Timpul, ianuarie 1894 (nr. 1-23)
1894-01-02 / nr. 1
ANUL AL ȘASESPREZECELEA. — No. 1 ABONAMENTELE In țară pe un an. . ......................................40 lei * pe 5 luni.................................................20 lei „ pe 8 luni.................................................10 lei Pentru streinătate, an an....................................50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI, 23-Un exemplar 15 Bani EDIȚIA A TREIA 1993 (In afar? Nota caracteristică a anului ce știrbește astăzi este accentuarea celor două constelațiuniputernice pe care se tntemeiază de câțiva ani echilibrul european Tripla alianță a puterilor centrale a urmat a se manifesta prin întâlnirile între Suverani și înțelegerea între Francia și Rusia a luat un caracter mult mai brim prin vizita escadrei ruse la l’oulon și primirea strălucită ce s’a făcut ofițerilor ruși la Paris și pe tot drumul ce i au parcurs pe teritoriul francez. Să începem dar rezumând în scurt cele petrecute în fiecare dintre țările care fac parte din aceste constelațiuni. In Germania faptul dominant al anului a fost votarea legei militare, prin care efectivul armatei un timp de pa,ce se mărește într’un mod însemnat. Dar această lege nu s’a obținut fără o luptă crâncenă; guvernul a fost silit să disolve Parlamentul și să proceadă la nouă alegeri. Rezultatul a fost favorabil partidelor extreme, adică conservatorilor și socialiștilor; legea militară a fost votată, dar, cu câteva luni în urmă, s’a votat și r echemarea iezuiților și d. de Captivi a avut de susținut o luptă diverșunată pentru a obține votarot convenpuniFr de comercia cu România și cu alte State, care a fost eomtratatul de comerciu cu Asia Mai este și o altă cessiune îneminată a cărei rezolvare va da loca greutăți destul de mari; e vorba de stabilirea unor impozite nul menite a da resursele necesar pentru acoperirea sporului de cheltui necesitat de mărirea efectivul armatei. Se prevede că aceste ipozite vor provoca o agitație seroasă care va avea un răsunet piernic și în Parlament. Cu toate acstea, greutățile interioare ale Germaniei nu se pot asemăna cu acele de c are sunt bântuite celalte două faze ale triplei alianțe. In Austro-Ungaria cestiuea naționalităților a luat un cartier acut în ambele părți ale Monchiei dualiste. In Ungaria ruta este între elementul maghiar e de o parte și elementele româe și slave pe de alta. In Austria conflictul este între elementul germt și autonomiștii din Boemia. Se ști că agitațiunea cehă a ajuns la o atare grad de violență, încât guvernul central a fost silit să facă uz de prescripțiunile Constituțiunei care îl autoriză a suspenda libertățile constituționale în cazuri excepționale. Cu toate acestea,mișcarea a urmat și deunăzi s’a comis la Praga, un asasinat politic, care a pus autoritățile pe urma unei întregi conspirațiuni contra siguranței Statului. Pe lângă aceste greutăți provocate de cestiunea naționalităților, ambele părți ale Monarhiei mai au și altele care isvorăsc din cestiuni de organizare și de reforme politice. In Ungaria guvernul a luat inițiativa legei stabilirea registrelor stărei civile, a acordărei de drepturi israeliților și a unei legi privitoare la căsătoriile mixte. Aceste reforme sunt crâncen combătute de clerul catolic. In Austria, cornitele TaafTe a propus un proiect de reformă electorală în sensul unei lărgiri însemnate a dreptului de vot. Acest proiect a fost rea primit de partidul liberal moderat, de conservatori și de polonezi; ei s-au unit pentru a răsturna cabinetul TaafTe după o guvernare de 14 ani și au format guvernul actual sub președinția Principelui Windischgraetz. Naște întrebarea dacă această combinațiune între elemente cam eterogene va putea să se menție mult timp și să învingă dificultățile ce va întămpina. In Italia anul n’a fost fericit. El a debutat cu faimoasa afacere a băncilor pe care Italienii au botezat-o Panamino. De acolo a început o criză permanentă care n’a fost întreruptă decât câteva zile prin serbarea strălucită a nunții de argint a Regelui Humbert și a Reginei Margareta,serbare la care a asistat și împăratul Germaniei. De atunci situațiunea s’a înrăutățit mereu și s’a produs o criză