Timpul, octombrie 1893 (nr. 216-241)
1893-10-24 / nr. 236
ANUL AL GINGI-SPREZEGELEA,1^No. 236 EDIȚIA AL TREIA ABONAMENTELE in țară pe un an.. . . . . . . . . . .40 lei „ pe 6 luni......................... . . 20 lei „ pe 3 luni..............................10 lei Pentru streinîttate, snau....................50 lei Redacția și Administrația — 23, 8 T It A Ii A DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Baal REORGANIZAREA Una din cele mai importante instituțiuni în Stat, e fără îndoială Curtea de compturi, căci de la densa, de la controlul exercitat de ea, atârnă în mare parte regulata gestiune a finanțelor publice, adică însăși baza vieții Statului. Organizată în pripă la 1864, înalta noastră Curte de socoteli nu a putut funcționa în chip mulțumitor; în cariera sa de douăzeci și nouă de ani, ea a dat loc la nenumărate plângeri și lucrările sale au suferit întârzieri foarte dăunătoare atât interesului obștesc cât și interesului mânuitorilor de bani publici, cari s’au perendat în toată vremea aceasta. De foarte multe ori s’a ridicat, în presă și în Parlament, chestiunea reorganizării acestei institutuțiuni, dar modificările introduse, la 1874 și 1886, n’au fost decât neînsemnate; cea din urmă a îngreuiat chiar funcționarea Curții, suprimând șase referendare (din douăzeci și patru), când nici cu numărul anterior lucrările nu puteai fi ținute în curent. Abia în cursul trecutei sesiuni parlamentare, ministerul de finance a putut în sfârșit să depueze biuroul Camerei un proiect pentru reorganizarea Curții de compturi; și putem nădăjdui că în sesiunea viitoare acest proiect va deveni lege. Lucrarea d-lui ministru al financelor are marele merit de a fi complectă ; ea șterge contradicțiunile, anomaliile și greșelile din actuala lege organică a înaltei Curți, umple lacunele, reorganizează personalul și precizează cât se poate mai bine atribuțiunile și procedura. Trecend peste îndreptările de amănunt, care nu pot interesa publicul, vom însemna aoi modificările importante aduse actualei organizări. O primă schimbare însemnată o întâlnim în modul de recrutare al personalului Curții. Până acum Parlamentul are un amestec în alegerea magistraților Curții. La vacanță, Camera alege un număr îndouit de candidați, dintre care Regele împlinește golul după recomandațiunea ministrului de finance. După proiectul d-lui Ghermani, magistrafii vor fi numiți de Rege după recomandațiunea ministrului, fără nici un amestec al Camerei. Schimbarea aceasta, pe care de sigur că opozițiunea o va combate cu furie, se justifică pe deplin, atât din punct de vedere juridic cât și din punct de vedere de fapt. In adevăr, după Constituțiune, toți magistrafii și funcționarii sunt numiți de puterea executivă, fără amestecul cel mai mic al puterii legiuitoare, pentru care cuvânt s’ar face excepțiune de la această regulă constituțională când e vorba de numirea magistraților Curți de compturi ? Magistrații înaltei Curți de casație—instituțiune mai înaltă și mai generală decât Curtea de compturi și având de apărat interese mai mari și mai variate—se numesc tot de puterea executivă; prin urmare și magistrații Curții de compturi, care e tot o instanță judecătorească, dar mai mică, cu un câmp de activitate mai restrâns, pot și trebuie să fie numiți pe aceeași cale. O excepțiune în privința lor n’ar fi justificată decât în cazul când acești magistrați ar fi amovibili. Dar ei sunt inamovibili, ca și cei de la Casație, ca și cei de la Curțile de apel; în afară de aceasta, ei trebuie să împlinească condițiuni serioase de admisibilitate: să aibă vârsta de 35 ani împliniți, să poseadă un titlu academic de doctor