Timpul, octombrie 1893 (nr. 216-241)

1893-10-26 / nr. 237

No 237 de cristalizațiune al unui nou grup politic al nobililor, despărțit de vechea partidă feudală și rupând cu tradițiunile învechite ale acesteia. Prințul Windischgraetz nu este clar tradiționist, nici federalist, dar el nu este nici clerical. Când în delegația anului 1891 s-a propus de către d. de Zallinger­­ o re­zoluție prin care se cerea restabilirea pu­­terei papale, prințul Windischgraetz a vorbit în contra acestei propuneri, zicând că rezolvarea chestiunei romane nu se poate face de­cât pe cale pacinică, în în­țelegere cu aliata italie, ba chiar numai prin Italia însăși. In rezumat, după organul liberal ger­man, noul ministru președinte al Austriei este un om de convingeri cu desăvârșire conservatoare, dar un conservator care nu-și închide ochii în fața faptelor împli­nite, un conservator de veacul al 19-lea care urăște ori­ce radicalism, dar nu e contrar unei progresări organice pe te­meiul celor existente. E mai înainte de toate un om care ține la unitatea Austriei și mai ales aceasta î­l îndreptățește a lua conducerea unui minister. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Prin un decret regal apărut în Mo­i­to­­rul Oficial de el î se modifică articolele 1, 25 și 80 din regulamentul de aplicațiune al legei asupra gendarmeriei rurale, după cum urmează : La art. 1 să se adauge următorul ul­tim aliniat: «Ea se mai află sub ordinele ministe­rului de justiție și ale ministerului pu­blic, in ce privește atribuțiunile de poli­ție judiciară, precum și sub acelea ale mi­nisterului de resbel, pentru tot ce se ra­portă la disciplină, comandament și in­strucția militară a trupei». Textul art. 25 să se înlocuiască cu ur­mătorul : «Oficierii din armata activă, precum și cel din rezervă sau în retragere, care do­resc a trece în geandarmerie, vor prezenta cererile lor inspectorului general al gen­darmeriei , însoțindu-le cu toate actele constatatoare pozițiunei lor și serviciilor trecute». Textul art. 30 să se înlocuiască cu ur­mătorul : «Tablourile de înaintare a oficierilor in­feriori din gendarmerie se stabilesc după prezentările făcute la inspecțiile generale, conform legei de înaintare, de inspectorul general al gendarmeriei, de către miniștrii de interne și de resbel». * £ * Tot prin gazeta oficială de azi se pu­blică înaintările și numirile în diferite ordine, făcute cu ocaziunea aniversărei zilei de 10 Main trecut. ♦ * * Buletinul cercului public ațiuniilor mi­litare află că d. colonel A.­ Horbatzky s’a retras din armată și a fost înaintat la gradul de general în rezervă. . • * Ministerul cultelor și al instrucțiunei pu­blice a trimis revizorilor școlari din țară următoarea circulară: Domniile revizor. Când învățătorii titulari sunt puși în concediu din oficiu, suplinitorii numiți în locurile lor vor avea domiciliul chiar în localul școalei, dacă localul posedă camere pentru acest scop. Titularii aflați în concediu n’au nici un amestec în școală. Salariul fixat pentru suplinitori se va plăti direct de titulari, nu se vor face state separate. * m * Citim în Gazeta Dobrogea: D. Esat Bey, consulul turc din Con­stanța, a fost transferat la Liverpol. In locul d-sale a fost numit ca consul gene­ral în Constanța d. Beba Bey, care mai nainte de a se prezenta la postul sau în Constanța a încetat din viață la Constan­­tinopol. ♦ * a In urma examenului ținut la 10 Octom­­bre a c., au fost numiți pe ziua de 1 No­­embre elevi ai școalei de administrație mi­litară următorii tineri. Sub­ofițeri cari au reușit la școala Bis­trița : Ciovică Ion, Săndulesc­u loan, Ză­­nescu