Timpul, septembrie 1893 (nr. 192-215)
1893-09-01 / nr. 192
ANUL AL CINCISPREZECELEA. — NO. 192 EDIȚIA JI ERTIA ABONAMENTELE In țară pe un an...........................40 lei „ pe 6 luni.................................20 lei „ pe S luni................ 10 lei Pentru streinătate, un an . ...................50 leî Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI, 23 — Un esemplar 15 Bani TIMPUJI ® MERCURI 1/13 SEPTEMBRE 1893 ANUNCIURI 4 INSERȚII 30 litere petit pag. IV . . . . „ ITT • • • • * II 0,40 1.50 2.50 aics anunciurile se primesc la Agnițta Savas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația I, STRADA DOAMNEI, 23 Un esemplar 15 Bani TICĂLOȘIA SüFRAGlULOlj) NI VERSAL De la un capăt la altul al Europei, isprava făcută la ultimele alegeri din Franța de către sufragiul universal a produs un lung fior de desgust. Și e firesc lucru: chiar cele mai rele așteptări ale oamenilor, cari n’au slăbiciunea să se închine «tiranului modern», au fost întrecute cu mie ’n sută. Cine mai păstrase vre o iluzie, a trebuit s’o arunce departe de la sine. Atât de mare s’a desgolit de astă dată ticăloșia sufragiului universal, încât e cu adevărat greu s’o cuprinzi cu mintea dintr’o dată și să dai seama de dânsa în câteva linii de ziar. Luni de zile, Parlamentul francez a fost teatrul unui neîntrerupt șir de scandaluri revoltătoare; presa și întreaga opiniune publică a fost tîrîtă în curent și zi de zi mormane de noroiileșiați la iveală, se resfățau la soare pe frumosul pământ al Franței. Nici o preocupațiune înaltă, nici o afacere serioasă nu mai atrăgea pe nimeni: oamenii se sculau și se culcau cu un singur gând: Panama. Europa privea scandalizată la acest spectacol desgustător. Simțul moral al lumei întregi era jignit. Cei cari își fac iluzii, cari cred în sufragiul universal, așteptau alegerile ca să curețe mocirla eșită din zăgazuri. «Sufragiul universal va pedepsi pe corupți și corupători, va înlătura pentru totdeauna pe oamenii căzuți în grele păcate» ; aceasta era așteptarea multora și opiniunea publică franceză reclama energic noui alegeri. S’au făcut și acestea. Sufragiul universal, marele justițiar, care..... nu greșește niciodata și căruia democrații se închină ca la mântuitorul omenire!, s’a rostit- Avem astăzi cu toții dinainte verdictul sĕu. Ei bine, acest verdict, care trebuia să fie osânda celor păcătoși, e osânda fără apel a judecătorului însuși, a sufragiului universal, înțeleptul, impecabilul, infailibilul sufragiu universal ,și-a arut toga în mocirlă și a băgat mâna până la cot în noroiu. Panamiștii au fost aleși în păr. Denunțătorii lor au căzut. Căpetenii de partide, oameni de valoare, au fost trîntiți la pământ. In locul unui Clémenceau, unui conte de Mun, unul Floquet, unul Piou, finul Cassagnac s’au ales acrobați ca l'homme-canon, bărbieri și alți oameni, cari se pricep în cârmuirea Statului tocmai cât un călcâiu de cismă. Și moralul siragiu universal nu s’a mulțumit să spue gheșeftarilor : — Sunteți șireți, vă pricepeți a face parale, toi sunteți dragi, vă aleg» , nu s’a mulțumit să tragă o teribilă palmă celor cari au avut curagiul să dea pe față murdarele traficuri, hoțiile murdare și să le spuie : — Sunteți niște «trouble-fâte» cari stricați toată treaba, vă urăsc nu vă aleg»; nu s’a mulțumit cu atât sufragiul universal, ci ca și cum s’ar fi temut că gândul său tot nu va fi bine înțeles, a trimes în Cameră pe Wilson, traficantul de decorații, faimosul ginere al fostului președinte de Republică Jules