său licențiat în drept sau în științele politice, financiare și administrative, și să fi servit cel puțin 5 ani Statului, ajungând în erarhia serviciului până la funcțiunea de secretar general, director de servicii în ministerul finanțelor, membru la o Curte de apel, prefect de județ, inspector financiar, procuror la Curtea de compturi ori referendar cl. I la acea Curte. In asemeni condițiuni și cu garanția inamovibității, nu poate fi teamă că ministrul ar reuși să-și asigure, prin numiri, vre-o influență vătămătoare asupra Curții. Și apoi, în general, în starea actuală, lucrul nu se reduce oare tot la numirea după recomandațiunea ministrului ? E aproape de mintea omului că, într’o alegere așa de importantă, majoritatea Camerei va proceda în genere în acord cu guvernul, adică, în definitiv, tot ministrul de finanțe numește pe magistrat. Numai rare ori se va întâmpla ca majoritatea să aleagă alți candidați decât cei desemnați de guvern, și în asemeni cazuri înțelege oricine ce soiț de considerațiuni vor determina alegerea. Așa că, ori din care punct de vedere am examina modificarea propusă de d. ministru al financelor în proiectul său, nu putem să o găsim decât practică, folositoare. Și ea are în același timp meritul de a împlini prescripțiunile Constituției in ce privește recrutarea membrilor Curții de compturi. Știm însă bine că toate aceste considerațiuni—ca și aceea că acest mod de recrutare e practicat în Franța, în Germania și chiar în Italia, unde Curtea de compturi are mult mai întinse atribuțiuni decât în toate celelalte țări—nu vor împedeca pe opozițiunea liberală din Cameră să strige că modificarea e reacționară»,«anti-constituțională. In articolele viitoare vom cerceta pe rând celelalte modificări importante din proiectul d-lui Ghermani. ---------------------------♦------------------------- TELEGRAME De la Melilla Melilla. 3 .Noembrie Trupele spaniole ce aprovizionau forturile au fost atacate de tiraliorii Kabilî. Aceștia din urmă au fost respinși cu mari pierderi. Madrid. 3 Noumbre Guvernul spaniol desminte că guvernele europene au voit să modereze începutul acțiunei Spaniei la Melilla. înțelegeri franco-spaniole Paris. 3 Noembrie După Le Matin, reprezentantul Franței la Maroc a prezintat Sultanului plângeri analoage cu cele făcute de Spania în privința frontierei Algerului. Răspunsul Sultanului nu va fi cunoscut la Paris decât peste zece zile. Madrid. 3 Noembre. Ambasadorul Spaniei la Paris a fost însărcinat să reguleze împreună cu guvernul francez detaliile unei înțelegeri definitive privitoare la republica Andora. Criza din Austria Budapesta. 3 Noembrie împăratul a primit în audiență particulară pe prințul de Windischgraetz, apoi pe cornitele de Thun, guvernatorul Boemiei și pe contele Badeni, guvernatorul Galiției. Ambii acești din urmă au plecat în timpul serii la Viena. Prințul Windischgraetz a rămas la Pesta. O nouă vizită medicală a lui Herz Paris, 3 Noembrie Doctorii Brouardel și Dieulafoy pleacă azi la Bournemouth ca să examineze pe Cornelius Herz. Plecarea escadrei ruse din Ajaccio Ajaccio, 3 Noembrie Inmormântarea marinarilor ruși s’a făcut azi în mijlocul unei mulțimi enorme. Primarul din Toulon a rostit un discurs pe mormântul lor. Escadra rusească a plecat la 7 dimineața la Pireu. Populațiunea, îngrămădită pe cheuri, striga: Trăiască Rusia ! La revedere ! Marinarii ruși au răspuns: Trăiască Franța ! Atentat contra parlamentului englez Londra, 3 Noembre. Mercur! seară s-a găsit pe podul de la Westminster o bombă mare cu dinamita, in greutate, de 10 livre, și alte bombe încărcate cu praf de pușcă și mai multe gloanțe. Ancheta a dovedit că era vorba de un atentat în contra parlamentului. Negocierile comerciale ruso-germane Berlin, 3 Noembrie Prânzul oferit de d. de Captivi delegaților ruși pentru tratatul comercial a fost foarte animat. Cancelarul a ciocnit mai multe pahare cu vin cu delegații. După prânz, convorbiri foarte interesante. Nu s’a rostit nici un discurs. Berlin. 