Angh­el, Dumitru Nicol­ae, Ionescu loan, Protopopescu Matache, Ambrosie Andreiu. Prin examen : Scărlătescu Atanasie, Boiu loan, Rosescu Ioan, Roșiu George, Grigorescu Alexandru, Manea Ștefan, Ha­­cig Bobos, Antonescu Petre. Bacalaureați: Tanasiade Constantin, Stoenescu Haralambie, Paulian Grigore, Sachelarie George. Diplomat în științele comerciale: Po­­pescu Vasile. Elevii cari nu se vor prezenta în ter­men de cinci zile, din ori­ ce motiv, se vor considera că refuză a urma cursurile și se vor înlocui cu alții. * * * D. profesor Gh. Ghibănescu a fost nu­mit director suplinitor al școalei normale de învățători din Iași, în locul d-lui C. Meisner, inspector școlar. • * * DIN STRĂINĂTATE O depeșă din Paris ne vestește moar­tea d-lui Tirard, fost prim-ministru și în mai multe rânduri ministru de finanțe. D. Tirard, născut la Geneva la 1827, s-a remarcat în viața politică a Franței încă din anul 1868, ca adversar al impe­riului. In știința finanțelor trecea, în Franța, drept o autoritate de primul rang. D. Tirard a făcut parte chiar din ca­binetul anterior celui actual și criza care a pricinuit căderea acelui cabinet la 30 Mar­tie a. c., a fost iscată de neînțelegerea dintre Senat și Cameră în privința budge­tului prezintat de d. Tirard, căruia, sus­ținut de Senat, i s’a refuzat sprijinul Ca­merei. * • Tot din Paris ni se anunță moartea generalului de Bauffremont, întâmplată ieri. * * * Din Roma . Generalul Cosenz, șeful statului major general, a fost pus în retragere și înlocuit cu generalul Primerano, comandantul cor­pului de armată din Milan. * * * Din Petersburg: Un ukaz imperial numește pe d. de Witte, ministru de finanțe, șef al cordo­nului de la frontieră, care va forma de acum înainte un corp independent. * * * ULTIM CUVÂNT Din școală, învățătorul.—Pope­scule, spune-mî cine a făcut toți acești copaci cari se ved pe fereastra aceasta, dimpreună cu toate pa­serile care cântă pe ei... Școlarul.­­—Nu știu­ dom­le. Eu am ve­nit acu de la Pitești.... Moș­ Neagu. ---------------------------♦--------------------------­ TIMPUL 26 OCTOMBRE unei serbări organizată de o societate a­­mericană «Pentru protecția arborilor» (Ar­bor Day), exclama : «Las pe seama concetățenilor mei ge­­­nealogia lor până la Adam și merul său. «Cât pentru mine, îmi închipuesc că am «avut și arbori printre strămoșii mei și «simt în pieptul meu o inimă de frate «pentru păduri». E fapt pozitiv că arborii se îngrașe. De asemenea și pomii roditori, cei mai civilizați din arbori, cum s’ar zice Euro­penii regnului vegetal. Aceasta rezultă cel puțin din niște cu­rioase studii întreprinse de profesorul Lorauer asupra efectelor produse la arbori prin absorbirea continuă a principiilor nu­tritive prea substanțiale și prea copioase. La copac, în adevăr, ca și la om, o supra-alimentare exagerată sfârșește prin a da naștere, mai curând sau mai târziu, unor manifestații curat patologice. Ast­fel ea desvoltă o tendință neîavinsă la proliferarea țesuturilor moi și parenchi­­matoase, care servesc de acumulatoare materialelor de rezervă (adică limfei și grăsimei) în detrimentul celulelor lem­noase (adică a mușchilor). Această tendință merge chiar atât de departe, în­cât s-a putut observa, la unii peri, de exemplu, o transformare mai mult sau mai puțin lentă a lemnului în țesut pa­­renchimatos prin asimilarea excesivă și crescândă a principiilor nutritoare și a apei, pe când seva, sucul, se descompune și se strică. Nu este oare a fi întocmai echivalentul degenerărei grase, a edemu­lui, hidropisiei (boala de apă) și a tuturor celor­l­alte perturbațiuni organice sau func­ționale produse de îngrășarea