Timpul, ianuarie 1894 (nr. 1-23)

1894-01-02 / nr. 1

ANUL AL ȘASE­SPRE­ZECELEA. — No. 1 ABONAMENTELE In țară pe un an. . ......................................40 lei * pe­­ 5 luni.................................................20 lei „ pe 8 luni.................................................10 lei Pentru streinătate, an an....................................50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI, 23-Un exemplar 15 Bani EDIȚIA A TREIA 1­9­9­3 (In afar?­ Nota caracteristică a anului ce știrbește astă­zi este accentuarea celor două constelațiuni­­puternice pe care se t­ntemeiază de câți­va ani echilibr­ul european Tripla ali­anță a puterilor centrale a urmat a se manifesta prin întâlnirile între Suverani și înțelegerea între Francia și Rusia a luat un caracter mult mai b­rim prin vizita escadrei ruse la l’oulon și primirea strălucită ce s’a făcut­ ofițerilor ruși la Paris și pe tot drumul ce i au parcurs pe te­ritoriul francez. Să începem dar rezumând în scurt cele petrecute în fie­care dintre țările care fac parte din a­­ceste constelațiuni. In Germania faptul dominant al anului a fost votarea legei mi­litare, prin care efectivul armatei un timp de pa,ce se mărește într’un mod însemnat. Dar această lege nu s’a obținut fără o luptă crân­cenă; guvernul a fost silit să di­­solve Parlamentul și să proceadă la nouă alegeri. Rezultatul a fost favorabil parti­delor extreme, adică conservatori­lor și socialiștilor; leg­ea militară a fost votată, dar, cu câte­va luni în urmă, s’a votat și r echemarea iezuiților și d. de Captivi a avut de susținut o luptă diverșunată pentru a obține votarot conven­­puniFr de comercia cu­ România și cu alte State, care a f­ost eom­tratatul de comerciu cu A­sia­ Mai este și o altă cessiune îneminată a cărei rezolvare va da loca greu­tăți destul de mari; e vorba de stabilirea unor impozite nul me­nite a da resursele necesar pentru acoperirea sporului de cheltui­ ne­cesitat de mărirea efectivul­ ar­matei. Se prevede că aceste ipo­­zite vor provoca o agitație seroasă care va avea un răsunet piernic și în Parlament. Cu toate acstea, greutățile interioare ale Germaniei nu se pot asemăna cu acele de c are sunt bântuite c­­e­l­alte două faze ale triplei alianțe. In Au­stro-Ungaria cestiuea naționalităților a luat un cartier acut în ambele părți ale Mon­­­chiei dualiste. In Ungaria ruta este între elementul maghiar e de o parte și elementele româe și slave pe de alta. In Austria con­­flictul este între­ elementul germt și autonomiștii din Boemia. Se ști că agitațiunea cehă a ajuns la o atare grad de violență, în­cât gu­vernul central a fost­ silit să facă uz de prescripțiunile Constituțiunei care îl autoriză a suspenda liber­tățile constituționale în cazuri ex­cepționale. Cu toate acestea,­­miș­carea a urmat și deună­zi s’a co­mis la Praga, un asasinat politic, care a pus autoritățile pe urma unei întregi conspirațiuni contra siguranței Statului. Pe lângă aceste greutăți provocate de cestiunea na­ționalităților, ambele părți ale Mo­narh­iei mai au și altele car­e isvo­­răsc din cestiuni de organizare și de reforme politice. In Ungaria gu­vernul a luat inițiativa legei stabi­lirea registrelor stărei civile, a a­­cordărei de drepturi israeliților și a unei legi privitoare la căsăto­riile mixte. Aceste reforme sunt crâncen combătute de clerul ca­tolic. In Austria, cornitele TaafTe a propus un proiect de reformă