3 Noembrie Norddeutsche Zeitung declară neîntemeiată știrea despre o întrerupere a negocierilor comerciale ruso-germane. Îndată ce consiliul vamal își va da raportul în privința unor articole, conferința delegaților își va continua lucrările. Programul guvernului francez Paris, 3 Noembre. Guvernul nu va aștepta o interpelare pentru a-și expune programul. Chiar în ziua deschiderii guvernul va expune proiectele ce pot servi de baza lucrărilor Camerei’—Cabinetul va indica apoi propunerile ce guvernul crede ea le va respinge, mai cu seamă revizuirea Constituției, despărțirea bisericii de Stat, schimbarea sistemului de scrutin și parozare chestiuni privitoare la budget. Presa franceză și presa rusă Paris. 3 Noembre. Adunarea generală a presei franțuzești a votat o adresă către presa rusească, in care îi exprimă sentimentele de cordială simpatie și speranța că legăturile contractate în niște împrejurări memorabile se vor statornici din ce in ce mai mult, pentru gloria ambelor națiuni și pentru pacea lumii. Escadra rusă in porturile franceze Paris, 3 Noembre. Contrarii știrii date de un ziar străin, ministrul marinei n’a dat nici un ordin special prefecților maritimi privitor la opririle escadrei rusești, în porturile franceze. Bastimentele rusești vor fi primite în porturile franceze tot atât de cordial ca și cele l’alte corăbii străine. Incidentul de la granița franco-germană St. Die. 3 Noembre. Declarațiunea pădurarului german că braconierii francezi au tras cei d’intâii pare puțin întemeiată, căci unul din ei n’avea nici o armă, iar cel l’alt avea o pușcă desfăcută. Ancheta franceză tinde să arate, de altminterea, că cele două victime erau singure pe teritoriul german. Noul ministru de răsboi a rus Petersburg, 3 Noembrie. Se asigură că generalul Obrucew va fi numit ministru de resboiu în cazul când generalul Wanowski ar continua să fie bolnav. Generalul Obrucev ar fi înlocuit ca șef al statului major general cu generalul Kuropatkin, comandantul teritoriului mărei Gaspice. Grevele. Situația gravă în Spania Lille, 3 Noembrie. Greva minerilor Nordului este considerată ca isprăvită. Madrid, 3 Noembrie. Azi dimineață a isbucnit o grevă printre impiegații căei ferate Saragosa-Alicante; ei cer revocarea șefului întreprinderei. Trenurile de marfă nu mai circulă. Situațiunea este serioasă din punctul de vedere militar, deoarece toate trasporturile de trupe se fac pe această linie. Svon desmințit Constantinopole, 3 Noembre. Știrea despre omorul unui musulman și a unui creștin în Creta, din care cauză s-ar fi făcut mai multe arestări, este desmințită în mod formal și considerată ca reti-voitoare și tendențioasă. DUMINECA 24 OCTOMBRE (5 N-BRE) 1893 ANUNCIURI și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV...................0,40 Reclame ...... . III...........................1,50 II...2,50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23-Un exemplar 15 Bani Gheorghiev achitat Sofia, 3 Noembre. Curtea de apel și-a pronunțat azi la 12 sentința în afacerea Gheorghiev, acuzat că a participat la omorul ministrului Belcev și pentru înaltă trădare. Gheorghiev, care fusese condamnat la moarte de către tribunal, a fost achitat de Curte și pus imediat in libertate. ------------------------------------------------------ Ultimul răspuns