Timpul, august 1893 (nr. 167-191)
1893-08-01 / nr. 167
ANUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 167 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe iman........................................40 lei „ pe 6 luni.....................................20 lei „ pe 3 luni.....................................10 lei Pentru streinătate, un an........................50 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23-Un exemplar 15 Bani* Ziarele opozițiunii și în special gazetele colectiviste se sinbolesc ca șerpii în foc, numai și numai pentru a putea face pe lume să creadă că vina e a guvernului și a serviciului sanitar dacă holera a izbucnit și în țară la noi. Nici un scrupul, nici o considerațiune nu-i oprește pe confrați în această mizerabilă campanie. Dar, cum e peste putință de susținut teza lor, ei își primesc pedeapsa imediat și sunt osândiți să se dea tumba pe fiecare minut, pentru a salva măcar aparențele; din nenorocire, ei se afundă tot mai mult in mocirla, în care singurii,s’au băgat. Acum gazetele colectiviste nu mai susțin că direcția serviciului sanitar e «incapabilă»; se vede că s’au mai găsit oameni serioși în partidul liberal, cari au dojenit pe d-nil de la Voința. Dar s’a inventat altă comedie: «d-rul Felix e om de știință, om capabil, însă nare încătro, căci trebue să joace după cum îi cântă infamul guvern; de aceea a jucat un rol caraghioz la conferința de la Dresda, de aceea a făcut concesii Austro-Ungariei și Germaniei, de aceea n’am avut carantine anul acesta, de aceea a izbucnit holera în țară. D. dr. Felix nu mai e energicul dr. Felix de altă dată, ci o păpușă». Acesta e, pe scurt, ultimul buletin al colectiviștilor asupra stării d-rului Felix; aceasta e ultima tombă a Voinței Naționale în chestiunea hholerei. Cum e aproape inutil să discuți cu oameni de atâta rea-credință, am fi lăsat pe confrați să-și facă în pace meseria de saltimbanci, dar Voința caută să facă ridicol nu numai pe eminentul nostru dr. Felix, ci țara întreagă. Căci după articolul ei intitulat «Politica și holera», Statul român nu e decât o maimuță caraghioază, care face giumbușuri la masa verde a Statelor europene. Numai aceasta ne silește să relevăm stupiditățile din numitul articol și să răspundem la ele. Răspunsul nostru va fi scurt, căci nu încape discuție atunci când dintr’o parte se avansează lucruri absolut neadevărate. Nu încap în asemenea caz decât desmințiri categorice și puține explicațiuni. Luăm boare cu floare din buchetul de neadevăruri. Voința afirmă că epidemia a fost adusă de vaporul englez care a venit din Smyrna și acuză guvernul că n’a stabilit carantină pe Dunăre. Mai întâiu, nu e deloc probat că vaporul englez a importat holera : nici nu se poate constata cu siguranță punctul de plecare al epidemiei, așa că trebue să ne mărginim la presupuneri; cazul nostru e cu desăvârșire analog cu acela de la Neapole, unde, cu toate cercetările minuțioase ale direcțiunei serviciului sanitar italian, nu s’a putut constata nici până azi cum a venit holera. Și apoi, admițând că în adevăr vaporul englez ar fi adus germenul boalei la Brăila, acest vapor n’ar fi putut să fie ținut și de noi în vr’o carantină, de vreme ce el făcuse 10 zile carantină în Turcia. Asemeni lucruri, onorabili confrați, nu se fac nici chiar în Turcia și Grecia, unde sunt guvernele cele mai carantinate din Europa. Organul partidului liberal mai afirmă că «dacă anul trecut am scăpat de holeră, meritul aparține stăruinței d-rului Felix pentru introducerea carantinelor» și că, dacă anul acesta avem holeră, pricina e că d. dr. Felix, contrariu convingerilor sale și silit de guvern, n’a mai instituit carantine. Confrații sunt departe de adevăr ca cerul de