Grévy, pe Wilson care a fost izgonit cu rușine din Cameră, huiduit și osândit acum câțiva ani. Alegerea aceasta e o primă de încurajiare dată fățiș tripotorilor, e încoronarea operei stupefiante săvârșită de sufragiul universal. Iată verdictul Suveranului democratic. iată satisfacția pe care a dat-o nestrămutatelor principii de morală, batjocorite și pălmuite cu atâta sfruntare. Și dacă am sta să intrăm în amânuntele campaniei electorale, dacă am cerca să punem în relief nenumăratele ticăloșii tăcute de sufragiul universal în aceste alegeri, n’am mai isprăvi; și ideia ce și ar face-o cititorii despre păcătoșia acestui tiran de cea mai rea speță tot n’ar fi complectă. In toată campania, afară de partidul socialist, nimeni n’a pus și n’a discutat vr’o ideie; lupta s’a dat, violentă, pe chestii de persoane și armele întrebuințate au fost din cele mai murdare. Unii candidați au fost siliți să primească mandat imperativ, ceea ce e extrema înjosire pentru un reprezentant al națiunii. Unul din nouii deputați ai Parisului s’a obligat să plătească 5000 franci din diurna sa casei comitetului electoral care l-a susținut... Dar ce să mai lungim șirul ? Când capriciul unui Marinoni poate să dărime pe un om de valoarea lui Clemenceau, atunci dovedit trebuie să fie și pentru cei mai îndrăciți democrați că sufragiul universal e o mașină și stupidă și oribilă. In ultimele alegeri din Franța, sufragiul universal s’a dat de gol ce este, un monstru fără seamăn, ’și-a arâtat ce poate să dea când e la largul său; el a mai arătat căt de scurtă îi e vederea, înlăturând pe oamenii de onoare într’un moment când situația internațională e așa de grea. Nici cei mai înverșunați adversari ai sufragiului universal nu l’ar fi putut osândi mai reu de cum s’a osândit el însuși. ----------------------------—---------------------- TELEGRAME Starea sănătății prințului Bismarck Berlin, 11 Septembre. Ziarele află din Kissingen că d. de Bismarck a fost serios bolnav, însă acum e îi convalescență. Nu se știe dacă se duce direct la Fridrichsruhe. Sporirea armatei in Bosnia și Herzegovina. Viena, 11 Septembre. împăratul a autorizat formarea a 4 nouă companii de infanterie la 1 Octombre 1893 și a 4 state-majore de regimente la 1 Ianuarie 1894, pentru infanteria din Bosnia și Herzegovina. De la manevrele germane Strasburg, 11 Septembrie. O scrisoare a împăratului Wilhelm către guvernatorul mulțumește pentru salutările cordiale ce i s-au adresat de toată țara. Prin ele imperatul a căpătat convingerea că populațiunea știe că este legată cu imperiul german într’un mod ca nu se poate disolva. Moartea lui Emin-Pasas Bruxelles, 11 Septembre. Indendance Belge publică o scrisoare a unui ofițer belgian din Nyangwe, de le 12 Aprilie, care confirmă în totul asasinarea lui Emin-Pașa de către Arabi. O desmințire Constantinopol, 11 Septembre. După informațiunile luate din sorginte competentă, știrea că marea ar fi aruncat lângă Salonic 50 de corpuri de oameni mutilați, cari ar fi fost probabil cadavre dcondamnat politici, este o invențiune reűvoitoare. Consulii străini din Salonic confirmă desmințirea. Informațiunile culese zic că atare ea se mărginește la faptul că s’a găsit în timpul din urmă la capul Carabunion, lângă Salonic, corpul unii fete israelite, care s’a aruncat în mare într’un acces de nebunie. Poliția a dus imediat cadavrul la comunitatea israelită care l’a îngropat. Inintimpa aceasta a pricinuit aci o profundă indignare. *«■' Escadra rusă la Toulon Paris, 11 Septembre