Timpul, octombrie 1894 (nr. 216-239)

1894-10-01 / nr. 216

ANUL AL ȘASE­SPRE­ZECELEA. — No. 216 ABONAMENTELE In țară pe un an.......................................40 lei „ pe 6 luni .......... 20 lei „ pe 3 luni........................................10 lei Pentru a treinătate, un an...........................50 lel Redacția și Administrația — 28, STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani E­DIȚIA A TREIA Fetița României Alteța Sa Regală Principesa Maria, iubita soție a Principelui Moștenitor, a dăruit Casei Regale un nou vlăstar și țetei o nouă bucurie. Vestea nașterii micei principese a străbătut țara într’o clipă și, de la Capitală până la cele mai de­părtate unghiuri, a înseninat fețele și a încălzit su­etele. Mult a tînjit România de dorul d’a vedea născându-se pe pământul ei urmași din tulpina regală, de aceea nu este astăzi om, de la treapta cea mai de sus până la cea mai de jos, care să nu pre­­țuiască marea însemnătate a eve­nimentului și să nu împărtășească fericirea familiei regale. Și pare că Pronia cerească vrea să facă deplină mulțumirea mult încercatului nostru popor. Anul trecut, aproape pe vremea aceasta, s’a dăruit țetei un prin­cipe — împlinindu-se ast­fel aștep­tarea cea mai mare și mai fierbinte a tuturor Românilor. Evenimentul, pe lângă bucuria ce-o aducea Casei Regale, avea și o neîntrecută în­semnătate politică, căci se chieză­­șuia prin el continuitatea Dinastiei noastre, care scut ne-a fost și ne va fi în toată vremea și de a că­reia soartă s’a legat atât de strâns soarta neamului românesc. Nașterea principelui Carol a fost și e slă­vită de tot ce poartă numele de Român, ca un mare eveniment politic. Anul acesta ni s’a dăruit o prin­cipesă : după tînârul stejar care va avea să fie purtătorul de grije al țarei, acum o gingașă și plăpândă floare, o strălucită podoabă pentru Coroană, pentru Națiune. Evenimentul are, firește, mai mult caracterul familiar. Dar ce bucurie se poate întâmpla Casei noastre Domnitoare fără ca să fie adânc simțită și împărtășită de toată românimea? Și nașterea principesei e o mare bucurie, o mare alinare pentru fa­milia regală. Sunt ani de zile de când, fără o clipă de răgaz, iubita noastră regină plânge cu lacrămi amare pierderea gingașei Sale fiice. Durerea aceasta așa de adâncă, pe care nimic n’o putea alina, capătă acum o dulce mângăere, durero­sul gol se umple, nesecata jale se curmă. Țara prețuește însemnătatea aces­tui eveniment și ușurarea, pe care a simțit-o ori familia regală, pe deplin o simte întreaga Românie. După vremurile grele prin care a trecut țara noastră, după atâtea sbuciumări și lupte, o viață noua se începe pentru Dinastie și pen­tru Națiune. Credința în viitorul nostru se întărește și, cu mult ușurați, putem păși mai energic înainte. Furtunile ce ne-ar mai păstra soarta ne vor găsi mai întăriți, căci liniște și mulțumire e în casa noastră. De aceea, din adâncul inimei noastre și cu toată căldura, urăm: Să trăiască tînera mlădiță a Ca­sei Regale, Fetița României ! Toată viața, numai bucurie să răspân­dească în jurul Ei! Să trăiască fericiții părinți, prin­cipele și principesa de Coroană! Să trăiască Regele și Regina și mulți ani să se bucure de mângă­­erile gingașilor Lor nepoți! ------------------------------------------------­ TELEGRAME Conferința episcopilor unguri Budapesta, 11 Octombre. Conferința episcopilor s’a deschis azi sub prezidenția cardinalului Vaszary. A