financiară din cele mai grave. Efectele de Stat au scăzut într’atât, încât purtătorii de rentă italiană au avut pagube enorme. Toate sforțările cabinetului Giolitti pentru a opri criza au rămas zadarnice. Pe lângă greutățile interioare s’au adăugat și complicațiuni externe provocate de incidentul de la Aigues Mortes, care era cât pe aci să aducă un conflict cu Francia. Cu toate acestea, Italia a făcut o primire strălucită flotei engleze, când dănsa a vizitat portul Tarent, făcând astfel un fel de contra-manifestare față cu vizita escadrei ruse la Toulon. In luna Noembre criza isbuca cu o nouă pucu prilegiul raportului comisiunei îi afacerea băncilor. Cabinetul Gioulti căzu și, abia după două debaî £ i ‘ rispi. Bătrânul luptător a primit o misiune din cele mai grele, căci, pe lângă criza financiară și economică de care Italia este bântuită, s’au produs în Sicilia niște tulburări grave care par a lua caracterul unei lupte sociale. Guvernul a fost silit a lua măsuri excepționale proclamând starea de asediu. Să sperăm că experiența și popularitatea de care se bucură. Crispi și patriotismul bărbaților politici vor isbuti să învingă dificultățile și să readucă Italia pe calea prosperității. In Francia ,evenimentele de căpetenie ale anului au fost alegerile legislative cu urmările lor și manifestările la care au dat loc vizita escadrei ruse și venirea amiralului Avelan cu statul său major la Paris. Lupta electorală era de o însemnătate mare, căci din rezultatul ei era să se vază dacă scandalurile produse de afacerea Panama se restrânseseră asupra Republicei, dând arme adversarilor săi. Isbânda repurtată de partidul republican a dat o dovadă strălucită despre vitalitatea formei de guvernământ pe care și-a dat-o Francia de la 1870 încoace. Majoritatea republicană care se racționase în Camera trecută închin mod primejdios pentru stailitatea instituțiunilor țării, a respătat prin alegeri o nouă codonie. Elementele extreme, atât din teapta cât și din stânga, au rămas o minoritate și s-a format o manitate compactă compusă de repblicani moderați. Urmarea a fost crerea cabinetului Dupuy ce cupndea elemente eterogene și formrea guvernului actual sub preșidiția d-lui Casimir Périer, care înfipează ideea republicană în forma s a moderată și de guvernământ. Ultiele alegeri pentru Senat au dat dovada că această combinațiu politică reprezintă curentul dommnant în Francia. O altă dovadă despre stabilitatea Republicei a fost dată prin atitudinea favorabilă pe care au adoptat-o față cu dânsa o parte din foștii regaliști în urma inspirațiunei Vaticanului. Era firesc ca această stabilitate să aibă ca efect creșterea înmurirei externe a Statului francez și să înlesnească apropierea mai intimă cu Rusia, care s’a manifestat într’un mod pacinic prin serbările francoruse. Singurul punct negru al situațiunei este creșterea anarhismului care s-a arătat prin mișelescul atentat al lui Vaillant. Pe de altă parte acest incident a avut ca rezultat o concentrare a elementelor moderate pentru apărarea ordinei sociale și a dat guvernului încă mai multă autoritate. Rusia a urmat și în anul acesta politica sa expectantă dând numai apropierei sale cu Francia o formă mai palpabilă și mai decizivă prin înființarea unei escadre în Marea Mediterană. Se înțelege că perspectiva unei modificări a echilibrului maritim în Mediterana a produs o mare emoțiune în Anglia, unde opinia publică urmărește totdeauna cu atențiune orice împrejurare care ar putea pune în pericol supremația maritimă a Regatului unit, mai ales pe o cale atât de însemnată ca aceea a Indiilor. De aceea cestiunea menținerea superiorităței flotei engleze a aruncat pentru moment un al douilea plan chiar marea reformă interioară, căreia d. Gladstone pare a fi închinat ultimii ani ai vieței sale. Dar bătrânul luptător nu e dintre acei cari dau înapoi în fața greutăților; cu toate că Homerule a fost respins de Camera lorzilor, este sigur că cestiunea va reveni pe tapet în cursul anului 1894 spre a i se da o soluțiune definitivă. Dacă vom cita reforma electorală în Belgia, incidentul între Spania și Marocul și, în fine, criza financiară din Grecia, credem că am dat un rezumat destul de complect