Timpul, octombrie 1893 (nr. 216-241)
1893-10-26 / nr. 237
No 237 de cristalizațiune al unui nou grup politic al nobililor, despărțit de vechea partidă feudală și rupând cu tradițiunile învechite ale acesteia. Prințul Windischgraetz nu este clar tradiționist, nici federalist, dar el nu este nici clerical. Când în delegația anului 1891 s-a propus de către d. de Zallinger o rezoluție prin care se cerea restabilirea puterei papale, prințul Windischgraetz a vorbit în contra acestei propuneri, zicând că rezolvarea chestiunei romane nu se poate face decât pe cale pacinică, în înțelegere cu aliata italie, ba chiar numai prin Italia însăși. In rezumat, după organul liberal german, noul ministru președinte al Austriei este un om de convingeri cu desăvârșire conservatoare, dar un conservator care nu-și închide ochii în fața faptelor împlinite, un conservator de veacul al 19-lea care urăște orice radicalism, dar nu e contrar unei progresări organice pe temeiul celor existente. E mai înainte de toate un om care ține la unitatea Austriei și mai ales aceasta îl îndreptățește a lua conducerea unui minister. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Prin un decret regal apărut în Moitorul Oficial de el î se modifică articolele 1, 25 și 80 din regulamentul de aplicațiune al legei asupra gendarmeriei rurale, după cum urmează : La art. 1 să se adauge următorul ultim aliniat: «Ea se mai află sub ordinele ministerului de justiție și ale ministerului public, in ce privește atribuțiunile de poliție judiciară, precum și sub acelea ale ministerului de resbel, pentru tot ce se raportă la disciplină, comandament și instrucția militară a trupei». Textul art. 25 să se înlocuiască cu următorul : «Oficierii din armata activă, precum și cel din rezervă sau în retragere, care doresc a trece în geandarmerie, vor prezenta cererile lor inspectorului general al gendarmeriei , însoțindu-le cu toate actele constatatoare pozițiunei lor și serviciilor trecute». Textul art. 30 să se înlocuiască cu următorul : «Tablourile de înaintare a oficierilor inferiori din gendarmerie se stabilesc după prezentările făcute la inspecțiile generale, conform legei de înaintare, de inspectorul general al gendarmeriei, de către miniștrii de interne și de resbel». * £ * Tot prin gazeta oficială de azi se publică înaintările și numirile în diferite ordine, făcute cu ocaziunea aniversărei zilei de 10 Main trecut. ♦ * * Buletinul cercului public ațiuniilor militare află că d. colonel A. Horbatzky s’a retras din armată și a fost înaintat la gradul de general în rezervă. . • * Ministerul cultelor și al instrucțiunei publice a trimis revizorilor școlari din țară următoarea circulară: Domniile revizor. Când învățătorii titulari sunt puși în concediu din oficiu, suplinitorii numiți în locurile lor vor avea domiciliul chiar în localul școalei, dacă localul posedă camere pentru acest scop. Titularii aflați în concediu n’au nici un amestec în școală. Salariul fixat pentru suplinitori se va plăti direct de titulari, nu se vor face state separate. * m * Citim în Gazeta Dobrogea: D. Esat Bey, consulul turc din Constanța, a fost transferat la Liverpol. In locul d-sale a fost numit ca consul general în Constanța d. Beba Bey, care mai nainte de a se prezenta la postul sau în Constanța a încetat din viață la Constantinopol. ♦ * a In urma examenului ținut la 10 Octombre a c., au fost numiți pe ziua de 1 Noembre elevi ai școalei de administrație militară următorii tineri. Subofițeri cari au reușit la școala Bistrița : Ciovică Ion, Săndulescu loan, Zănescu