pământ. D. dr. Felix nu e partizan al carantinelor, cum nu fost nici anul trecut. Dacă an s’au făcut carantine, pricina e că guvernul, în contra părerii d-lui Felix, a trebuit să urmeze avizul majorității consiliului sanitar superior, majoritate care s’a declarat pentru carantine. Și dacă anul acesta nu s’au înființat carantine, pricina e că tot majoritatea consiliului sanitar a fost contra carantinelor, de astă dată în conformitate cu vederile d-lui dr. Felix. E oarecare diferență între ceea ce afirmă Voința și adevărul adevărat; nu e așa? Dacă anul trecut am scăpat de holeră, meritul nu e nici al d-rului Felix, nici al carantinelor, ci al împrejurărilor. De altmintrelea, teoria carantinelor e judecată astăzi de toată Europa și aproape toți specialiștii sunt convinși de ineficacitatea carantinelor. Și dacă d. dr. Felix e bătrân, asta nu e un cuvânt ca Voința să-l facă cu d’asila partizanul unei teorii învechite, pe care, în sinul consiliului sanitar, nici medici prietini ai Voinței n’o mai susțin. Venim acum la chestia conferinței de la Dresda. Voința pretinde că, silit de guvern, d. dr. Felix a susținut în conferință idei cu totul opuse alor sale, că a jucat un rol caraghioz pentru a mulțumi pe Austro-Ungaria și Germania, cari s’ar fi supărat dacă ne declaram pentru carantine și le jigneam astfel comerțul lor cu România. Din punct în punct, neadevăr și calomnie, D. dr. Felix, care dacă n’are fericirea să fie bine cunoscut de d-nii de la Voința, în schimb e bine cunoscut de higieniștii europeni, n’a susținut la Dresda decât propriile sale idei și convingeri; guvernul, având deplină încredere în valoarea d-sale, nu ’s-a impus în această privință nici cea mai mică rezervă. Ș’apoi cum se face că Voința, care știe câte ’n lună și ’n stele, n’a știut nici atâta că Statul român n’a aderat încă la rezoluțiunile conferinței dresdane și că, prin urmare, ori care ar fi acele hotărîri, ele nu ne leagă? Așa pățește cine umblă după cai verzi. La Dresda, România n’a făcut nici o concesie ; din potrivă, a avut un mare succes, căci conferința a primit în cestiunea Sannei propunerile d-lor Gr. Ghica și dr. Felix, contrariu cererilor unor Puteri mari. D. dr. Felix, reprezintantul Statului român, și a susținut în conferința de la Dresda vederile sale, aceleași vederi pe care le-a susținut și’n consiliul sanitar din București. In sfârșit, repetăm, România n'a aderat încă la rezoluțiunile conferinței. Statul nostru va adera însă la acele rezoluțiuni, oricât ar striga marii higieniști de la Voința. Am răspuns punct cu punct la buchetul de neadevăruri al organului liberal, am desmințit categoric afirmările sale și i-am dat toate explicațiunile.... de care n'avea nevoie, căci confrații știu foarte bine cum stau lucrurile. Acum, ne e permis să întrebăm pe Voința , cum rămâne cu «slăbiciunea de caracter» și cu «contrazicerile» d-lui dr. Felix, cum rămâne cu «rolul caraghioz» jucat de România la conferința din Dresda ? -------------------------♦----------------------- DUMINECĂ 1/13 AUGUST 1893 ANINI IURI Ș! INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV......................0 40 Reclame...................... III......................1,50 II....................2,50 in Paris anunciurile se primesc la Agenția Havan, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI. 23— Un exemplar 15 Bani TELEGRAME Francezii în Indo-China Paris, 11 August. Amiralul Humann a părăsit Kohsi Ciang ; el se va îndrepta dealungul coastei Siamului spre Camboge. O depeșă a d-lui Lanessan anunță că știrile primite la Paris asupra situației spiritelor în Camboge sunt exagerate. Camboge ar fi privit cu plăcere stabilirea Francezilor in Battembong ; toate sunt liniștite. Afacerea Dupas. O candidatură