al evenimentelor principale petrecute în anul 1893. Impresiunea generală este pacinica, în ce privește pacea generală, căci, cu toate urmările ce au urmat și urmează încă, se constată că echilibrul stabilit prin existența celor două mari constelațiuni europene indepărtează din ce în ce mai mult eventualitatea unui conflict între puterile cele mari. România este într’o pozițiune din cele mai principale pentru a a se folosi de această situațiune. Mulțămită înțelepciune cu care sunt conduse destinele sale și împrejurărilor care i-au dat timpul de a lucra fără preget la consolidarea sa, Statul român a trecut un an care a fost unul din cei mai critici pentru alte State mai puternice, fără ca finanțele sale să resimtă cea mai mică greutate și iară ca să întrerupă un singur moment opera sa de organizare internă în toate ramurile activităței sociale. Putem dar intra cu siguranță în anul ce începe mâine, căci pacea din afară ne dă răgaz pentru o muncă spornică în mâuntru. ----------------------—————————. TELEGRAME Camera franceză. — Escadra rusă la Alger Paris, 11 ianuarie. Camera a reales pe d. Dupuy președinte cu 290 voturi din 357 , iar d-nii de Mahy, Faure, Etienne și Lockroy, vice-președinți. Monitorul Flotei anunță că o parte din escadra rusească a Mediteranii se va îndrepta la 20 Ianuarie spre Vest; poate că va veni și în Franța. SÂMBĂTĂ 1/13 IAnUARIE 181 ANUNGIERI și INSRETKI Linia S0 litere petit pag. IV...................... Reclame.....................III..........................1,50 ....................... II.......................2,50 hi Paris anunciurile se primesc la Agenția Savas, 8 Place de la Bourse și Administrația .—.py STRADA DOAMNEI, 23 Un esemplar 15 Bani wmmmn noblețea din St. Petersburg ar avea intențiunea să ofere un banchet d-lui de Mohrenheim. . _ Disidență în Ungaria Budapesta, 11 Ianuarie. încă alți doui membri din partidul liberal au anunțat intenția lor de a părăsi partidul. Holera Petersburg, 11 Ianuarie. Holera s-a stins în guvernămintele Simbirsk și Orel. Din Brazilia Paris, 11 Ianuarie. Legația Braziliei a primit de la guvernul ei o depeșă desmințind într’un mod forma știrea demisiei președintelui Peixoto și declarând că situația guvernului e tare. ----------------------------------------------------Amiralul Avellan a înștiințat pe primarul Algerului că escadra sa va vizita Algerul in cursul iernei. Situația în Italia Palermo, 11 Ianuarie. Liniștea continuă în toată Sicilia. Roma, 11 Ianuarie. Contrar zgomotelor răspândite, lucrătorii s’au dus azi la lucru intr’o ordine perfectă. Trupele au fost primite la intrarea lor în Catana cu strigăte de : Trăiască armata ! Populația cerea imnul regal. Roma, 11 Ianuarie. Preotul Urso va fi transportat la Palermo; se zice că s’au găsit indiciile unei înțelegeri între dinsul și deputatul Defenee in privința agitației revoluționare din Sicilia. Ancona, 11 ianuarie. O bombă încărcată cu cartușe de revolver a isbucnit noaptea trecută în fața cazinului Dorio; stricăciunile sunt neînsemnate. In diferite locuri au fost explosii de petarde. Svonuri false Roma. 11 Ianuarie. Ziarele militare sunt autorizate să declare fals svonul unui pretins ordin al ministrului de resboiű ca să se urmeze forturile hotarului din Franța și din Elveția și bateriele de pe coasta mărei Tireniană. Tratatul germano -spaniol.—Impozitul asupra tutunului in Germania Berlin, 11 ianuarie. Reichstagul a adoptat în prima și a doua citire învoiala comercială provizorie cu Spania. A început apoi discuția impozitului asupra tutunului. Secretarul de Stat Posadowsky declară că desființarea drepturilor asupra grâului și a impozitelor asupra obiectelor de consumație ar produce un deficit de 269.750.000 mărci, pe care Statele Federale ar fi nevoite să -l înlocuiască. Introducția cerută a impozitului asupra venitului ca impozit al imperiului ar slăbi suveranitatea statelor federale în materie de impozit. Rămâne clar numai impozitul indirect și dreptatea cere ca tutunul să fie cel mai impus, ceea ce nu e posibil ca sistemul actual. Consumatorul de tutun va fi foarte puțin atins. Nu este nici o temere ca lucratorii manufacturelor de tutun să fie concediați. Consiliul federal menține