Tocmai când ne era lumea mai dragă, tocmai când simțeam o plăcere nespusă să citim proza d-lui Eugeniu Carada, tocmai când era nevoie să auzim explicațiile marelui bancher al colectivităței, d-sa încheie seria apărărei sale și printr’o ultimă scrisoare adresată iubitului seit amic Gogu de la Voința ne încunoștiințează că acea epistolă este ultimul său răspuns: Păcat de Dumnezeu ! Ultimul său răspuns e mult prea scurt pentru o viață întreagă de patruzeci de ani de muncă necontenită. E prea scurt mai ales din pricină că d-sa nu răspunde absolut la nici una din legitimele curiozități ale publicului și se mărginește să ne istorisească o anecdotă cu Toti Mănescu. Cei-a istorisit Toti în drumul de fer între stațiile Florica-București ne este absolut indiferent, pe când am dori din contră să intrăm în oarecare amănunte cu bine-voitorul d-sale concurs în privința celor 40 de ani de muncă necontenită, despre care ne vorbește cam în treacăt, cu repeziciunea fulgerului, în admirator și practicant al cuvintelor francezului : * Glissez mortels, n'appuyez pas h> Să ne facă dar marele hazard. Eugeniu Carada să lase un moment la o parte meșteșugul cu anecdotele moștenit se vede de la răposatul Ion Brătianu, spre a acoperi fondul cu forma. Chițibușuri de acestea nu se mai prind și, în loc de mărturisirile sau amintirile lui Toti Mănescu, să ne vorbească despre amintirile sale proprii. Deocamdată ar putea să mai lase ceva din cei faimoși patruzeci de ani de muncă, despre care ne vorbește și grație cărora ne spune că a putut câștiga o avere modestă. — Ce ție cu omul modest! Pentru densul sutele de mii de lei nu numără ! Patruzeci de ani de muncă de la 1877, timpul resbelului și până astăzi! Socoteala e din cale afară încărcată, cu toate că les années de Campagne comptent double! In orice caz, dacă am presupune că micul Carada începuse să muncească chiar din vremurile când umbla cu cămașa scoasă afară din pantaloni și juca arșicî, făcând de pe atunci pui de giol, totuși trebuie să recunoască dimpreună cu noi că această muncă neobosită n’a produs roade de loc până la 1877. Fără să fim directori la banca națională și versați ca ilustrul bancher in cunoștințele matematice, am izbutit să dovedim că de la 1877 până astăzi n’a trecut un sfert de secol și că munca roditoare a d-lui Eugeniu Carada nu se învârtește decât în micul spațiu de șeasesprezece ani ! Departe ca grija de epure ! O fi adunat în acești câțiva ani d. Carada ceea ce altul nu ar fi putut aduna decât în 40 de ani, aceasta e altă treabă și îl credem pe cuvânt fără să-’i cerem o parolă de onoare inutilă. Dar în ce mod ? Chilo sa ? precum zice italianul. Nimeni, afară de d-sa. Doctor n’a fost, avocat nu, inginer nu, arendaș de moșii nu, antreprenor de lucrări publice nu. Nici una din acele profesiuni libere, care pot îmbogăți pe un om repede, n’au fost apanagiul d-lui Carada. A avut un singur post neprevăzut nici într’un budget, nici în manualul profesiunilor, un post care operează fără registre comerciale, a fost samsarul colectivităței. Iată pentru ce are astăzi îndrăsneala să aprecieze operațiile sale ca o muncă necontenită, să ne ceară distanță și să ne istorisească anecdotele cu Toti Mănescu, drept justificare. Cercel inginerilor valoarea unei linii noui, care s’ar fi construit în 1882, căci așa au fost invitați inginerii să facă prețuirea, iar nu valoarea reală a liniei dărăpănate și învechite de la 1854 până la 1882. De asemenea n’a spus că în acea evaluare s’a adunat o sumă de 1.761.281 lei ca valoare a unor magazii de cereale, pe care comisiunea declară că le-a estimat după arătările reprezentantului companiei, nici