cărnei și a oaselor, dar mai ales a cărnei? Fără îndoială, acest exces de nutri­­țiune dă de obicei­ o recoltă abundentă de came foarte gustoase și dulci. Nici nu e e mirare, toți știți că îngrășarea predis­pune la diabet.... Dar, în schimb, sănăta­tea generală a plantei, al cărei organism îmuiat, destins, obosit, nu mai oferă des­tulă împotrivire acțiunilor stricăcioase din năuntru țină din afară, nu întârzie d’a suferi de o mulțime de boale analoge ce­lor de care obicinuesc a suferi oamenii prea grași." De aci concluzia că trebuie a se păstra oare­care măsură în stropitul și gunoirea pomilor. Negreșit altă apărare nu este pentru arbori,­lor nu li se poate reco­manda nici velocipedul, nici gimnastica, nici masagrul, sudațiunile sau purgativele; la Marienbad de asemenea nu pot fi tri­miși, deci rămâne singurul mijloc : regi­mul uscat. ... de deces, conform prescripțiunilor codului­­ civil. Alaltăeri a fost înfățișare. Administrația spitalului era reprezentată prin d. loco­tenent de administrație G. Stănescu, iar oficiul stărei civile prin d. avocat M. Rahtivan. Lipsind unul din martori, audierea martorilor prezenți s’a amânat pentru 4 Noembre. * * * înaintea secției 3-a a aceluiași tribunal ga venit Vineri un proces de furt cu soar­ere săvârșit în prejudiciul unui anume Gheorghe Nicolae din comuna Pârlita Sărulești. Ca inculpați figurau țiganii Marin Stan Macovei, Grigore Stan Macovei și alți doui. Furtul s’a săvârșit în seara de 15—16 Iulie. Țiganii n’au fost prinși de­cât după două săptămâni și duși la primărie, unde se zice că ar fi mărturisit faptul, înaintea tribunalului, primarul Bogdan Petrescu declară că țiganii au mărturisit faptul. Grigore Ion, care era de gardă, confirmă depoziția primarului. Țiganii protestă într’una întrerupând pe primar și amenințându-l cu pedeapsă cerească. D. avocat Ștefănescu-Pribog, care se găsea in sală, având credința în nevino­văția țiganilor, ia desinteresat apărarea lor. Prin câte­va întrebări puse lui Grigore Ion știe să stoarcă acestuia mărturisirea că țiganii au fost roü bătuți, nu recu­noaște însă că au fost și frecați cu ardei pisat. Punându-se asemenea o întrebare mar­torului Ruse Penu, ajutorul de primar, acesta zice că n’a auzit pe țigani măr­turisind faptul­a anii, în urma unei scurte pledoarii ii Pi’iboy, au fost achitați. N’ar fi rou ca avocații cari se găsesc prin sala de ședințe să mai ia din când în când cuvântul gratuit pentru câte un nenorocit. Cu modul acesta am putea avea un fel de asistență judiciară până la organi­zarea ei, după cum se vorbește de atâta timp. * * * Iancu Ganciu era inculpat de injurii la adresa consiliului comunei sale natale. La înfățișare, un consilier declară că el n’a fost față când a înjurat inculpatul, ci că notarul i-a spus: Se ia apoi interogatoriul inculpatului­­.­De ce ai înjurat consiliul comunal?­­ R — Să vă spun istoria. Mă dusesem la primărie ca să întreb de ce mă a scris cu două cai la rechiziție, când eu n’am de­cât un cal. Z—Și cine era la primărie? R.—Numai notarul.­­.—Și ce ți-a spus notarul ? R.—Mi-a spus că așa se știe că am doui cai. /—Și d-ta ce ai răspuns ? R.—I-am zis : Măi... aci o înjurătură țigă­nească­... cum dracu ați văzut ei doui cai când eu n’am de­cât unul (mare ilaritate).. Procurorul—Va să zică ai înjurat? Președintele.—Pe cine ai înjurat? R.—Pă dracu (mare ilaritate). Președintele.—Considerând că inculpatul a înjurat pe dracu, considerând însă că dracu nu face parte din consiliul comunei, tribunalul achită pe inculpat (mare ilari­tate). Paul Vede tot -----------------------------------------------------­ Povestire științifică Microbii cărților de joc.