Timpul, decembrie 1893 (nr. 266-289)

1893-12-08 / nr. 271

No. 271 lid­ in contra proprietății sau vre-o crimă din cele de care vorbește art. 435 din c. p. Art. 2$. Ori­ce ațîțare (prin presă) adre­sată soldaților armatei de uscat sau de mare, în scop de a-­i înstrăina de la îndatoririle lor militare și de la ascultarea ce sunt da­tori superiorilor lor, se va pedepsi cu în­chisoare de la unul până la 5 ani și cu o amendă de la 100 până la 3000 de franci. Art. 4.9. In caz când nu s’ar depune exemplarele ori­ cărei tipărituri cerute con­form art. 3 și 10, judecătorul de instrucție va putea ordona confiscarea imediată a 4 exemplare a tipări­turist incriminate. Dacă acuzatul locuește în Franța, nu va putea fi arestat preventiv d­e­cât în cazurile prevă­zute în art. 23, 24 și 25. In caz de con­damnare după art. 24 și 25, tipăriturile incriminate vor putea fi confiscate și nimicite, în total sau în parte Cele­lalte trei legi sunt privitoare la următoarele modificări: Articolul 3 al legii de la 19 iunie 1871 privitoare la păstrarea de materii explo­zive se modifică în chipul următor: Ori­ce persoană care va prepara, fără a avea concesiune, mașini de omor sau incen­diare, sau materii explosive de ori­ce natură, precum și ori­ce altă substanță destinată pen­tru preparare de explozive, se va pedepsi cu închisoare de la jumătate până la 5 ani și cu amendă de la 50 până la 3000 de fi. Legea privitoare la asociațiunile anar­­h­iste propune, în locul articolelor 265, 266 și 267 de până acum din codul penal, articolele următoare: Art. 265. Ori­ce asociațiune înființată în scopul de a se comite sau pregăti un atentat în­potriva persoanei sau proprietății, este o asociațiune de făcători de rele și formează o crimă împotriva ordinei publice. Art. 266. Cine va face parte din o ase­menea asociațiune, va fi pedepsit cu munca silnică pe timp mărginit. Vinovatul va mai putea fi pedepsit, afară de aceasta, cu expul­zare provizorie sau definitivă conform art. 19 din legea de la 27 Maiu 1885. Art. 269. Cu închisoare de la 5 până în 10 ani se vor pedepsi acri cari, cu știință și voință, vor procura asociațiunilor de făcă­tori de rele sau membrilor lor instrumente criminale, ocazie de corespondență, locuințe, ascunzători sau localuri de întrunire. In sfârșit, în scopul de a se putea su­­praveghia mai bine anarh­iștii,, s’a încu­viințat creditul de 820 000 de franci mi­nisterului de interne pentru remunerarea agenților meritoși, spese de transport etc. ȘTIRILE ZILEI Monitorul oficial de Duminecă publică decretul de aprobare a tabloului taxelor ce are a percepe comuna urbană Craiova în conformitate cu noua lege a maxi­mului.[ * * Tot gazeta oficială de Duminecă publică un interesant și important raport comer­cial pe anul 1891—92 asupra mișcării co­­merciului general în Bulgaria, raport da­­­torit penei d-lui C. G. Popovici, fost ge­rant al agenției și consulatului nostru general în Sofia. fie ** Pentru întregirea vacanței colegiului II de senatori din județul Argeș, acest c­ole­­giu este convocat a se întruni în ziua de 8 Ianuarie 1894, spre a pr­oceda la o nouă alegere, iar colegiul 1-iI electoral pentru deputați din Tutova este convocat, tot spre acest scop, pe ziua de 12­­ [UNK]Ianuarie 1894. * V * O secțiune de 10 ofițeri, înființată pe lângă marele stat-major al armatei, se va ocupa în special cu ridicarea­­ planului for­tificațiilor noastre. * ♦ 4c Permutări și numiri în magistratură: D. Dimitrie Gr. Georgian, actual