Anghel, Dumitru Nicolae, Ionescu loan, Protopopescu Matache, Ambrosie Andreiu. Prin examen : Scărlătescu Atanasie, Boiu loan, Rosescu Ioan, Roșiu George, Grigorescu Alexandru, Manea Ștefan, Hacig Bobos, Antonescu Petre. Bacalaureați: Tanasiade Constantin, Stoenescu Haralambie, Paulian Grigore, Sachelarie George. Diplomat în științele comerciale: Popescu Vasile. Elevii cari nu se vor prezenta în termen de cinci zile, din ori ce motiv, se vor considera că refuză a urma cursurile și se vor înlocui cu alții. * * * D. profesor Gh. Ghibănescu a fost numit director suplinitor al școalei normale de învățători din Iași, în locul d-lui C. Meisner, inspector școlar. • * * DIN STRĂINĂTATE O depeșă din Paris ne vestește moartea d-lui Tirard, fost prim-ministru și în mai multe rânduri ministru de finanțe. D. Tirard, născut la Geneva la 1827, s-a remarcat în viața politică a Franței încă din anul 1868, ca adversar al imperiului. In știința finanțelor trecea, în Franța, drept o autoritate de primul rang. D. Tirard a făcut parte chiar din cabinetul anterior celui actual și criza care a pricinuit căderea acelui cabinet la 30 Martie a. c., a fost iscată de neînțelegerea dintre Senat și Cameră în privința budgetului prezintat de d. Tirard, căruia, susținut de Senat, i s’a refuzat sprijinul Camerei. * • Tot din Paris ni se anunță moartea generalului de Bauffremont, întâmplată ieri. * * * Din Roma . Generalul Cosenz, șeful statului major general, a fost pus în retragere și înlocuit cu generalul Primerano, comandantul corpului de armată din Milan. * * * Din Petersburg: Un ukaz imperial numește pe d. de Witte, ministru de finanțe, șef al cordonului de la frontieră, care va forma de acum înainte un corp independent. * * * ULTIM CUVÂNT Din școală, învățătorul.—Popescule, spune-mî cine a făcut toți acești copaci cari se ved pe fereastra aceasta, dimpreună cu toate paserile care cântă pe ei... Școlarul.—Nu știu domle. Eu am venit acu de la Pitești.... Moș Neagu. ---------------------------♦-------------------------- TIMPUL 26 OCTOMBRE unei serbări organizată de o societate americană «Pentru protecția arborilor» (Arbor Day), exclama : «Las pe seama concetățenilor mei genealogia lor până la Adam și merul său. «Cât pentru mine, îmi închipuesc că am «avut și arbori printre strămoșii mei și «simt în pieptul meu o inimă de frate «pentru păduri». E fapt pozitiv că arborii se îngrașe. De asemenea și pomii roditori, cei mai civilizați din arbori, cum s’ar zice Europenii regnului vegetal. Aceasta rezultă cel puțin din niște curioase studii întreprinse de profesorul Lorauer asupra efectelor produse la arbori prin absorbirea continuă a principiilor nutritive prea substanțiale și prea copioase. La copac, în adevăr, ca și la om, o supra-alimentare exagerată sfârșește prin a da naștere, mai curând sau mai târziu, unor manifestații curat patologice. Astfel ea desvoltă o tendință neîavinsă la proliferarea țesuturilor moi și parenchimatoase, care servesc de acumulatoare materialelor de rezervă (adică limfei și grăsimei) în detrimentul celulelor lemnoase (adică a mușchilor). Această tendință merge chiar atât de departe, încât s-a putut observa, la unii peri, de exemplu, o transformare mai mult sau mai puțin lentă a lemnului în țesut parenchimatos prin asimilarea excesivă și crescândă a principiilor nutritoare și a apei, pe când seva, sucul, se descompune și se strică. Nu este oare a fi întocmai echivalentul degenerărei grase, a edemului, hidropisiei (boala de apă) și a tuturor celorlalte perturbațiuni organice sau funcționale produse de îngrășarea