— Obezita­tea arborilor. Nu de mult am vorbit în acest loc despre descoperirile de microbi pe care un învățat le-a făcut asupra unor bilete de bancă mai mult sau mai puțin foioase. Rândul cărților de joc de a fi examinate cu aceleeași instrumente de microbi tră­dătoare a venit și el. Descoperirea microbului cărților de joc se datorește unui medic din Nantes, doc­torului Rappin. Acest căutător de micro­scopice ființe s-a apucat să sgârie cărțile foioase care serveau pentru distracția pi­­sicilor din serviciul sau de la spital și să supună unei analize bacteriologice scru­puloase acest resided A putut să se con­vingă ast­fel că dama de pică e o per­soană tot atât de nesănătoasă din punc­tul de vedere fizic ca și din cel moral; în adevăr, murdăria lăsată pe cărțile de joc de degetele nervoase ale adoratorilor da­mei de pică nu e alt­ceva de­cât o piu­­rea de microbi. Șase mii o sută șase­zeci de colonii bacteriene pe centimetru pătrat, aceasta e cifra îngrozitoare care a rezultat din cre­­cetările sale­ întâmplarea a făcut ca, printre microbii surprinși de doctorul Rappin, să nu fi­gureze nici un microb excepțional de pri­mejdios, afară de staphylococus pyogenes aureus, un microb auriu, care trece drept agentul eficient al supurațiunii (puroiului). Dar de­sigur nu e de­cât o întâmplare și nu există nici o rațiune pentru care și cei­ l’alți microbi mai virulenți, de la vibrionul septicemiei (otrăvirea sângelui) până la bacilul lui Koch (refractar us­cării), trecând prin fermentul erisipelului (brâncei) n’ar putea să’șî stabilească do­miciliul la un loc cu microbul puroiului. Ba e chiar foarte probabil că cărțile de joc—dovedite de-acum ca un excelent te­ren de cultură—nu sunt străine, în multe cazuri, desvoltării tuberculozei, cancerului și eczemei în lumea jucătorilor, în care atâția imprudenți au nenorocitul obiceiu de a-și îmuia degetul în gură pentru a da cărțile. Remediul acestei îngrijitoare stări de lucruri nu poate fi altul de­cât a se arde sau a se trece prin subliniat jocul de cărți după fie­care partidă. Firește că ar fi și mai practic a se înlocui bacaraua, pokerul și pichetul cu o plimbare la aer sau cu altă pantomimă viuă și variată. Aceasta ar fi însă o soluțiune prea eroică, prea radicală, care s’ar sfătui probabil za­darnic celo­r pasionați. Mai de­grabă e de crezut că descope­rirea doctorului Rappin nu va reduce cu nici un singur abataj partidele care se joacă și vor continua a se juca. îngrășarea la copaci Obezitatea,—îngrășarea peste măsură, — nu e de loc, — cum ar crede mulțimea profanilor, — monopolul exclusiv al gâș­­telor, porcilor și oamenilor. Nici copacii nu scapă de această supra­nutriție atât de genantă. Ceea­ ce e — fie zis în treacăt, — o do­vadă mai mult de comunitatea de origină, de natură și de proces vital între ani­male — fără a escepta specia de bipede fără pene, din care avem onoarea a face parte — și între plante. Nu era tocmai așa paradoxal poetul american Lowel, când, într’o cantată compusă cu ocazia Întrecere între un velocipedist și un om călare.— Am luat notă despre prin­­soarea dintre vestitul călăreț Cody și un ciclist francez anume Meyer, cari s’au luat la întrecere în zilele de Vineri, Sâm­bătă și Dumineca trecută. Ziarele fran­ceze ne aduc azi rezultatul întreceri: is­­bânda a fost a lui Cody, care a făcut un total de 349 3­1 kilometre, pe când Mayer n’a ajuns de­cât la 332 x/2. Numai în ziua a doua Mayer a făcut mai mult cu un kilometru de­cât Cody (111 contra 110), în schimb în ziua d’Intain Cody a întrecut pe concurentul sau cu 12, iar în a treia cu 6 kilometri. Cody avea la dispoziție opt cai, dar n’a întrebuințat de­cât șase și nici pe aceștia nu i-a schimbat atât de des cum i-ar fi per­mis condițiile prin soare­. După terminarea în trecere­, care a pro­dus lui Cody 5000 de franci, vestitul cowboy a înconjurat de mai multe ori pista în picioare pe două cai. INTEMPLARI Furt prin spargere comis de un copil de 9 ani.