D. de Mohrenheim, primind comitetul ziariștilor, cu ocaziunea recepțiunei ce se va face ofițerilor ruși, a declarat că simpatiile francorme nu pot decât să servească cauza păcii europene. Desordinile din Neapole Roma, 11 Septembre. Oficialul publică raportul comisiunei de ancheta asupra desordinelor care s’au produs la Neapoole la 20 până la 25 August. Raportul conchide că armata și șefii săi și-au făcut datoria, pe când direcțiunea poliției și prefectura au fost mai prejos de sarcina lor. Plecarea regelui Greciei Viena, 11 Septembre. Politische Correspondents află că se desmint știrile din Atena privitoare la plecara grăbită a regelui Greciei, pricire ce nu e nicidecum justificată de situațiune. Escadra engleză in Mediterana Roma, 11 Septembrie. Prima divizie a escadrei engleze, comandată de lordul Seymour va sosi la 11 Octombrie la Tarent, venind din Grecia. Greve Lens, 11 Septembre. Secretarul general al federațiunii mineilor belgiani, care a asistat erî la congres, a declarat că va convoca imediat comitetul federațiunii naționale pentru ca greva să isbucniască Luni în Belgia. Mans, 11 Septembre. Minerii pietrari au început erî să procedeze la un scrutin asupra oportunității ce este de a declara greva imediat dar patronii refuză să sporească sa arme. E probabil ca aceasta deciune va fi adoptată cu o mare majoritate. La Ragaz. — Audiențe.—Plecarea din Ragaz — întoarcerea Principesei mame la castelul Umkirch.— La Lindau —Relație oficială.— In cursul celei din urmă săptămâni, la Ragaz, M. S. Regele a bine-voit a primi in auiență pe Exc. Sa d. Arago, ambasadorul Franciei la Berna, Exc. Sa d. Comite de Wesdehlen, ministru plenipotențiar al Germaniei la Athena; d. general Barozzi, comandantul corpului III de armată, care venise de la Coburg pentru a da seamă Majestății Sale de misiunea cu care fusese însărcinat; d. Marty, consul al României la Zürich, și mai mulți membri ai coloniei române aflați la băi. Marți, 24 August, ora 1 după amiază, după o cură mult folositoare de trei săptămâni. Regele părăsi băile de la Ragaz, însoțit de A. S. R. Principesa mamă de Hohenzollern și de suite. Atât la pornirea din băi, cât și la gară o mulțime de lume ce se strânsese saluta cu respect pe Auguștii voiagieri. La orele 3 după amiază, Majestatea Sa ajunse la gara de la Rheineck unde aștepta A. S. R. Principesa Antoaneta de Hohenzollern, A. S. Principesa Luisa de Hohenzollern, cumnatele Suveranului nostru, suitele și un numeros public. A. S. R. Principele de Hohenzollern era absent, fiind dus la manevre. După ce M. s. Regele și Prințesa mamă îmbrățișată cu dragoste pe Principesele Antoneta și Luisa, merseră în trăsuri la castelul Weinburg, proprietatea familiei de Hohenzollern, situat pe un frumos deal, încongiurat de munți și cu privire la lacul de Constanța. La orele 7 jumătate a avut loc prânzul, la care au luat parte aproape 20 persoane. Mercur, la orele 1 ș? jumătate de dimineață M. S. Regele împreună cu Augusta Sa mamă, Principesele Antoaneta și Luisa și urmați de suit •, porniră de la castelul Weinburg în trăsuri pentru a conduce la gara de la Rorschach pe Principesa mamă de Hohenzollern, care se întorcea la castelul de la Umkirch, reședința Sa de vară. M. S. Regele îmbrățișa cu multă căldură și respect pe Augusta Sa mamă, care se despărți cu multă durere de scumpul scutin, cu care petrecuse aproape trei săptămâni. Stegale lua apoi rămas bun, îmbrățișând cu cordialitate pe Principesele Antoaneta și Luisa, și porni spre Münich. In cursul