cărnei și a oaselor, dar mai ales a cărnei? Fără îndoială, acest exces de nutrițiune dă de obicei o recoltă abundentă de came foarte gustoase și dulci. Nici nu e e mirare, toți știți că îngrășarea predispune la diabet.... Dar, în schimb, sănătatea generală a plantei, al cărei organism îmuiat, destins, obosit, nu mai oferă destulă împotrivire acțiunilor stricăcioase din năuntru țină din afară, nu întârzie d’a suferi de o mulțime de boale analoge celor de care obicinuesc a suferi oamenii prea grași." De aci concluzia că trebuie a se păstra oarecare măsură în stropitul și gunoirea pomilor. Negreșit altă apărare nu este pentru arbori,lor nu li se poate recomanda nici velocipedul, nici gimnastica, nici masagrul, sudațiunile sau purgativele; la Marienbad de asemenea nu pot fi trimiși, deci rămâne singurul mijloc : regimul uscat. ... de deces, conform prescripțiunilor codului civil. Alaltăeri a fost înfățișare. Administrația spitalului era reprezentată prin d. locotenent de administrație G. Stănescu, iar oficiul stărei civile prin d. avocat M. Rahtivan. Lipsind unul din martori, audierea martorilor prezenți s’a amânat pentru 4 Noembre. * * * înaintea secției 3-a a aceluiași tribunal ga venit Vineri un proces de furt cu soarere săvârșit în prejudiciul unui anume Gheorghe Nicolae din comuna Pârlita Sărulești. Ca inculpați figurau țiganii Marin Stan Macovei, Grigore Stan Macovei și alți doui. Furtul s’a săvârșit în seara de 15—16 Iulie. Țiganii n’au fost prinși decât după două săptămâni și duși la primărie, unde se zice că ar fi mărturisit faptul, înaintea tribunalului, primarul Bogdan Petrescu declară că țiganii au mărturisit faptul. Grigore Ion, care era de gardă, confirmă depoziția primarului. Țiganii protestă într’una întrerupând pe primar și amenințându-l cu pedeapsă cerească. D. avocat Ștefănescu-Pribog, care se găsea in sală, având credința în nevinovăția țiganilor, ia desinteresat apărarea lor. Prin câteva întrebări puse lui Grigore Ion știe să stoarcă acestuia mărturisirea că țiganii au fost roü bătuți, nu recunoaște însă că au fost și frecați cu ardei pisat. Punându-se asemenea o întrebare martorului Ruse Penu, ajutorul de primar, acesta zice că n’a auzit pe țigani mărturisind faptula anii, în urma unei scurte pledoarii ii Pi’iboy, au fost achitați. N’ar fi rou ca avocații cari se găsesc prin sala de ședințe să mai ia din când în când cuvântul gratuit pentru câte un nenorocit. Cu modul acesta am putea avea un fel de asistență judiciară până la organizarea ei, după cum se vorbește de atâta timp. * * * Iancu Ganciu era inculpat de injurii la adresa consiliului comunei sale natale. La înfățișare, un consilier declară că el n’a fost față când a înjurat inculpatul, ci că notarul i-a spus: Se ia apoi interogatoriul inculpatului.De ce ai înjurat consiliul comunal? R — Să vă spun istoria. Mă dusesem la primărie ca să întreb de ce mă a scris cu două cai la rechiziție, când eu n’am decât un cal. Z—Și cine era la primărie? R.—Numai notarul..—Și ce ți-a spus notarul ? R.—Mi-a spus că așa se știe că am doui cai. /—Și d-ta ce ai răspuns ? R.—I-am zis : Măi... aci o înjurătură țigănească... cum dracu ați văzut ei doui cai când eu n’am decât unul (mare ilaritate).. Procurorul—Va să zică ai înjurat? Președintele.—Pe cine ai înjurat? R.—Pă dracu (mare ilaritate). Președintele.—Considerând că inculpatul a înjurat pe dracu, considerând însă că dracu nu face parte din consiliul comunei, tribunalul achită pe inculpat (mare ilaritate). Paul Vede tot ----------------------------------------------------- Povestire științifică Microbii cărților de joc.