proiectul in întregimea lui și nu are de loc intenția de a-i retrage. D. Fritzen din centru declară că partidul său respinge proiectul de impozit asupra tutunului in forma sa actuală. Ü. Stumm primește proiectul; el cere să se numească comisiuni speciale pentru impozitele asupra tutunurilor și asupra vinului. D. Basserman declară că o parte a liberalilor naționali ar primi proiectul dacă comisiunea ar găsi un alt sistem de impozit asupra tutunului. Camere agricole in Germania Berlin, 11 ianuarie Norddeutsche Zeitung afla că consiliul miniștrilor de azi s’a ocupat cu crearea de Camere agricole. Chestiunea defarmărei Londra. 11 ianuarie D. Gladstone a declarat Camerei comunelor că lordul Clarendon a incercat să invite marile puteri pentru a discuta chestiunea dezarmării, primise chiar din partea guvernului unei mari Ari un respuns foarte încurajator. Momentul actual, însă, nu este oportun pentru un asemenea demers pe lângă puteri. Aplanarea diferendului austro-sârb Viena, 11 ianuarie. Guvernul serbesc admițând observațiunile prezintate de guvernul austro-ungar ca respuns la propunerile sârbești în privința accizelor, acest diferend este aplanat, iar declarațiunile au fost semnate azi. Intre Albanezi și Muntenegreni Cetinje, 11 Ianuarie. Valiul a convocat pe toți șefii triburilor albaneze la Scutari, pentru a le transmite ordinele Sultanului care dorește să-l vază trăind in pace cu Muntenegrul. La hotare liniștea e complecțt, dar comunicațiunile sunt tot întrerupte. Schimbări în diplomația rusă. Viena, 11 Ianuarie Polii. Correspondent află din St. Petersburg că cercurile diplomatice de acolo discuta probabilitatea retragerii d-lui de Mohrenheim, ceea ce ar avea ca consecință o serie de numiri in corpul diplomatic rusesc. Este neîntemeiată știrea lui «Figaro» că înaintările în armată iată înaintările care s’au făcut în armată pe ziua de 1 Ianuarie 1894 . In infanterie La gradul de colonel: D-nii locotenenți-coloneli: T. Boldescu, in regimentul 27 Bacău și V. Rădulescu, în regimentul Suceava 16. La gradul de locotenent-colonel: D-nii maiori : Damian D. în reg. 27, Orleanu G. în reg. Dragoș-Vodă No. 29. și Rădulescu. At. în reg. 8 Buzeu. la gradul de maior : D-nii căpitani: Gardescu Ion, Tetrat G., Saegiu A., Ostian V., Misirliu C., Rrusescu V, Mărășescu N., Butnaru I. și Rădulescu C. La gradul de căpitan : D-nii locotenenți: Urdăreanu, Marghiloman A, Cornățeanu A., Stoianovici A., Crețescu I., Mehedințanu Gr., Parvanovicî, Bibescu , Petrovici , Dimitrescu D. și Teodorii T. La gradul de locotenent: D-nii sub-locotenențî: Badilescu Gr., Năstase Victor, Dobriceanu C., Capeleanu V., Constantinescu A., Verescu Ion, Epureanu V., Bilciurescu I., Rosetti Ercol, Șerbănescu P., Casianopol G. și Voiculescu V. In cavalerie La gradul de colonel: D-nii locotenenți-coloneli: Zosima Gr. în reg. 3 roșiori și Lambrino Al. in reg. 7 călărași. La gradul de locotenent colonel: D-nii maiori: Vițu, în reg. I de roșiori, Danielopol G., în reg . roșiori, Constantinescu N., in reg. 10 călărași (Vlașca). La gradul de maior : D-nii căpitani: A. Averescu, director al școalei de resbel, și A. Mustața in regii călărași. La gradul de căpitan : D-nii locotenenți: Goroneanu M și Gherman G. La gradul de locotenent: D-nii sublocotenenți : Gaicu D., Naumescu G., Manu I. C., Guriță N. și Teleman N. In artilerie La gradul de colonel: D. locot.-colonel Perticari. La gradul de locot.-colonel: D-nii maiori: Drăgulănescu A. și Zăhăreanu A. La gradul de maior: D-nii căpitani: Costescu C., Russo Emil și Paraschivescu. La gradul de căpitan : D-niî locotenenți: Rădulescu G., Popovici, Haralambie D., Lupescu A., Berneanu G., Miclescu Ad., Vasiliu I. Năsturel, Dimancea D., Solia C., Luncescu I., Rădulescu I și Verzea V. Za gradul de locotenent: D-niî sub-locotenenți: G. Chirițescu, Stavăr C., Stoica Ang., Grigorescu A., Protopopescu N., Glodeanu D., Gondeescu N., Moscu A., Sofronescu N., Butunoiu A., Rudeanu V., Macarovici V., Costescu C., Vlădescu I., Constantinescu M., Bujoreanu, Bejulescu I., Iacobescu C., Magheru M., Măgurea P., Mărgăritescu I. și Mustacoi N. Ingeniu La gradul de căpitan . D-nii locotenenți: P. Gheorghiu, Caloinescu A. și Opreanu I.