Paris, 11 August. După Figaro consiliul de miniștri a decis în privința afacerei Dupas să nu-i dea nici un curs. După o depeșă primită de Gaulois de Dérouléde persistă în chip definitiv a se prezintă la Angoulême. Asupra negocierilor ruso-germane Peter^^nz .11 August In fața memorandului d-lui de Caprivi, ministrul Witte publică un comunicat care expune că, în cursul negocierilor ruso-german, Germania a cerut adunarea unei conferințe la 1 Octombrie. Rusia a aderat declarând în același timp că e gata și ea să adune conferința mai devreme. Turburări la Bombay Bombay, H August. In urma conflictului dintre Indieni și Mahometan, conflict care a dat prilej la ultimele tulburări din districtul Sanjagar, azi au fost la Bombay ciocniri serioase. Au fost în ambele părți mulți răniți, comunicațiile au fost întrerupte. Poliția nefiind în stare să stăpânească pe revoltați, trupele indigene și europene au fost însărcinate să restabilască ordinea. Chestia argintului în Statele Unite Washington, 11 August. Prevezând că desbaterile asupra suprimării bilului Shermann vor ține trei săptămâni, partizanii argintului au stăruit pentru ca să se prezinte mai intenü propunerea privitoare la desființarea desăvârșită a bilului Shermann, dar permițându-le să prezinte amendamente în sensul monetagiului liber, a reînoirei bilii lui Blond sau într’un alt sens. Dacă amendamentele vor fi respinse, se va trece numai decât la votul asupra desființărei bilului Shermann. Washington, 11 August. O adunare de 30 de democrați, împreună cu secretarul tezaurului Carlisle, a decis să înceapă desbateri care să fie zece zile, în cazul când partizanii argintului ar voi deliberațiuni esențiale, dacă nu lupta asupra bilului Shermann va începe îndată. Revoluția din Argentinia Londra, 11 August Reuter află din Buenos Aires că guvernul radical din Laplata a ordonat dezarmarea trupelor sale. Radicalii au ocupat seara clădirile publice. Guvernul radical nu e recunoscut încă de congres. Camera a votat cu 48 voturi contra 3 o rezoluțiune în favoarea intervenirea federației. Senatul va adera probabil la acest vot. Buenos Ayres, 11 August. D. Carlos Tejedor e numit arbitru național pentru a stabili ordinea in provincia Bumnos Ayres. Congresul socialist Zürich, 11 August. Congresul socialiștilor a adoptat mai multe propuneri privitoare la munca femeilor: ------------------------♦------------------------blică, printr’o cancelarie chiar primitivă, ca să nu înțelegi că asemenea cercetări nu se pot face în secret. Când e vorba de a se controla mânuirea banilor publici, e nevoie să cercetezi nu un dosar, dar zece registre ținute de zece impiegați diferiți și, cu cea mai mare dorință de a păstra secretul, nu poți să lucrezi în taină. A afirmat, spre exemplu, Voința că ar exista mandate neplătite de un an—pentru acest singur fapt trebuie neapărat o cercetare întinsă, care nu admite secretul, căci secretul e imposibil de păstrat îndată ce urmează să se ia interogatorul la mai multe persoane: comptabilul, impiegatul însărcinat cu ordonanțarea, casierul, posesorul mandatului, etc. Dacă am admite chiar, ceea ce e cu neputință, că asemeni cercetări se pot face în taină și prin urmare nimeni nu este inițiat în ceea ce se petrece în sinul închipuitei comisiuni de anchetă, apoi cum voiți să putem crede că nimeni nu știe nimic, afară de cei de la Voința ? Așa sunt însă adversarii noștri. Născocesc din când în când câte o informație spre a lovi în guvern și administrație. Apoi, când n’au ce să mai spuie, când au terminat seria minciunilor, recurg la un șurup copilăresc spre a tălmăci închiderea seriei calomniilor lor, pretind că cercetările urmează în secret... și că prin urmare nu pot nici denșii să mai spuie