aju­tor la ocolul Pătărlagele, județul Buzău, este permutat în aceeași calitate , judecă­toria ocolului Siretu, județul Bacau, in locul d-lui N. Mocanu, care a părăsit postul. D. Petru Patriciu, care a trecut două examene de drept la facu­tatea din Iași, este numit ajutor la ocolul Pătărlagele, în locul d-lui D. Gr. Georgianu permutat • « & DIN JUDEȚE D. dr. T. Filipescu, șeful serviciului sanitar al comunei Iași, va pleca în cu­­rând în străinătate, unde va vizita ora­șele cele mari ale Europei pentru a se convinge de măsurile higienice ce se iau­ acolo întru combaterea epidemiilor. Joc *¥ Citim în Era nouă din Iași: O nevoie foarte simțită de podgorenii și producătorii din partea de răsărit și miază-zi a județului nostru este lipsa unei gări sau halte de încărcare pe linia fe­rată Iași-Ungeni de la Manta­ Roșă până la Holboca. Se știe că distanța între gara Iași și gara Ci­istești e de 16 kilometri aproape, distanță lungă ce nu se mai gă­sește între alte gări din țară; așa că pro­ducătorii deși așezați lângă linia ferată, ei tot trebuie să transporte cu carele mar o poștă productele lor până la gara Iași, până unde se mai pr­ezintă o dificultate mare ca trecerea prin orașul Iași, unde transporturile sunt expuse la taxe, forma­lități de transite, etc. Credem că pentru direcția generală a C. F. R. nu ar fi o cheltuială însemnată să ordone­­ averea cel puțin a unei gări sau halte la Manta­ Roșă, Socola ori în fața Vlădicenilor fart a í­olbocei, pentru ca să se înlesnească transporturile mari din partea cea mai productivă a județului, și aceasta ar fi tot­ o­dată și o mare în­lesnire chiar pentru călătorii pe această linie. & * A Nouăle taxe votate de consiliul comunal al orașului Iași au fost aprobate de mi­­misterul de interne și promulgate prin decret regal. Data punere­­lor în aplicație încă nu s’a fixat. * * * am STRAIfLATATE Despre înmormântarea d-lui Dokici ni se telegrafiază din Belg­ad cu data de Sâmbătă . Corpul ministrului Dokici a sosit la 12. La gară a așteptat și regele, care a asis­tat la serviciul funebru foarte emoționat. Regele a urmat corpul împreună cu mi­niștri și reprezentanții străin­i, cu toate că ploua tare, până la mormânt. S’au tras salve de tunuri și de puști, fiind­că de­functul a luat parte­­a răsboiu sârbo­­turc. dr . Tot din Beig­ad ni se anunță că fostul regent Ristici este grav bolnav de 12 zile. Starea sa inspiră îngrijiri serioase. * * « La birt.ULTIA DUDEIT Mușteriul. — Alaltă­ eri am mâncat la d-voastră o tocană excelentă. N’ași putea să capii și astă­zi așa ceva ? Birtașul.—Cum nu ? Chelner, adu dom­nului o tocană de alaltă­ ori... Mog­ Neagu. ——...... 1 ....11­­ ...LJ.—..­ TIMPUL 8 DECEMBRE INFORMATIUNI DiJI STRAM­ATATE O serbare la Vatican Cu data de Duminecă am primit din Roma o telegramă despre o liturghie so­lemnă ce s’a celebrat în acea zi în bise­­r­ica Sfântului Petru din Roma de însuși Papa. O deputațiune—ne spune citata depeșă, —compusă din 15.000 d­e persoane repre­­zintând societatea catolică din Roma, a asistat la această liturghie Papa ședea pe tronul sau. Fiul prințului Massino a citit o adresă. Monseniorul Radini a citit răspunsul Papii, care declară zadarnice sforțările acelora cari ar voi să combată decr­etele Providenței și să ia Romei diadema pe care Dumnezeu i-a dăruit-o prin mâna sfântului Petru. Papa avea aerul de a fi în perfectă să­nătate și foarte satisfăcut. D Giolitti despre demisia sa D. Giolitti, fostul ministru președinte al Italiei, a