elec­torală în sensul unei lărgiri în­­semnate a dreptului de vot. Acest proiect a fost rea primit de par­tidul liberal moderat, de conser­vatori și de polonezi; ei s-au unit pentru a răsturna cabinetul TaafTe după o guvernare de 14 ani și au format guvernul actual sub preșe­dinția Principelui Windischgraetz. Naște întrebarea dacă această com­bina­țiune între elemente cam ete­rogene va putea să se menție mult timp și să învingă dificultățile ce va întămpina. In Italia anul n’a fost fericit. El a debutat cu faimoasa afacere a băncilor pe care Italienii au bote­zat-o Panamino. De acolo a înce­put o criză permanentă care n’a fost întreruptă de­cât câte­va zile prin serbarea strălucită a nunții de argint a Regelui Humbert și a Re­ginei Margareta,­­serbare la care a asistat și împăratul Germaniei. De atunci situațiunea s’a înrăutățit me­reu și s’a produs o criză financiară din cele mai grave. Efectele de Stat­ au scăzut într’atât, în­cât purtătorii de rentă italiană au avut pagube enorme. Toate sforțările cabinetului Giolitti pentru a opri criza au ră­mas zadarnice. Pe lângă greutățile interioare s’au adăugat și compli­­cațiuni externe provocate de inci­dentul de la Aigues Mortes, care era cât pe aci să aducă un conflict cu Francia. Cu toate acestea, Italia a făcut o primire strălucită flotei engleze, când dănsa a vizitat por­tul Tarent, făcând ast­fel un fel de contra-manifestare față cu vizita es­cadrei ruse la Toulon. In luna Noem­­bre criza isbuca cu o nouă pu­­cu prilegiul raportului comi­­siu­n­ei î­i afacere­a băncilor. Cabi­netul Giou­lti­ căzu și, abia după două debaî £ i ‘ rispi. Bătrânul luptător a primit o mi­siune din cele mai grele, căci, pe lângă criza financiară și economică de care Italia este bântuită, s’au pro­dus în Sicilia niște tulburări grave care par a lua caracterul unei lupte sociale. Guvernul a fost silit a lua mă­suri excepționale proclamând starea de asediu. Să sperăm că experiența și popularitatea de care se bucură­­. Crispi și patriotismul bărbaților politici vor isbuti să învingă difi­cultățile și să readucă Italia pe ca­lea prosperității. In Francia ,evenimentele de că­petenie ale anului au fost alegerile legislative cu urmările lor și mani­festările la care au dat loc vizita escadrei ruse și venirea amiralului Avelan cu statul său major la Pa­ris. Lupta electorală era de o în­semnătate mare, căci din rezultatul ei era să se vază dacă scandalurile produse de afacerea Panama se res­trânseseră asupra Republicei, dând arme adversarilor săi. Isbânda re­purtată de partidul republican a dat o dovadă strălucită despre vitali­tatea formei de guvernământ pe care și-a dat-o Francia de la 1870 încoace. Majoritatea republicană care se racționase în Camera trecută în­chin mod primejdios pentru sta­­ilitatea instituțiunilor țării, a re­­spătat prin alegeri o nouă codo­­nie. Elementele extreme, atât din teapta cât și din stânga, au rămas o minoritate și s-a format o ma­­ni­tate compactă compusă de re­­pblicani moderați. Urmarea a fost crerea cabinetului Dupuy ce cu­­pn­dea elemente eterogene și for­­mrea guvernului actual sub pre­­șidiția d-lui Casimir Périer, care înfipează ideea republicană în for­­ma s a moderată și de guvernământ. Ultiele alegeri pentru Senat au dat dovada că această combina­­țiu­ politică reprezintă curentul dommnant în Francia. O altă do­vadă despre stabilitatea Republicei a fost dată prin atitudinea