— Obezitatea arborilor. Nu de mult am vorbit în acest loc despre descoperirile de microbi pe care un învățat le-a făcut asupra unor bilete de bancă mai mult sau mai puțin foioase. Rândul cărților de joc de a fi examinate cu aceleeași instrumente de microbi trădătoare a venit și el. Descoperirea microbului cărților de joc se datorește unui medic din Nantes, doctorului Rappin. Acest căutător de microscopice ființe s-a apucat să sgârie cărțile foioase care serveau pentru distracția pisicilor din serviciul sau de la spital și să supună unei analize bacteriologice scrupuloase acest resided A putut să se convingă astfel că dama de pică e o persoană tot atât de nesănătoasă din punctul de vedere fizic ca și din cel moral; în adevăr, murdăria lăsată pe cărțile de joc de degetele nervoase ale adoratorilor damei de pică nu e altceva decât o piurea de microbi. Șase mii o sută șasezeci de colonii bacteriene pe centimetru pătrat, aceasta e cifra îngrozitoare care a rezultat din crecetările sale întâmplarea a făcut ca, printre microbii surprinși de doctorul Rappin, să nu figureze nici un microb excepțional de primejdios, afară de staphylococus pyogenes aureus, un microb auriu, care trece drept agentul eficient al supurațiunii (puroiului). Dar desigur nu e decât o întâmplare și nu există nici o rațiune pentru care și cei l’alți microbi mai virulenți, de la vibrionul septicemiei (otrăvirea sângelui) până la bacilul lui Koch (refractar uscării), trecând prin fermentul erisipelului (brâncei) n’ar putea să’șî stabilească domiciliul la un loc cu microbul puroiului. Ba e chiar foarte probabil că cărțile de joc—dovedite de-acum ca un excelent teren de cultură—nu sunt străine, în multe cazuri, desvoltării tuberculozei, cancerului și eczemei în lumea jucătorilor, în care atâția imprudenți au nenorocitul obiceiu de a-și îmuia degetul în gură pentru a da cărțile. Remediul acestei îngrijitoare stări de lucruri nu poate fi altul decât a se arde sau a se trece prin subliniat jocul de cărți după fiecare partidă. Firește că ar fi și mai practic a se înlocui bacaraua, pokerul și pichetul cu o plimbare la aer sau cu altă pantomimă viuă și variată. Aceasta ar fi însă o soluțiune prea eroică, prea radicală, care s’ar sfătui probabil zadarnic celor pasionați. Mai degrabă e de crezut că descoperirea doctorului Rappin nu va reduce cu nici un singur abataj partidele care se joacă și vor continua a se juca. îngrășarea la copaci Obezitatea,—îngrășarea peste măsură, — nu e de loc, — cum ar crede mulțimea profanilor, — monopolul exclusiv al gâștelor, porcilor și oamenilor. Nici copacii nu scapă de această supranutriție atât de genantă. Ceea ce e — fie zis în treacăt, — o dovadă mai mult de comunitatea de origină, de natură și de proces vital între animale — fără a escepta specia de bipede fără pene, din care avem onoarea a face parte — și între plante. Nu era tocmai așa paradoxal poetul american Lowel, când, într’o cantată compusă cu ocazia Întrecere între un velocipedist și un om călare.— Am luat notă despre prinsoarea dintre vestitul călăreț Cody și un ciclist francez anume Meyer, cari s’au luat la întrecere în zilele de Vineri, Sâmbătă și Dumineca trecută. Ziarele franceze ne aduc azi rezultatul întreceri: isbânda a fost a lui Cody, care a făcut un total de 349 31 kilometre, pe când Mayer n’a ajuns decât la 332 x/2. Numai în ziua a doua Mayer a făcut mai mult cu un kilometru decât Cody (111 contra 110), în schimb în ziua d’Intain Cody a întrecut pe concurentul sau cu 12, iar în a treia cu 6 kilometri. Cody avea la dispoziție opt cai, dar n’a întrebuințat decât șase și nici pe aceștia nu i-a schimbat atât de des cum i-ar fi permis condițiile prin soare. După terminarea în trecere, care a produs lui Cody 5000 de franci, vestitul cowboy a înconjurat de mai multe ori pista în picioare pe două cai. INTEMPLARI Furt prin spargere comis de un copil de 9 ani.