nimic. Secretul anchetelor la noi în țară, mai ales, este ceea ce Francezul numește :<-le secret de Polichinelle . Dacă ar fi ceva, nu vé temeți, Voința ar spune de zece ori atât; dacă nu mai spune nimic, pricina e că nu mai are ce istorisi. Scop. Secret . Sunt nostime informațiile Voinței Naționale și interesant lucru ar fi să poți cunoaște cu certitudine izvorul lor. Intre altele, organul colectivist spunea eri seară cu cea mai mare seriozitate că «ancheta de la pimăria capitalei își continuă lucrările, dar că cercetările se fac în cel mai mare secret!» Am desmințit deja o dată această informație și am spus că densa este culeasă din domeniul închipuirei, căci nu se face absolut nici o anchetă la primărie. Să presupunem însă un moment, spre a face plăcere adversarilor noștri, că noi mințim și că domniile lor spun adevărul! Să presupunem dar că în realitate se face o anchetă la primărie. Dacă așa ar fi lucrurile, e oare cu putință să faci o anchetă la comptabilitatea unei administrațiuni și să o faci în secret ? Trebuie să fi copt, să nu fi trecut nici o dată printr’o administrațiune cu ------------------------------------------------- BUFONI ANOSTI Nu este țară pe lume în care să se fi văzut desgustătorul spectacol pe care ni l-au dat gazetele colectiviste în zilele din urmă. A fost boleră în anii din urmă în toate țările din Europa, afară de Anglia, a bântuit liberă anul trecut și Rusia, și Germania, și Ungaria, bântue anul acesta și Rusia, și Italia, și sudul Franciei și nimenui în acele țări nu i-a venit în minte că de vină e guvernul. Numai la noi am văzut un partid politic puțin serios spunând că «cu Catargiu era fatal să avem holeră» și că guvernul este criminal. Și pentru ce ? De când e la putere guvernul conservator a înzestrat țara cu spitale rurale, câte unul de județ, pe când colectiviștii nu aveau decât patru în toată țara. De când e Catargiu la putere s’a făcut legea sanitară, prin care pentru prima oară s’au luat măsuri igienice în această țară. An, cu Catargiu la putere, s’a plimbat holera la două granițe d’ale noastre: în Basarabia și în Ungaria și la noi n’a venit. Ei, de ce, cum și pentru ce holera a venit anul acesta nu fiindcă nu puteam scăpa noi de ceea ce n’a scăpat nici o țară din Europa, dar pentru că e Catargiu la interne în loc de Radu Mihaiu, Ghermani în loc de Nacu, Alexandru Lahovari în loc de Pherekyde, Carp în loc de Stolojan, general Lahovari în loc de Anghelescu, Take Ionescu în loc de Aurelian etc. etc. f Pentru că așa vrea d. Gogu Cantacuzino ? Dar atunci de ce ilustrul bărbat de Stat, al căruia glas nu ’l-a auzit nimeni și ale căruia talente administrative așteaptă punerea la încercare, nu merge mai departe și nu explică cititorilor lui—puțini, nu e vorbă !—pentru ce conservatorii au adus holera în țară fără teamă de a o lua și ei ! Căci delii bieții oameni ar putea să-și zică toate bune, dar boala e boală, nu iartă pe nimeni și, ori cât de fără inimă ar fi ciocoii, când e vorba și de pielea lor nu se poate să nu fi făcut tot ce se putea face. Da! D. Gogu Cantacuzino ar fi trebuit să le spună că în urma descoperirilor științifice s’a dovedit că microbul holerei nu trăește în toate făpturile, că în special la conservatori holera nu se prinde, dar pe liberali ii culcă și că de aceea «cu Catargiu era fatal să avem holeră», căci el, sigur de viața lui și a partizanilor lui, a putut fără frică să fie «criminal» și să aducă holera ca să împuțineze pe rarii gură-cască cari iau pe d. Gogu Cantacuzino drept un om cu cap. Tot așa d. Gogu Cantacuzino ar fi putut să explice la ai săi cum de aii lor au trecut granița, iar ciocoiul ministru de de resbel s’a dus drept la Sulina, în toiul holerei. Dacă spuneau toate astea erau numai