favora­bilă pe care au adoptat-o față cu dânsa o parte din foștii regaliști în urma inspirațiunei Vaticanului. Era firesc ca această stabilitate să aibă ca efect creșterea înm­urirei externe a Statului francez și să în­lesnească apropierea mai intimă cu Rusia, care s’a manifestat într’un mod pacinic prin serbările franco­­ruse. Singurul punct negru al situa­­țiunei este creșterea anarh­ismului care s-a arătat prin mișelescul aten­tat al lui Vaillant. Pe de altă parte acest incident a avut ca rezultat o concentrare a elementelor moderate pentru apărarea ordinei sociale și a dat guvernului încă mai multă autoritate. Rusia a urmat și în anul acesta politica sa expectantă dând numai apropierei sale cu Francia o formă mai palpabilă și mai decizivă prin înființarea unei escadre în Marea­ Mediterană. Se înțelege că perspectiva unei modificări a echilibrului maritim în Mediterana a produs o mare emoțiune în Anglia­, unde opinia publică urmărește tot­dea­una cu atențiune ori­ce împrejurare care ar putea pune în pericol supremația maritimă a Regatului­ unit, mai ales pe o cale atât de însemnată ca aceea a Indiilor. De aceea ces­tiunea menținerea superiorităței flo­tei engleze a aruncat pentru mo­ment un al douilea plan chiar ma­rea reformă interioară, căreia d. Gladstone pare a fi închinat ul­timii ani ai vieței sale. Dar bătrâ­nul luptător nu e dintre acei cari dau înapoi în fața greutăților; cu toate că Home­rule a fost respins de Camera lorzilor, este sigur că cestiunea va reveni pe tapet în cur­sul anului 1894 spre a­­ i­ se da o soluțiune definitivă. Dacă vom cita reforma electo­rală în Belgia, incidentul între Spania și Marocul și, în fine, criza financiară din Grecia, credem că am dat un rezumat destul de com­plect al evenimentelor principale petrecute în anul 1893. Impresiunea generală este paci­­nica, în ce privește pacea generală, căci, cu toate urmările ce au ur­mat și urmează încă, se constată că echilibrul stabilit prin existența celor două mari constelațiuni eu­ropene indepărtează din ce în ce mai mult eventualitatea unui con­flict între puterile cele mari. România este într’o pozițiune din cele mai principale pentru a a se folosi de această situațiune. Mulțămită înțelepciune­ cu care sunt conduse destinele sale și împreju­rărilor care i-au dat timpul de a lucra fără preget la consolidarea sa, Statul român a trecut un an care a fost unul din cei mai critici pen­tru alte State mai puternice, fără ca finanțele sale să resimtă cea mai mică greutate și iară ca să între­rupă un singur moment opera sa de organizare internă în toate ra­murile activităței sociale. Putem dar intra cu siguranță în anul ce începe mâine, căci pacea din afară ne dă răgaz pentru o muncă spor­nică în mâuntru. ----------------------—————————. TELEGRAME Camera franceză. — Escadra rusă la Alger Paris, 11 ianuarie. Camera a reales pe d. Dupuy președinte cu 290 voturi din 357 , iar d-nii de Mahy, Faure, Etienne și Lockroy, vice-președinți. Monitorul Flotei anunță că o parte din escadra rusească a Mediteranii se va în­drepta la 20 Ianuarie spre Vest; poate că va veni și în Franța. SÂMBĂTĂ 1/13 IAnUARIE 181 ANUNGIERI și INSRETKI Linia S0 litere petit pag. IV...................... Reclame.....................III..........................1,50 ....................... II.......................2,50 hi Paris anunciurile se primesc la Agenția­­ Savas, 8 Place de la Bourse și Administrația .