—A fost arestat era la secția 46 un băiat anume, Ionică, în vârstă numai de 9 ani, al locuitorului Niță Năstase din strada Crivinele; acest june de bună speranță furase, prin spargere, dintr’un garderob 5 lei și un ceasornic de argint de la un vecin, Ioniță Neagu. Mania persecuției și încercare de sinucidere.—Citim în Patria română din lați: Un profesor din Pitești sosit de curând în Iață, s’a otrăvit dând o soluțiune de chibrituri. El a fost internat la spitalul sf. Spiridon și întrebat asupra motivelor cari l-au determinat a lua o asemenea hotărîre, a răspuns că vroește să’și curme viața din cauza persecuțiunilor îndreptate contra lui. Teribilă catastrofă. — O telegramă scurtă din Santander ne vestea alaltă era că «o corabie încărcată cu dinamită s’a înecat ® în acel port și că «au fost o mulțime de victime. După o nouă telegramă, pe care o primim azi, e vorba de o catastrofă din cele mai îngrozitoare. Iată și această telegramă : Explozia de dinamită, întâmplată era, a avut urmări groaznice. Biuroul telegrafic este distrus. Sunt izomorfi. Guvernatorul orașului a dispărut. Populațiunea este foarte înspăimântată. S’au cerut ajutoare de la Valencia, Burgos, Valladolid ; pretutindeni s’au organizat trenuri speciale. Corabia în care s’a produs explozia a fost Cabornachi Chaco, întregul său echipagiu a fost ucis, aceeași soartă a avut și echipagiul vaporului transatlantic Alfons al XII, care a voit să dea mână de ajutor. Sfărămăturile bastimentului s’au înfipt în case, șinele liniei ferate au fost smulse și aruncate în depărtări mari, omorând sau rănind o mulțime de persoane. Un tren de călători ce intra în gară a fost sdrobit, călătorii au fost uciși sau răniți. Zece case s’au aprins. CRONICA JUDICIARA Tribunalul Ilfov, secția 2-a.—Rectificarea unui act de deces. Tribunalul Ilfov, secția 3-a. — Furt prin spargere. Asistentă judiciară.— Ultragiu adus Dracului. In administrația spitalului militar central se găseau mai mulți soldați bolnavi, intre cari unul anume Stan Radu și un altul anume Radu Dumitru. Se întâmplă că Radu Dumitru moare, însă din eroare actul de deces a fost dresat pe numele lui Stan Radu, care trăește, îndată ce s’a observat greșala, administrația spitalului central a sesizat tribunalul spre a se face rectificarea actului DIN TOATA LUMEA ■ ■ Desordini socialiste. Ni se depensază cu data de eri, din Viena. In timpul serei s’a produs o învălmășală, din cauză că poliția a împedicat pe lucrătorii socialiști, cari vroiau să pătrundă la întrunirea liberalilor. Poliția a scos sabia și a împrăștiat mulțimea. Două lucrători și 3 agenți polițienești au fost răniți. S-au făcut mai multe arestări. ------- Succesorul d-lui Charcot. Dintre candidații Pétain, Cornii, Hayem, Jaccoud și Lancereaux, Academia de științe din Paris a ales pe cel dintâiu in locul lăsat vacant în secția de medicină de către doctorul Charcot. D. Potain, care a obținut 43 de voturi din 53, e profesor la facultatea de medicină de la 1876 și are azi 68 de ani. Practician din cei mai distinși, d. Potain a fost medicul curent in ultima boală a președintelui Republicei. —...... Canalul de Corint. Ni se telegrafiază că navigația pe canalul Corint va începe depoul. ------- Societatea