adresat alegător­ilor săi din Dro­­nero o scrisoare. Sentimentul de demnitate ofensată,— zice d. Giolbti în scrisoarea sa,— și do­rința de a avea o deplină libertate de limbagiu pentru a discuta hotărîrile an­chetei asupra băncilor l’au decis să demi­sioneze. Declară că nu i se poate atribui nici o parte de răspundere personală. Int­a ce privește guvernul său, el nu are nici o vină politică și opiniunea pu­blică, care nu se lăsă înșelată de pasiu­nea politică, va ști să recunoască dife­rența ce există între toleranța din trecut și opera ultimului guvern. Toate documentele culese de comitetul de anchetă vor fi publicate: țara, care este singurul judecător în afacere, va emite o sentință fără apel. D-nul Giolitti declară că se întoarce cu seninătate la locul său de deputat; el are conștiința de a-șî fi făcut datoria, nimic de dorit. Și Aristița Romanescu in rolul Liei și Nottara în acel al lui George, au contribuit prin talentul lor să scape situația și să potolească numeroasele căs­­cături care cuprinsese sala așteptând timp de trei sferturi de oră o situațiune mai încordată, un nor cel puțin pe cerul prea mult senin și neschimbat al acestei comedii. Pe la ceasurile 10, a dat in sfârșit Dumnezeu de s’au potolit căscăturile spre a face loc rîsului. 80 ridicase cortina și se juca Legatarul Universal. Comedia lui Regnard, tradusă cu o deo­sebită pricepere de d-nul Stoienescu, a avut un mare succes. Publicul a rîs din toată inima și a aplaudat și rechemat în nenumărate rânduri pe artiști. Cu acest prilej am observat că ar­tiștii noștri interpretă un mod mai mult de­cât satisfăcător repertoriul clasic. Prin­cipalele comedii de Moliere, care au fost traduse și in ultimii anii r­eprezintate pe scena Teatrului național, au scos la lu­mină talentul d-nei Ciucurescu în rolurile de subretă, Toneanu în acele de Crispin. Petrescu a fost un Geronte fără seamăn și nu-mi rămâne de­cât admirând toată inteligența jocului său, toată fineța dicți­unei sale sa ’i arăt părerea mea de reü pentru că a cr­ezut de cuviință să reedi­teze în Geimonte din Legatarul universal șicul sau din Onoarea. Am prea multă încredere în puterea d-sale de concepțiune ca să ’mi inchipuesc că de câte ori joacă rolul unui bătrân bolnav, trebue să facă pe damblagiul și să târască piciorul. Pentru stagiunea aceasta se mai vor­bește despre o nouă comedie originală de d. M. Polizu-Micșunești, —studii de mo­ravuri­­ sociale­— care a fost deja citită înaintea comitetului teatral și reluată de autor spre a introduce oare­care modi­ficări. Rolul eroinei List va fi jucat de d-na Aristița Romanescu. De vom avea sau nu operetă româ­­mească anul acesta, nu se știe încă bine, căci direcțiunea întâmpină dificultăți și din punctul de vedere lal întocmirea re­­pertoriului și din acel al formăr­ei unei trupe. Se mai vorbește și despre o feerie al cărei ultim act mir este, încă gata, dar autorul a făgăduit de așa mult timp lu­crarea sa pentru.... "peste cinci­spre­zece zile, în­căt nu știu zäu dacă feeria se va reprezintă la 1894 sau când o vrea Dum­nezeu. Paradis­ cenda descoperirii. Isvoarele tămăduitei și Baia bine­ făcătoare. Aceste schițe sunt compuse și executate pe mărime de 1 metru și 10 c­­ele d-nul Eugeniu H. Ghika-Budești, efor al casei Sf. Spiridon și deputat. —_— ...........