hotărât să menție și pe viitor principiile ce au că­lăuzit până acum pe episcopi în cazul când proectele respinse de Camera magnaților ar fi din nou depuse. Carantina de la Mustafa Pașa Constantinopole, 11 Octombre. Carantina de 24 ore impusă călătorilor din Europa ce vin prin cale ferată se va face de acum înainte la lazaretul de la Mus­tafa Pașa în loc de Thhatardja, unde călă­torii vor fi supuși numai la o revizie me­dicală. Achitare Paris, 11 Octombre. Curtea cu jurați a achitat pe girantul ziarului Libre Parole dat în judecată pen­tru un articol injurios către magistratură , însă a condamnat în lipsă pe d. Drumont, autorul articolului, la 3 luni închisoare și la 500 franci amendă. Din Spania Madrid, 11 Octombre. Ministrul de finanțe a ordonat verificarea caselor publice din provincii, din cauză că mai mulți perceptori au comis delapidări. Cutremur de pământ Seraievo, 11 Octombrie. O sguduitură destul de tare de cutremur de pământ s’a simțit la Trachuk, la 12­­/8 noaptea, In direcțiunea Est-Vest. Era înso­țită de un zgomot surd. ------------------------------------------------­ Un comunicat». Ei, vezi așa ! Nimeni nu poate să mai zică acum că tinerii noștri manifestanți nu s’au făcut băeți cu minte. Câte­va ziare din Capitală ne aduc în adevăr știrea că îla ultima lor Întrunire studenții ar fi hotărât să se astâmpere în­dată, dacă guvernul va da prin Monito­rul oficial al Regatului un comunicat spre a-i încredința că «nu desaprobă miș­carea studenților». Băețî mai clemenți, mai puțin preten­țioși nici că se pot găsi. Axente ar fi fost în drept să ceară destituirea întregului personal polițienesc, schimbarea guvernului, mutarea statuei lui Mihai Bravul în curtea caselor unde locuește el. Ar fi putut cere lumina elec­trică în permanență la domiciliul sau, plus revizuirea constituției, disolvarea Ca­merei și a Senatului. Axente a fost însă levent, Mircea Petrescu a fost clement și se mulțumesc cu un simplu comunicat, mititel, mititelul. Numai un guvern vitreg, vândut străi­nilor poate refuza o satisfacție așa bla­jină : trei rânduri de slove negre pe hâr­tie albă . Notați bine că această asigurare de bună prietenie din partea guvernului, Axente și cu Mircea erau în drept să o ceară de la miniștrii verbală, iar nu ti­părită. Ei ar fi putut pretinde ca minis­trul de externe urmat de un batalion de gendarmi pedeștri să vie cu picioarele goale în fața tronului lui Mircea-Vodă cel Petrescu și cu axente.... pardon ac­cente mlădioase să ceară eroare. La această umilire, Mircea și cu Axente nu voiesc să supue pe miniștrii țarei, ci se mulțumesc cu scuze prin Mo­nitorul oficial. Credem că guvernul nostru este prea înțelept ca să nu se acațe de această ul­timă ramură de scăpare ce -i întind cu așa magnanimitate mâinile încrucișate ale lui Mircea și Axente. Fără îndoială, în viitorul consiliu de miniștri se va hotărî în ce termeni urmează să fie redactat acel comunicat care va apare, dacă nu în Monitorul ofi­cial, cel puțin în Cerberul lui Safia. ------------------------«................................ Un „mare" discurs Am avut răbdarea creștinească să citesc discursul d-lui Dimitrie Sturdza. Partea cea mai interesantă, care m’a frapat, a fost aplausele care stau scrise de d. Dimitrie Sturdza în discursul d-nului Dimitrie Sturdza. Și am făcut un calcul, negli­iând con­ținutul ca mai puțin interesant de­cât nu­mărul aplauselor. Am găsit pe pagina întâia a suplimen­tului că cuvântul «aplause» subliniat este repetat de 23 de ori. Pe pagina a doua cuvântul magie­t a­­plauses este trecut de 15 ori, iar cuvântul lașa este h de 8 ori. Pe pagina a treia aplausele sunt în nu­măr de 15, cuvântul lașa este h de 8 ori și o dată esclamația s trădare! trădare hi Pe pagina a patra care, deși e ocupată numai pe jumătate, exclamația scumpă d-lui D. Sturdza este de 16 ori repetată și cu­vântul sa fa estet de trei ori. Trebue să adaug că la sfârșitul discur­sului am citit cuvântul împins la delir— aplauze prelungite. In total pe câte cele patru pagine *A­ p lauset de 69 ori, sa șa este 1» de 17 ori. Total 86 ori. Se mai poate susține că d. Dimitrie Sturdza, intendentul partidului liberal și al principesei Gorceacoff, n’a pronunțat un «mare» discurs ? X. X. ------------------------------------------------­ - si natural * E greu de numărat, fazele prin care a trecut «răsboiul sacru» declarat de uce­nicii clubului liberal în contra guvernului conservator, și mai greu de numărat încă șirul nesfârșit de infamii ce s’au aruncat asupra celor cari au avut prudența să evite ridicolul în această perioadă de per­manentă nerozie. De la 14 Septembre, când urmașii lui Mircea au pornit să înfigă drapelul lui Meschin în curtea prefecturei de poliție, și până azi, când în cercurile studențești a început să se agite chestiunea unor fon­duri subtilizate fără declarație în regulă, insultele și calomniile au curs cu ploaia peste studenții cari, mai bine inspirați de­cât înțelepții partidului liberal, au declinat din capul locului ori­ce solidaritate cu lo­gofeții colectivității. Dintre aceste victime ale neobrăzării celor puși în solda Caracialelor, studentul Ștefănescu-Goangă este cel asupra căruia s’au revărsat mai în belșug balele hidro­­fobilor de la Voința Națională. Timp de două săptămâni coloanele organului colec­tivist au debordat de insulte și calomnii la adresa acestui tînăr universitar, a cărui unică vină este că, dându-și seamă, ca și cea mai mare parte din colegii săi, de prăpastia către care îl împingeau Coen­t jiopolis și Sihlenul colectivității, s’a oprit­­ timp pentru ca toată răspunderea scan­dalurilor petrecute să privească pe cei cari le organizaseră. Dar tocmai această purtare, aprobată de toată lumea cuminte, este considerată ca crimă de către Voința Națională și cel care o inspiră. Și din punctul lor de vedere colectiviș­tii au dreptate: atitudinea corectă a stu­denților, cărora organul liberal le face o­­noarea de a le consacra zilnic coloane de insulte, a lăsat să se vază două lucruri de­o­potrivă supărătoare pentru agtiații după putere: Intuiți, că colectiviștii nu respectă nimic când pornesc la vânătoare după budget, și al douilea, că în ceea ce privește judecata și patriotismul, bătrânii partidului liberal sunt mult mai tineri de­cât studenții universitari. Așa fiind lucruri­le, mai e pare mirare că Voința spumează de furie și că coloanele II sunt pline de calomnii la adresa tine­rilor universitari cari au arătat și de astă dată câtă ticăloșie trebue strânsă la un loc ca să formeze un partid colectivist ? ■------------------------♦-----------------------­ MANEVRELE — Relație oficială — Marți, 27 Septembre, la orele 12 și ju­mătate, M. S. Regele, împreună cu A. S. Principele ereditar Bernard de Saxa-Mei­­ningen și A. S .. Principele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, însoțiți de d. general Poenaru, ministrul de