—.py STRADA DOAMNEI, 23 Un esemplar 15 Bani wmmmn noblețea din St. Petersburg ar avea inten­­țiunea să ofere un banchet d-lui de Mohren­­heim. . _ Disidență în Ungaria Budapesta, 11 Ianuarie. încă alți doui membri din partidul liberal au anunțat intenția lor de a părăsi partidul. Holera Petersburg, 11 Ianuarie. Holera s-a stins în guvernămintele Sim­birsk și Orel. Din Brazilia Paris, 11 Ianuarie. Legația Braziliei a primit de la guvernul ei o depeșă desmințind într’un mod forma știrea demisiei președintelui Peixoto și decla­rând că situația guvernului e tare. ----------------------------------------------------­Amiralul Avellan a înștiințat pe primarul Algerului că escadra sa va vizita Algerul in cursul iernei. Situația în Italia Palermo, 11 Ianuarie. Liniștea continuă în toată Sicilia. Roma, 11 Ianuarie. Contrar zgomotelor răspândite, lucrătorii s’au dus azi la lucru intr’o ordine per­fectă. Trupele au fost primite la intrarea lor în Catana cu strigăte de : Trăiască armata ! Populația cerea imnul regal. Roma, 11 Ianuarie. Preotul Urso va fi transportat la Pa­lermo; se zice că s’au găsit indiciile unei în­țelegeri între dinsul și deputatul Defen­ee in privința agitației revoluționare din Sicilia. Ancona, 11 ianuarie. O bombă încărcată cu cartușe de revol­ver a isbucnit noaptea trecută în fața ca­­zinului Dorio; stricăciunile sunt neînsem­nate. In diferite locuri au fost explosii de petarde. Svonuri false Roma. 11 Ianuarie. Ziarele militare sunt autorizate să declare fals svonul unui pretins ordin al ministru­lui de resboiű ca să se urmeze forturile ho­tarului din Franța și din Elveția și bateriele de pe coasta mărei Tir­eniană. Tratatul germano -spaniol.—Impozitul asupra tutunului in Germania Berlin, 11 ianuarie. Reichstagul a adoptat în prima și a doua citire învoiala comercială provizorie cu Spania. A început apoi discuția impozitului asu­pra tutunului. Secretarul de Stat Posadow­­sky declară că desființarea drepturilor asu­pra grâului și a impozitelor asupra obiec­telor de consumație ar produce un deficit de 269.750.000 mărci, pe care Statele­ Federale ar fi nevoite să -l înlocuiască. Introducția cerută a impozitului asupra venitului ca impozit al imperiului ar slăbi suveranitatea statelor federale în materie de impozit. Rămâne clar numai impozitul indi­rect și dreptatea cere ca tutunul să fie cel mai impus, ceea­ ce nu e posibil ca sistemul actual. Consumatorul de tutun va fi foarte puțin atins. Nu este nici o temere ca lu­cratorii manufacturelor de tutun să fie con­­cediați. Consiliul federal menține proiectul in întregimea lui și nu are de loc intenția de a-­i retrage. D. Fritzen din centru de­clară că partidul său respinge proiectul de impozit asupra tutunului in forma sa ac­tuală. Ü. Stumm primește proiectul; el cere să se numească comisiuni speciale pentru im­pozitele asupra tutunurilor și asupra vinului. D. Basserman declară că o parte a libe­ralilor naționali ar primi proiectul dacă co­­misiunea ar găsi un alt sistem de impozit asupra tutunului. Camere agricole in Germania Berlin, 11 ianuarie Norddeutsche Zeitung afla că consiliul miniștrilor de azi s’a ocupat cu crearea de Camere agricole. Chestiunea defarmărei Londra. 