-------------—-------—• CRONICA TEATRALĂ Primul bal—legatarul universal A fost mare sărbătoare Marți seara la teatrul național. Se r­eprezintau pentru prima oară comediile: Primul Bal de As­­canio (D. Olănescu) și Legatarul Uni­versal de Regnard, traducerea d-lui Th. Stoenescu. Comedia d-lui Olănescu are drept su­biect studiul psih­ologic al unor inconve­niente sociale din viața căsătoriților—băr­batul și soția sclavii petrecerilor, balurilor, datoriilor către soți, aparținând , societăței întregi, dar ne mai aparținându-se unul altuia. Tipurile, moravurile sunt bine studiate, dialogul bine făcut, dar comedia, lipsită de ori­ce acțiune și bogată numai din punc­tul de vedere literar, te obosește, căci este prea lungă și seamănă mai mult cu o conferință bună spre a fi citită a­teneu, unde publicul se mulțumește cu farmecul f­uriei care salvează fondul. M­rturisesc că atunci când s’a ridicat cortina și am văzut pe scenă o așa mare cheltuială decorativă—curat actual Intâiu din Dama cu Camelii — me așteptam la alt­ceva de­cât la recitarea unui dialog de către doui artiști. Interpretarea de altmintrerea nu a lăsat ÎNTÂMPLĂRI Criminali grele prinși în Galați. — Ziarul Galații aflr că în noaptea de 24 spre 25 Noembrie a. c., sub-comisarul Ia­ncu Gheorghiu a prins pe indivizii Neculi Andreii și Haralambie Vasilatu, cari în ziua de 1 Februarie a. c. au omorit pe Iani’Manezi și alții în satul Asgostali din Grecia. Acești asasini au sosit în țară încă în ziua de Paști acest an, iar la 1 Noembrie au ve­nit în Galați. Fiind ziua și noaptea prin cafenele, au fost descoperiți de numitul sub­comisar prin pașapoartele false ce aveau a­­supra lor. Acum sunt în mâinile parchetului. Tâlhărie cu omor la mănăstire. — In mănăstirea Varatic din județul Neamțu, s-a comis în noaptea de 28 spre 29 Noem­brie o crimă care a emoționat mult pe că­lugărițele din acea mănăstire. Niște țigani din Cracooani au intrat în mănăstire, au prădat casa maicei Capșa, iar pe maică au omorît-o. Hoții au fost prinși și dați în judecată. -------------------------.-----------------------­ „DORNA“ Primul isvor român APH MINERALA ALCALINA-BICARBONATA Plasa Muntele, jud. Suceava. După analiza făcută în urmă de celebrul prof. dr. Babeș cu raportul către onor. mi­nister de interne și publicat în Monitorul Oficial No. 93 se constată că apa mine­rală «Borna» este cea mai curată de mi­crobi din toate apele străine. Asemenea mai este analizată de Haquet la 1789 ; Abrahamfi 1833 ; dr. Stenner 1856; dr. Pribram 1879 ; dr. Bernard 1889; dr. Istrati 1890 și aprobată de con­siliul superior sanitar prin jurnalul No. 1463 din 17 Octombre 1889. Pentru informațiune a se adresa la ad­ministrație, strada Lipscani No. 61 Bu­curești. ------------------------------------------------­ LITERE-ARTE-ȘTIINȚE Un ciclu de aquarelle în număr de 5, sub­semnate Eugeniu H. Ghika, se găsesc actualmente expuse la Atheneu. Aceste equarelle compun un proiect de decorațiune pentru vestibulul noului h­otel de băi, acum în construcțiune la Slănicul din Moldova, proprietatea casei Sf. Spiridon din Iași. Hotelul va purta numele de Cehan Racovița V. V., fondatorul casei Sf. Spi­ridon și unul din principalii săi donatori. Proiectul se compune dintr-un plafon care reprezintă apoteosa lui Cehan Racovița V. V. și patru panouri peste patru uși ale vestibulului. Subiectele acestor patru panouri sunt următoarele: Zîne­le isvoarelor, Le~ M. S. Regele a asistat Duminecă seara la concertul dat de Maurei. * * * Em­, M. S. Regele a asistat la servi­ciul divin ce s’a celebrat la biserica sf. Niculae (Șelari). Cu data de Duminecă 5 (17) l. c. nu se telegrafiasă din Coburg că