nu a spus că comisiunea de ingineri și-a încheiat raportul său astfel: «Să bine-voiască d. ministru a nu vedea în estimațiunea ce are onoare a-i supune decât o cifră maximală, rezultat al unei aprecieri în bloc». Cine dorește să cunoască și mai bine această chestie, n’are decât să citească desbaterile Camerei din Maiu 1882, discursurile d-lor Al. Lahovari, P. P.Carp și Ion Codrecu, care a făcut chiar aluziune la bacșiș. ------------------------------------------------------ ------------------------------------------------------ Cernavoda-Constanța Ziarul d-lui Sturdza ca să răspundă la chestiunea Cernavoda- Constanța, a publicat raportul d-lui inginer C. Olănescu, din care rezultă că valoarea liniei răscumpărate cu toate anexele ei ar fi de lei 13,355,881. Jurnalul d-lui Sturdza nu a spus însă că aceasta era în estimațiunea ARHONDOLOGIE De doui ani de când d. Take Ionescu a intrat în minister, jurnalul Voința Națională crede că este cu duh amintind că d. ministru al instrucțiunei publice este rudă cu Andronic cel cu apa de aur, așa de bine și de aproape cunoscut de către colectiviști. Nu știam până acum că în principiile democratice se cuprinde și ideea că un om are dreptul să fie onorat pentru meritele rudelor lui și hulit pentru păcatele lor. Credeam că partidele democratice tocmai înpotriva acestor idei au luptat în veacul nostru. Dar se vede că partidul democraților din România este un partid sui generis. Fie și așa ! Atunci însă dacă ministrului instrucțiunei i se ține socoteală de rudele cele rele, trebue să i se țină socoteală și de cele bune. Ei bine, d. Take Ionescu este tot așa de înrudit cu Andronic ca și cu răposatul Ion Eliade Rădulescu. Ministrul instrucțiunei publice nu a făcut larmă nici o dată despre această rudenie. Dacă colectiviștii însă vor mai cerca să stropească pe d. Take Ionescu cu apa de aur a lui Andronic, d-sa va fi în drept să se urce pe piedestalul statuei celeilalte rude a sa și să se șteargă de murdăriile colectiviste cu coroanele de lauri pe care acești fățarnici le-au aruncat pe mormăntul lui Eliade Rădulescu. ------------------------------------------------------ Congresul socialist german Tot vechiul «Capital».—Asaltarea puterei politice.—Pregătiri și iar pregătiri. —Un efect neisbutit Congresul socialist-democrat german s-a ținut în anul acesta la Colonia. Alte partide în genere își absolvă congresele anuale în una sau două zile: social-democrația germană întotdeauna a avut nevoie pentru aceasta de cel puțin o săptămână și, dacă n’ar exista stâmpărătoarea «închidere a discuțiunei», ar trece, desigur, și peste o lună. Ceva nou,—după cum se constată într’o corespondență germană a ziarului Pester Lloyd, — congresul din Colonia n’a prea scos la iveală. Membrii congresului s’au îîrjonit pentru cutare sau cutare chestiune, în genere însă numai pentru lucruri fără importanță; cearta însă a fost numai în familie; în hotărîrile lor îndreptate contra «burghezimei» s’au prezentat și de astă dată uniți. Idei noui nu există pentru democrația socială, de zeci de ani; ea trăește încă tot din «Capitalul» marelui ei profet Marx, care a istovit odată pentru totdeauna toată știința economică și ale cărui scopuri va fi destul să se realizeze, pentru a se desăvârși odată pentru totdeauna civilizația omenirei. Partidul nu cere nimic mai puțin decât puterea politică. Toate silințele se îndreptează într’acolo ca să se creeze mereu batalioane nouă de lucrători, gata a porni după comanda șefilor. Din acest punct de vedere s’au hotărît toate chestiunile puse la ordinea zilei. Serbarea zilei de 1 Mai e bună pentru pregătirea resboiului, prin întărirea