—A­ fost arestat era la secția 46 un băiat anume, Ionică, în vârstă numai de 9 ani, al locuitorului Niță Năstase din strada Crivinele; acest june de bună speranță fu­rase, prin spargere, dintr’un garderob 5 lei și un ceasornic de argint de la un vecin, Ioniță Neagu. Mania persecuției și încercare de sin­ucidere.—Citim în Patria română din lați: Un profesor din Pitești sosit de curând în Iață, s’a otrăvit dând o soluțiune de chibri­turi. El a fost internat la spitalul sf. Spi­ridon și întrebat asupra motivelor cari­­ l-au d­eterminat a lua o asemenea hotărîre, a răs­puns că vroește să’și curme viața din cauza persecuțiunilor îndreptate contra lui. Teribilă catastrofă. — O telegramă scurtă din Santander ne vestea alaltă­ era că «o corabie încărcată cu dinamită s’a înecat ® în acel port și că «au fost o mulțime de victime­. După o nouă telegramă, pe care o primim azi, e vorb­a de o catastrofă din cele mai îngrozitoare. Iată și această telegramă : Explozia de dinamită, întâmplată era, a avut urmări groaznice. Biuroul telegrafic este distrus. Sunt izo­mor­fi. Guvernatorul orașului a dispărut. Populațiunea este foarte înspăimântată. S’au cerut ajutoare de la Valencia, Burgos, Valladolid ; pretutindeni s’au organizat tre­nuri speciale. Corabia în care s’a produs explozia a fost Cabornachi Chaco, întregul său echipa­­giu a fost ucis­, aceeași soartă a avut și echipagiul vaporului transatlantic Alfons al XII, care a voit să dea mână de ajutor. Sfărămăturile bastimentului s’au înfipt în case, șinele liniei ferate au fost smulse și aruncate în depărtări mari, omorând sau rănind o mulțime de persoane. Un tren de călători ce intra în gară a fost sdrobit­, călătorii au fost uciși sau răniți. Zece case s’au aprins. CRONICA JUDICIARA Tribunalul Ilfov, secția 2-a.—Rectifi­carea unui act de deces. Tribunalul Ilfov, secția 3-a. — Furt prin spargere. Asistentă judiciară.— Ul­­tragiu­ adus Dracului. In administrația spitalului militar cen­tral se găseau­ mai mulți soldați bolnavi, intre cari unul anume Stan Radu și un altul anume Radu Dumitru. Se întâmplă că Radu Dumitru moare, însă din eroare actul de deces a fost dre­sat pe numele lui Stan Radu, care trăește, îndată ce s’a observat greșala, admi­nistrația spitalului central a sesizat tri­bunalul spre a se face rectificarea actului DIN TOATA LUMEA ■ ■ Desordini socialiste. Ni se depensază cu data de eri, din Viena. In timpul serei s’a produs o învălmășală, din cauză că poliția a împedicat pe lucră­torii socialiști, cari vroiau să pătrundă la întrunirea liberalilor. Poliția a scos sabia și a împrăștiat mulțimea. Două lucrători și 3 agenți polițienești au fost răniți. S-au făcut mai multe arestări. ------- Succesorul d-lui Charcot. Dintre candidații Pétain, Cornii, Hayem, Jaccoud și Lancereaux, Academia de științe din Paris a ales pe cel dintâiu in locul lă­sat vacant în secția de medicină de către doctorul Charcot. D. Potain, care a obținut 43 de voturi din 53, e profesor la facultatea de medicină de la 1876 și are azi 68 de ani. Practician din cei mai distinși, d. Potain a fost medi­cul curent in ultima boală a președintelui Republicei. —...... Canalul de Corint. Ni se telegrafiază că navigația pe canalul Corint va începe de­poul. ------- Societatea culturală