AA. L­. RB. Prințul Ferdi­nand, Prințesa Maria și prințul Carol au sosit acolo in deplină să­nătate. Primim din Berlin știrea telegra­fică . Norddeutsche Zeitung confirmă a­­propiata numire a d-lui de Bü­low, ministru la București, ca ambasador la Roma, în locul d lui de Solmi. D. de Bü­low a sosit era la Berlin. Cu numărul de azi publicăm în supliment importantul discurs ros­tit de d. P. P. Carp, ministrul do­­mentilor, în ședința Senatului de la 1 Decembre a. c. Candidatul partidului conservator la alegerea colegiului II de deputați din Roman este d. dr. Riegler. D. Riegler se bucură de întinse simpatii printre concetățenii săi. Ni se telegrafiază din Sibiu. Tribunalul de aci, considerând că proprietarul ziarelor Tribuna și Foaia Poporului, d. Eugeniu Brote, lipsește de mai multe luni din Ungaria și ne­­cunoscându-se un nou proprietar, a pronunțat era pedepse disciplinare și a oprit tipărirea acestor două zi­are până când se vor împlini pre­scripțiile legii asupra presei La alegerile ce au avut loc Dumi­necă la Pitești pentru complectarea consiliului județian au reușit d-ni: N. Gheorghiu, F. Cartuja, D. Sterescu și Bondoc, conservatori. D. Doxescu a fost numit procuror al tribunalului Constanța, în locul d-lui Al. Liga. D. T. Petrescu, actual sub -inspec­tor silvic clasa I, a fost înaintat in­spector cl. III. Sâmbătă noaptea au evadat din pe­nitenciarul Huși condamnații C. Ciu­­bercă, M. Pârlici și Ion Grumăzescu. Mihail Pârlici era condamnat la 10 ani și Grumăzescu pe viață ; ei eva­daseră din penitenciarul T. Ocna și fusese prinși și deținuți în peniten­­ciarul din Huși până la facerea for­malităților pentru a fi reinternați la T.­Ocna. C. Ciubercă era condamnat de Cur­tea cu jurați la 10 ani și era să fie trimes la T.­Ocna. ------------------------------------------------­ CURIERUL TEATRELOR Duminecă seara s’a reluat la Teatru Național Traian și Andrada, piesa d-lor Grigore Ventura și Leonescu. Sala era plină și succesul piesei a fost strălucit. De astă dată publicul și-a ma­nifestat o vie simpatie față de această lu­crare originală. Mai toate situațiunile principale și o mulțime de frumuseți literare au fost sub­liniate de aplauzele zgomotoase ale pu­blicului. Autorii au fost chemați de două ori la rampă. S’au distins mai ales artiștii car­e au creat r­olurile principale, adică: doamna Ver­mont-Ventura și domnii Nottara și Leonescu. Doamna Vermont-Ventura a făcut din fiica lui Decebal o creațiune neperitoare și plină de vieață. D. Nottara ne-a înfățișat pe Traian cu atâta maiestate și nobleță, in­cât il credeai coborît de pe columna traiană. D. Leonescu a fost în Decebal admirabil. In genere toți artiștii s’au achitat bine de rolurile lor­ Piesa era bine studiată și bine montată. Doamna Ventura și domnii Nottara și Leonescu au fost mult aplaudați. In special pentru doamna Ventura pu­blicul își punea întrebarea: de ce direct ______________1893 7 ’­c­țiun­ea o pune sa joace atât de rar ? Avem oare un așa mare prisos de artiste ca un talent atât de puternic să fie lăsat la o parte ? Nu o credem și ar fi bine ca di­recția să ia măsuri ca fie­care artist de valoare să joace la rândul său. Suveranul apreciator trebue să fie pu­blicul. —»'« A TREIA EDIȚIE ■ ■ ...............