11 i­anuarie D. Gladstone a declarat Camerei co­munelor că lordul Clarendon a incercat să invite marile puteri pentru a discuta chestiunea dezarmării, primise chiar din partea guvernului unei mari­­ Ari un respuns foarte încurajator. Momentul ac­tual, însă, nu este oportun pentru un a­­semenea de­mers pe lângă puteri. Aplanarea diferendului austro-sârb Viena, 11 ianuarie. Guvernul serbesc admițând observați­uni­le prezintate de guvernul austro-ungar ca res­­puns la propunerile sârbești în privința ac­cizelor, acest diferend este aplanat, iar de­­clarațiunile au fost semnate azi. Intre Albanezi și Muntenegreni Cetinje, 11 Ianuarie. Valiul a convocat pe toți șefii triburilor albaneze la Scutari, pentru a le transmite ordinele Sultanului care dorește să-l vază trăind in pace cu Muntenegrul. La hotare liniștea e complecțt, dar comu­­nicațiunile sunt tot întrerupte. Schimbări în diplomația rusă. Viena, 11 Ianuarie Polii. Correspondent află din St. Peters­burg că cercurile diplomatice de acolo dis­cuta probabilitatea retragerii d-lui de Moh­­renheim, ceea­ ce ar avea ca consecință o serie de numiri in corpul diplomatic rusesc. Este neîntemeiată știrea lui «Figaro» că înaintările în armată iată înaintările care s’au făcut în ar­mată pe ziua de 1 Ianuarie 1894 . In infanterie La gradul de colonel: D-nii locotenenți-coloneli: T. Boldescu, in regimentul 27 Bacău­ și V. Rădulescu, în regimentul Suceava 16. La gradul de locotenent-colonel: D-nii maiori : Damian D. în reg. 27, Orleanu G. în reg. Dragoș-Vodă No. 29. și Rădulescu. At. în reg. 8 Buzeu. l­a gradul de maior : D-nii căpitani: Gardescu Ion, Tetrat G., Saegiu A., Ostian V., Misirliu C., Rru­­sescu V, Mărășescu N., Butnaru­ I. și Rădulescu C. La gradul de căpitan : D-nii locotenenți: Urdăreanu, Marghi­loman A, Cornățeanu A., Stoianovici A., Crețescu I., Mehedințanu Gr., Parvanovicî, Bibescu , Petrovici , Dimitrescu D. și Teodorii T. La gradul de locotenent: D-nii sub-locotenențî: Badilescu Gr., Năs­­tase Victor, Dobriceanu C., Capeleanu V., Constantinescu A., Verescu Ion, Epureanu V., Bilciurescu I., Rosetti Ercol, Șerbă­­nescu P., Casianopol G. și Voiculescu V. In cavalerie La gradul de colonel: D-nii locotenenți-coloneli: Zosima Gr. în reg. 3 roșiori și Lambrino Al. in reg. 7 călărași. La gradul de locotenent colonel: D-nii maiori: Vițu, în reg. I de roșiori, Danielopol G., în reg . roșiori, Constan­tinescu N., in reg. 10 călărași (Vlașca). La gradul de maior : D-nii căpitani: A. Averescu, director al școalei de resbel, și A. Mustața in reg­ii călărași. La grad­ul de căpitan : D-nii locotenenți: Goroneanu M și Gher­man G. La gradul de locotenent: D-nii sub­locotenenți : Gaicu D., Nau­­­mescu G., Manu I. C., Guriță N. și Te­­leman N. In artilerie La gradul de colonel: D. locot.-colonel Perticari. La gradul de locot.-colonel: D-nii maiori: Drăgulănescu A. și Ză­­hăreanu A. La gradul de m­aior: D-nii căpitani: Costescu C., Russo Emil și Paraschivescu. La gradul de căpitan : D-niî locotenenți: Rădulescu G., Po­­povici, Haralambie D., Lupescu A., Ber­­neanu G., Miclescu Ad., Vasiliu I. Năs­turel, Dimancea D., Solia C., Luncescu I., Rădulescu I și Verzea V. Za gradul de locotenent: D-niî sub-locotenenți: G. Chirițescu, Stavăr C., Stoica Ang., Grigorescu A., Protopopescu N., Glodeanu D., Gondeescu N., Moscu A., Sofronescu N., Butunoiu A., Rudeanu V., Macarovici V., Costescu C., Vlădescu I., Constantinescu M., Bujo­­reanu, Bejulescu I., Iacobescu C., Magheru M., Măgurea P., Mărgăritescu I. și Mus­­tacoi N. In­geniu La gradul de căpitan . D-nii locotenenți: P. Gheorghiu, Caloi­­nescu A. și Opreanu I.

Next