sârbească. Din Belgrad se vestește că e vorba de di­­solvarea societăței Velica Srbija, din cauza indiferenței ce întâmpină din partea publi­cului. ------------------------------------------------------­ FELURIMI Di­xotherium colosal. — Aflăm că, în llaboratorul muzeului de istorie naturală din București, se lucrează la restaurarea diferitelor ’osăminte ale unui Dinothe­­rium găsite de d. Gr. Ștefănescu în țară. Un omoplat al acestui animal din epoca terțiară, cel mai colosal Dinother­ium ce se cunoaște până­ azi, este aproape com­plect restaurat. 1 1893 CEA MAI PROASPĂTĂ APĂ MINERALĂ ȘI FĂRĂ MICROBI ESTE „DORNA“ Singura apă de băut în timpul zilei con­tra h­olerei. După analiza făcută în urmă de celebrul prof. dr. Babeș cu rapor­tul către onor, mi­nistru de interne și publicat în Monitorul Oficial No. 93 se constată că apa mine­rală «Dorna» este cea mai curată de mi­crobi din toate apele străine. Această apă se bea cu sirop, cu cognac, cu vin și simplă, la ori­ce oră, și bine este ca onor­ public să se grăbească a bea din această apă bine­făcătoare, de­oare­ce este cea mai proaspătă, pentru că sosesc la fie­care cinci zile transporturi noul. Pentru informațiuni a se adresa la ad­ministrație, strada Lipscani No. 61 Bucu­rești. -----------­------------------------------------------­ INFORMAȚIUNI D. Lascar Catargiu a plecat Sâm­bătă seara, cu trenul d­e 9 ore, la Beriad, de unde, după o ședere de câte­va ore, a mers la moșia d-sale Do­­căneasa, din acest județ. D președinte al consiliului de mi­niștri a plecat azi dimineață la Ga­lați și se va opri la moșia d-sale Go­­lășei, din plasa Bujor. D. L. Catargiu se va întoarce în capitală Miercuri seara sau joai di­mineață. Cu același tren, cu care a plecat d. președinte al consiliului, a mers și d. P. Carp la Țibănești, de unde se va întoarce Miercuri dimineață în ca­pitală. D. Al. Lahovari, ministrul de ex­terne, a plecat Sâmbătă seara cu tre­nul de 11 ore la Galați și de acolo la Sulina. Citim în L'Indépendance Roumaine: Un ziar liberal, vorbind de ministrul de instrucție publică, pretinde că în decursul unui proces de familie, d. Take Ionescu ar fi declarat că nu e fiul părintelui sau. Se poate să nu se aprobe toate actele d-lui Take Ionescu și, întru­cât­­ ne pri­vește, de exemplu, nu i-am menajat cri­ticele noastre cu privire la programele școlare. Dar, adversari sau prieteni, toți oamenii onești vor fi indignați de a vedea reeditându-se o calomnie odioasă, deja des­­mințită cu dovezi nediscutabile. Lupta chiar, care nu e un organ con­servator, a îndreptat această calomnie, după ce a consultat dosarul afacerii. De alt­fel, d. Take Ionescu a fost asistat în pr­ocesul sau de d-nul Al. Constantinescu, membru al clubului liberal și avocat al Creditului funciar rural. D. Sturdza poate să se informeze de la acesta din urmă, pentru a se încredința de caracterul ca­lomnios al aserțiunii ziarului sau. Din parte-ne nu putem de­cât să veș­tejim cu ener­gie asemeni mijloace de luptă, cu desăvârșire necorecte. Numirea d-lui M. Rahtivan ca pre­fect al județului Brăila este făcută pe ziua de 1 Noembre. D. dr. Babeș s’a întors din Bulga­ria, unde a fost chemat de guvernul bulgar pentru a ’și da părerea asu­pra măsurilor celor mai eficace pen­tru combaterea holerei, care conti­nuă a bântui atât în Turtucaia ,cât și în Rusciuc. Consiliul județian din Argeș a fost constituit ori ast­fel: C. Bârleanu, președinte, N. Bogdan și G. Lascu, vice-președinți, și G. E­­nescu și N. Nanu, secretari. In orașul Craiova scarlatina bănuie cu mare furie. Până acum sunt 80 de cazuri. Din această cauză direcțiunea ser-

Next