— TELEGRAME Situația din Brazilia Rio-de-Janeiro, 16 Decembre Mare panică era seară. Mareșalul Peixolo a atacat pe insurgenții, ale căror baterii au respins. Focul a durat 50 minute. Sunt mulți uciși. Rio-de-Janeiro, 17 Decembre Guvernul desminte știrea în privința blo­cării din Rio. In contra anarh­iștilor, Paris, 18 Decembre Senatul a adoptat fără discuție proiectele asupra explosivelor și asupra asociațiunilor făcătorilor de rele. In urma unor scrisori de amenințare, ga­leriile superioare ale bursei au fost interzise publicului. Poliția a arestat dimineața anarh­istul Marigeau care locuește la Bel­pe­levue. S’au găsit la el hârtii, broșuri și o cutie conținând explozive. Berna, 18 Decembre Consiliul federal a prezentat la adunarea generală un proiect de lege contra anar­­h­iștilor, propunând pedepse de la 3 luni de închisoare până la 10 ani de muncă silnica pentru fabricarea sau întrebuințarea crimi­nală a explozivelor și amendă sau închisoare pentru delictele de presă. Londra, 18 Decembre D. Asquith, ministru de interne a decla­rat că guvernul a deliberat in privința dis­cursurilor violente rostite de anarh­iști în întrunirile muncitorilor fără lucru. Cu­­ toate acestea nu va putea comunica deciziunile luate de­cât peste câte­va zile. Forțele militare austro-ungare Viena, 18 Decembre. Camera seniorilor s-a ocupat de legea Landwehrului pe care a adoptat-o. In cursul discuției șeful Statului-major generalul Beck a insistat asupra necesitatei de a se augmenta forțele mi­itare in urma augmentării acestor forțe în toate Statele de la 1870—71. Sub-secretarii de Stat din Italia Roma, 18 Decembre. Deputații, al căror nume urmează, au fost numiți sub-secretari de Stat, din­ Salandra, la finanțe; Danco, la justiție ; Antonelli, la externe; Constantini, la instrucția publică; Chestia băncilor italiene Roma, 18 Decembre. Miniștrii visteriei și al comerciului sunt de acord împreună cu directorii institutelor de emisiune în privința modificărilor de in­trodus în statutele băncii Italiei, Genua, 18 Decembre. In scop de a protesta în contra proiec­tului de prorogare a legii asupra băncilor de emisiune, bursa și întrepozitele au în­chis biurourile lor. Mare agitație în cercu­rile bursii și ale băncilor. Insă guvernul luând anga­jamentul formal de a nu pro­roga legea, mișcarea a încetat și bursa a fost redeschisă. Finanțe grecești Paris, 18 Decembre După o comunicare a ziarelor, guvernul grec, ca să evite ori­ce neînțelegere, a co­municat agenților săi din străinătate că mă­surile financiare propuse nu privesc nici de­cum monopolurile care vor fi administrate de societatea monopolurilor. Atena, 18 Decembre Miniștrii Germaniei, Angliei și Franței au protestat contra proiectului guvernului grec de a desafecta gagiurile împrumuturilor ex­terioare. Paris. 18 Decembre Cercurile bine informate confirmă demer­sul ministrului Franței la Atena in chestia gagiurilor împrumuturilor străine. Raporturile comerciale austro-franceze Paris, 18 Decembre Camera a discutat interpelarea d-lui Tur­­res asupra relațiunilor comerciale ale Fran­ței cu Austria. D. Casimir Périer a declarat că guvernul francez speră să obție beneficiile pe care Austria le acordă vinurilor străine ; dacă nu, va fi nevoit să ia alte măsuri, cu toate că ar regreta aceasta (aplause). Ordinea zilei d-lui Tyrrel purtând că Camera are încredere in energia guvernului pentru a asigura exportul vinurilor franceze în Austria, e adoptată. Camera adoptă în urmă, după o discuție vie, cu o mare majoritate, diverse credite suplimentare. Conferința contra h­olerei Paris, 18 Decembre. După ziarul Le Temps, conferința inter­națională pentru h­olera se va întruni la Paris pe la finele lui Ianuarie.

Next