bufoni, pe când scriind cum scrie sunt și bufoni și anoști. *-------------------------------------------------Pentru civili de la „Patria" Nu e în obiceiul nostru să fim violenți în polemică și ne ferim cât putem să facem personalități. Dar vin unele momente când suntem siliți să trecem peste obiceiu, pentru că adversarii noștri, ne lu ați peste măsuri și de o rea credință revoltătoare, ne forțează să eșim din țîțini. D. general Lahovari, ministrul de răsboiu și ad-interim al afacerilor străine, a plecat la Brăila, Galați, Tulcea și Sulina, spre a vedea dacă măsurile ordonate de guvern și de direcția sanitară au fost puse în aplicare, dacă starea sanitară a trupelor lasă sau nu de dorit, pentru a constata de visa gravitatea epidemiei și a se încredința dacă mai e nevoie și de alte măsuri pe lângă cele ce s’au luat. In orice altă țară, cālétoria d-lui general Lahovari prin localitățile infectate de holeră, vizitele sale la spitalele de holeric și inspecția amănințită ce a făcut în numele guvernului, dacă n’ar fi fost lăudate, cel puțin ar fi fost înregistrate fără nici un comentar defavorabil. Dar foaia Polonezului Skupiewsky, care nu poate să aibă pentru țară dorul pe care are un Lahovari, un ministru român, ia în zeflemea călătoria d-lui general Lahovari, îl face la brav general și rîde de dânsul pentru că a făcut numai o călătorie de 36 de ore in localitățile infectate de holeră. Dar ce vrea Polonezul de la Patrie? Ar fi voit poate străinul de la acest ziar ca d. general Lahovari să ia cu chirie o odăi*e la vre-un spital de bolerici de la Sulina sau din Brăila și să și transporte acolo cabinetul său de ministru ? Ar fi voit poate salariatul d-lui Sturdza ca d. general Lahovari să îmbrace și hainele bolericilor sau să rămâe o lună de zile în casele particulare, unde sunt căutați cei bolnavi de holeră ? Așa înțelege mercenarul de la Patrie ca un ministru să-și facă datoria? Nu este destul că, fără teamă, a vizitat pe boerici nu numai la spitale, ci și in casele unde sunt căutați și s’a interesat de aproape de mersul epidemiei ? Dar să vedem ar fi făcut una ca astă vre-un ministru liberal, sau s’ar fi mărginit să dea ordine și contra-ordine din cabinetul séu? Să ne arate La Patrie un singur ministru liberal, care s’a expus vre-odată cum s’a expus acum d. general Lahovari! Unul singur și garantăm Polonezului că facem amendă onorabilă. Dar să întoarcem foaia. Dacă d. general Lahovari nu mergea la Brăila, la Sulina, la Tulcea ? Ce incriminămi, ce fulgere, ce trăsnete în contra guvernului, ce acuzațiuni ? Miniștrii — ar fi zis Patrie și Voința, cum o și spun regulat — șed pe saltea, dau ordine din cabinetul lor, pe când holera face ravagiuri, pe când țara e speriată, pe când popolația e decimată, pe când mor sute, mii, sutimi de mii și milioane de oameni !!... Iată ce ar fi zis la Patrie dacă d. general Lahovari nu s’ar fi dus la Sulina. Acum când s’a dus și nu ține să fie lăudat pentru aceasta, La Patrie îl zeflemisește pentru că s’a dus. Când citești asemenea lucruri , când vezi atâta rea credință și atâta mișelie din partea adversarilor, te apucă desgustul. Terminăm cu o întrebare : De ce, pe când d. general Lahovari merge la spitalele de bolerici și vizitează pe bolnavi, nu s’a găsit un singur doctor din acei cari sunt prieteni cu Patrie și cu Voința, care să ’și ofere serviciile sale guvernului, care să se fi dus la locurile contaminate și acolo, prin cunoștințele sale, să fi atras atenția guvernului asupra lipsurilor ce ar putea să existe ! Dar cerem prea mult. Se știe că în obiceiul liberalilor nu intră asemenea procedări. Ei cer devotament și abnegațiune de la adversari, iar pentru dânșii Își rezervează siguranța personală și câștigurile. ‘ X. X.