreună cu socialiștii independenți fură expulzați din sală cu lovituri de baston. Ceea ce este curios, e că toți anarh­iștii expulzați erau germani și socialiștii ger­mani au fost cei mai învierșunați în con­tra lor, pe când apărători n’au găsit de­cât în Francezi și Olandezi. Tot germani au fost și cei 11 delegați socialiști independenți, a căror neadmitere la congres s’a votat de asemenea într’o ședință următoare a congresului. Tot Bebel a ridicat cuvântul și împo­triva acestora, pe care i­a numit tot un fel de anarh­isti; discuția a fost și de astă dată zgomotoasă peste măsură. Un german din Londra, Gilles, venit ca delegat englez, a luat cuvântul după Bebel, vorbind în contra vechilor socialiști germani; aceștia, iritați, îi arată pumnul și fac un sgomot teribil. Gilles nu se e­­moționează de loc, din potrivă, pretextând că Germanii poate nu-î înțeleg englezeasca, începe a-și traduce discursul în nemțește. Cu mare zgomot Germanii vor să-l oprească de a mai vorbi. Prezidentul, care era de astă dată francezul (?) Arghiriadis, își exprimă mirarea cum de Germanii, care au propovăduit în­tot­deauna mode­rația, se arată acum atât de violenți. Englezii, în marea lor majoritate, nu sunt nici ei pentru primirea în congres a așa numiților «independenți». Dar unul din ei cere închiderea discuției asupra ne­înțelegerilor interne dintre delegații ger­mani, amenințând că în cazul contrar Englezii vor părăsi sala «Noi Englezii am venit aci să desbatem chestiuni importante, nu să ne certăm». Un francez strigă Germanilor : E­i ați dat afară pe anarh­iști, iar azi vă purtați și voi ca aăușii. Iar urmează scene sgomotoase, mai bine de un sfert de ceas domnește o con­fuzie generală. In sfârșit se poate ajunge la votare. Toate națiunile, afară de două (Olanda și Franța), votează pentru escluderea celor 11 independenți germani. Ședința se în­chide cu mare scandal. Fel de fel de strigăte se proferează. O damă de pe ga­lerie strigă : «Trăiască anarh­ia !» Și ast­fel sunt acum la Zürich două congrese, căci anarh­iștii cu socialiștii independenți s’au­ declarat și ei Congres și au început să discute alături cu Con­gresul vechilor socialiști chestiunile puse la ordinea zilei. Eastern. De la congresul socialist Intre socialiști și anarh­iști, — Națiu­nile reprezintate. — Escluderile Scene sgomotoase, — Expulzarea anarh­iștilor și a socialiștilor independenți,—Două congrese. Ruptura zgomotoasă, care a isbucnit In­tre socialiști și anarh­iști, ba chiar intre cel dintâi si și așa numiții socialiști inde­pendenți din Germania, a fost de­sigur până acum simptomul cel mai interesant al congresului socialist din Zürich. Nouă­spre­zece națiuni sunt reprezintate In chip destul de inegal, în ce privește numă­­rul reprezintanților lor de la acest congres. Din Englitera sunt 65 delegați, din Aus­­trialia 1, Austria 34, Ungaria 10, Belgia 17, Bulgaria 2, Danemarca 2, Spania 2, America 3, Olanda 6, Franța 38, Roma­ ----------------------------------4.---------------------------------­ INSTRUCT!I HIGIENICE* Dăm astăzi sfârșitul instrucțiunilor al­cătuite de serviciul sanitar, în vederea unei primejdii de h­oleră, în liniile de mal la vale se arată: Mijloacele de curățire Dacă c­ne­va s’a îmbolnăvit de h­oleră, trebue să se curețe (să se esvilecteze­ tot ce vine e la acel bolnav, tot ce el a atins, pentru ca să nu se molipsească lo­cuitorii acelei case, precum și alte per­soane. Această desinfecțiune trebue să se facă cu cea mai mare grabă. Excrementele și materiile vărsate să se desinfecteze chiar în camera bolnavului înainte de a se vărsa în latrină (în hazna), cu lapte de var proaspăt făcut din o parte praf de var stins de curând în 10 părți apă, turnându-se această amestecă­tură în oală, spălându-se cu densa oala și lighiatiul; patul și alte mobile, precum și pardoseala mânjită se desinfectează cu soluție de acid carbolic 5 °­ C sau, în lipsă de acid carbolic, cu săpun și cu leșie­ier­­binte. Pânzeturile necurate, înainte de a se scoate din camera bolnavului și înainte .­ Sa se vară Timpul de orî.

Next