călătoriei Majestatea Sa lua dejunul în "ara de la Lindau și făcu o mică preumblare în oraș, unde fu salutat cu mult respect de o mulțime de lume, — Regele nostru fiind foarte cunoscut aci încă din timpii vârstei sale tinere, deoarece castelul Weinberg ce era reședința preferată de vară a familiei de Hohenzollern, se găsește în apropiere. ------------------------------------------------ Reacțiune necesară Nici nu ne așteptam la altceva. La noi sunt oameni cari se sperie de unele cuvinte, iari a-șî da seamă bine de înțelesul lor ; printre aceste e și vorba reaciunea. Un adevărat liberal preferă mai bine să ascundă un rău, decât să fie silit să spuie că o reacțiune contra acelui rău e necesară. E copilăresc și ridicol, dar e așa. Când am scris cuvintele «reacțiune neclară» în fruntea unui articol în care vorbiam de desfrâul presei, ne așteptam chel să ne alegem de la liberali cu epitetul de reacționari și cu un pachet de bănuieli,răutăcioase. Și așa s’a și întămplat. Voința Națională și Patrie ne-au luat numai decât la răfuială și neau spus că «urîm» presa, că suntem dușmani ai libertății ei și că nu țin tini la altceva decât la legi restrictive. Inutil să discuți în asemeni condițiuni și nici nu vom discuta bănuielile presei liberale. Slavă Domnului, lumea știe că guvernul liberal a restrâns libertatea presei în 1834 și că a făcut procese de presă, lumea V'de apoi că guvernul conservator nu face procese de presă și nu propune nici o lege restrictivă. Atât ajunge pentru ca opinia publică să judece cât temeiu pot avea bănuielile presei liberale și prevestirii îngrijitoare pe care le tot face de cinci ani intr’una și care nu se mai realizează Nu ne putem Impudica Insă să atragem atenția și a publicului și a presei liberale asupra unui fapt plin de înțeles. IpaGicolul nostru de Duminecă am relevat îndrăsneala unui ziar gălățean, care pretinde că destituitul medic de port e om cinstit, deși nu pune în indoială faptele pentru care acel medic a fost dat în judecată. Ei hai si zicem că suntem reacționari, că unim presa, că n’avem alt dor decât sa restrângem libertatea acesteia , har să zicem că toate acste bănuieli copilărești sunt întmeiate. Dar faptul ziarului gălățean nu e mai puțin fapt pentru aceasta; nimeni nu-l p ate tăgădui; nimeni nu poate susțne că atitudinea numitului ziar e frumoasă, morală. Nmeni, nici chiar Voința, nu ne poate spune că n’am avut dreptate să criticăm purtarea gazetei din Galați. Și touși suntem acuzați de «rea credință», tocmai de acea gazetă; ni se spune, nici mai mult nici mai puți, decât, că suntem cinici, că desfidem opiniunea publică1). întrebăm pe confrații de la Voința și Pahse, e în regulă aceasta? Suntem cinici noi, suntem noi de recredințâ. Timpul sfidează opinia publică, pentru că am îndrăsnit să relevăm acst fapt monstruos că un ziar apără pe un funcționar devezii necinstit și dat judecăței, deși însuși recunoaște faptele! Nu e asta lumea pe dos? Și când asemenea fapte se produc fără cea mai mică rușine, când ele nu se pot explica decât prin lipsa de frén a celei mai mari părți din presa noastră — n’avem oare datoria să arătăm că o reacțiune Împotriva acestui nenorocit curent e necesară? 1) Vezi Galații de Marți, 31 August. Reacțiune, nu prin legi, ci prin noi înșine, prin îndreptarea moravurilor; reacțiune pe care o pot sâvărși organele de frunte ale partidelor și pe care sunt datoare s’o săvârșească; aceasta am cerut în articolul nostru de Duminecă și avem curajul — cu toate acuzările de reacționarism s’o cerem și astăzi. ------------------------------------------------ SiDBranul Fritztof în Clipa Onomastica Țarului —Presa vieneză asupra răspunsurilor mperatului către deputațiunile române.