culturală sârbească. Din Belgrad se vestește că e vorba de disolvarea societăței Velica Srbija, din cauza indiferenței ce întâmpină din partea publicului. ------------------------------------------------------ FELURIMI Dixotherium colosal. — Aflăm că, în llaboratorul muzeului de istorie naturală din București, se lucrează la restaurarea diferitelor ’osăminte ale unui Dinotherium găsite de d. Gr. Ștefănescu în țară. Un omoplat al acestui animal din epoca terțiară, cel mai colosal Dinotherium ce se cunoaște până azi, este aproape complect restaurat. 1 1893 CEA MAI PROASPĂTĂ APĂ MINERALĂ ȘI FĂRĂ MICROBI ESTE „DORNA“ Singura apă de băut în timpul zilei contra holerei. După analiza făcută în urmă de celebrul prof. dr. Babeș cu raportul către onor, ministru de interne și publicat în Monitorul Oficial No. 93 se constată că apa minerală «Dorna» este cea mai curată de microbi din toate apele străine. Această apă se bea cu sirop, cu cognac, cu vin și simplă, la orice oră, și bine este ca onor public să se grăbească a bea din această apă binefăcătoare, deoarece este cea mai proaspătă, pentru că sosesc la fiecare cinci zile transporturi noul. Pentru informațiuni a se adresa la administrație, strada Lipscani No. 61 București. ----------------------------------------------------- INFORMAȚIUNI D. Lascar Catargiu a plecat Sâmbătă seara, cu trenul de 9 ore, la Beriad, de unde, după o ședere de câteva ore, a mers la moșia d-sale Docăneasa, din acest județ. D președinte al consiliului de miniștri a plecat azi dimineață la Galați și se va opri la moșia d-sale Golășei, din plasa Bujor. D. L. Catargiu se va întoarce în capitală Miercuri seara sau joai dimineață. Cu același tren, cu care a plecat d. președinte al consiliului, a mers și d. P. Carp la Țibănești, de unde se va întoarce Miercuri dimineață în capitală. D. Al. Lahovari, ministrul de externe, a plecat Sâmbătă seara cu trenul de 11 ore la Galați și de acolo la Sulina. Citim în L'Indépendance Roumaine: Un ziar liberal, vorbind de ministrul de instrucție publică, pretinde că în decursul unui proces de familie, d. Take Ionescu ar fi declarat că nu e fiul părintelui sau. Se poate să nu se aprobe toate actele d-lui Take Ionescu și, întrucât ne privește, de exemplu, nu i-am menajat criticele noastre cu privire la programele școlare. Dar, adversari sau prieteni, toți oamenii onești vor fi indignați de a vedea reeditându-se o calomnie odioasă, deja desmințită cu dovezi nediscutabile. Lupta chiar, care nu e un organ conservator, a îndreptat această calomnie, după ce a consultat dosarul afacerii. De altfel, d. Take Ionescu a fost asistat în procesul sau de d-nul Al. Constantinescu, membru al clubului liberal și avocat al Creditului funciar rural. D. Sturdza poate să se informeze de la acesta din urmă, pentru a se încredința de caracterul calomnios al aserțiunii ziarului sau. Din parte-ne nu putem decât să veștejim cu energie asemeni mijloace de luptă, cu desăvârșire necorecte. Numirea d-lui M. Rahtivan ca prefect al județului Brăila este făcută pe ziua de 1 Noembre. D. dr. Babeș s’a întors din Bulgaria, unde a fost chemat de guvernul bulgar pentru a ’și da părerea asupra măsurilor celor mai eficace pentru combaterea holerei, care continuă a bântui atât în Turtucaia ,cât și în Rusciuc. Consiliul județian din Argeș a fost constituit ori astfel: C. Bârleanu, președinte, N. Bogdan și G. Lascu, vice-președinți, și G. Enescu și N. Nanu, secretari. In orașul Craiova scarlatina bănuie cu mare furie. Până acum sunt 80 de cazuri. Din această cauză direcțiunea ser-