— O pretinsă fierbere printre Românii din Bihor (Prin fii telegrafii ) Boroș Sebiș, 11 Septembre La prânzul de azi, la care au asistat atașații militari al Rusiei, Germaniei și Italiei, împăratul a rUicat un bas*, zicând : «Benü în sănătatea scumpului meu amic împăratul Alexandru al Rusiei». Muzica a cântat imnul rus. Viena, 11 Septembre Cuvintele pronunțate de împăratul la Baroș-Șbiș, cu ocaziunea recepțiunii deputațiunilor diverselor confesiuni, sunt viu comentate de ziare. Freudenblatt zice că cuvintele importante pronunțate de impăratul vor produce pretutindeni o adână impresiune. Ele se vor întipări în mintea tuturor pretutindeni, unde sunt niște seducători zadarnici cari propovăduiesc contra concordiei i patriotismului ce se manifestă în prilnicul concurs al tuturor, în vederea unui scop comun. Noua Presă Liberă zice că cuvintele imperiale sunt clare și lesne de -ntelns. Românii din Ungaria ar face bine să le ia în seamă și să închisă urechia la îndemnările ce tind a-l face să crează că există, față cu el, o divergență între coroană și ministerul unguresc. Budapesta, 11 Septembre Magyar Újság afla din Ocadia Mire că o fierbere foarte vie s’a produs printre Românii din comitatul Bihor, cu ocțiunea serbării aniversării Țaruui (?) S’a cerut ajutorul militar. Două companii de honvezi s’au dus prin tren special la Beiuș. Aceeași emoțiune s’a semnalat la Vașcă. ------------------------------------------------ Din Suedia Un profesor român la cursul de lucru de mână din Naus. — Practicarea acestui ram de învățământ în Danemarca și Suedia — Aniversarea de 300 ani a restabilirii păcii interne religionare în Suedia și a redeschiderii cursurilor la universitatea din Upsala.—O scurtă desvoltare istorică. D. G. Moran, profesor de lucru de mână la școala normală de institutori și la școala normală Carol I din Capitală, după cum am anunțat de a, se află la N s, în Suedia, unde asistă la cursul de lucru de mână de acolo. Imediat după întoarcerea sa în țară, d. Moran va face asupra acestei ramure a învățământului normal un raport amănunțit, pe care-l va înainta d-lul ministru al instrucțiunii publice. Astfel sperăm că în curând vom afla pe larg rezultatele călătoriei sale in chestia lucrului de mână, care la noi este pus deja pe niște baze solide și bine determinate În puterea legei celei nouă a jurămăntului primar Din informațiunile ce le-am primit în urmă, lăsăm sa urmeze aici pe scurt următoarele observațiuni ale a lui Moran : In școalele din Danemarca și Suedia, programul lucrărilor de mână este restrâns aproape numai pe lângă tâmplărie. Acestă practică e reclamată în mare parte de împrejurările locale, fiind acolo lemnul în mare abundență. Numai in Stockholm se învață și cartonagiul. Lucrări de metal se fac aci numai într’o singură școală. Pe fiecare an se țin neîntrerupt mai multe cursuri pentru pregătirea institutorilor. In mod facultativ se învață lucrul de mână și în unele școale secundare, iar în Upsala și In Lund chiar la universitate. Cât pentru Upsala e caracteristic că casa, în care Linné a făcut explorările sale botanice științifice în secolul trecut, astăzi servă de școală de lucru de mână pentru studenți universitari. Prefectul acestei școale e bătrânul profesor Sahlin, care are meritul, că, pe când era rector al univer