resbel, atașații mi­litari, ofițerii străini cari au asistat la manevre, un numeros stat-major și suitele, încălecară și merseră pe terenul ales, în apropiere de Vasluiu, în valea rîului Bâr­lad, pentru revista și defilarea trupelor ce au luat parte la manevre. Sosirea Regelui fu anunțată prin salve de artilerie, iar d. general Barozzi, cu­ SAMBATA 1 OCTOMBRE 1894 ANUNCIURI șI INSERȚII «f­­I­ af Linia 30 litera petit pag. IV......................0,40 f­rp »* 1 aw VJI # Ai In țalis anunciurile se primesc la Agenția * Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația ^*t*»1.23.STRADA DOAMNEI. 23 -Un exemplar 15 Bani mandantul trupelor, ’I prezentă situația și raportul. Suveranul trecu pe dinaintea corpurilor de armată III și IV, așezate pe două linii, cu un front de aproape 3 kilo­metri, fiind aclamat cu frenetice urări. In întâia linie se aflau 53 batalioane, așezate în coloană de atac, și în a doua 32 escadroane, 26 baterii, coloanele de munițiuni și ambulanțele. Apoi Majestatea Sa primi defilarea, care se făcu pe batalioane în coloană de com­panii în gloată, pe escadroane și pe baterii. A. S. R. Principele Moștenitor, cu bata­lionul ce comanda, a defilat în fruntea tuturor trupelor. Trupele ce au defilat au fost : Corpul III de armată, comandat de eneralul de divizie C. Barozzi, compus in diviziile a V-a și a IV-a. Divizia a V- a era sub comanda generalului de bri­gadă I. Algiu, formată din brigadele 9 și 10 de infanterie, comandate de colonelii N. Ionescu și Th. Iatropol. Brigada a 9-a cuprindea batalionul 1 de vânători, coman­dat de A. S. R. Principele Moștenitor, și regimentele Prahova No. 7 și Mircea No. 32, comandate de locotenenții-coloneii Th. Vidulescu și C. Sorescu. Brigada a 10-a cuprindea regimentele Buzau No. 8 și Ia­lomița No. 23, comandate de locotenentul­­colonel Ath. Rădulescu și colonel Th. Boldescu. Divizia a IV-a era sub comanda generalului de brigadă I. Argetoianu, for­mată din brigadele 11 și 12 de infanterie, comandate de colonelii A. Leon și Sc. Scheleti. Brigada a 11-a cuprindea bata­lionul 2 de vânători, comandat de maiorul M. Aslan, și regimentele Râmnicu­ Sărat No. 9 și Putna No. 10, comandate de lo­cotenenții-coloneii I. Petrovici și D. Cocea. Brigada a 12-a cuprindea regimentele Siret No. 11 și Tecuciu No. 24, comandate de locotenenții-coloneli G . Orleanu și G. Lipan. Brigada de cavalerie a acestui corp de armată, comandată de locotenentul-colonel C. Corlătescu, cuprindea regimentele 11 și 12 de călărași, comandate de maiorii A. Mustață și L. Savnoglu. Artileria acestui corp de armată era formată din brigada a 3-a de artilerie, comandată de colonelul Sc. Christodorescu, și cuprindea: artileria de corp; regimen­tul 3, comandat de colonelul A. Fălcoianu; artileria diviziei a V-a, comandată de lo­­cotenentul-colonel G. Mavrocordat, for­mată din regimentul 7, comandat de ma­iorul V. Ionescu, și artileria diviziei a VI- a, comandată de locotenentul-colonel Drăgulinescu, formată din regimentul 11, comandat de maiorul A. Popescu. Trupele de geniu ale acestui co­rp erau formate dintr-un batalion comandat de maiorul I Minculescu. Corpul IV de armată, comandat de generalul de divizie C. Budișteanu, com­pus din diviziile VII și VIII. Divizia a VII-a era sub comanda generalului de brigadă C. Pilat, formată din brigadele 13 și 14 de infanterie, comandate de coloneii­ Bibică V Roseti, și Vasiliu Zamfir. Bri­gada a 13-a cuprindea batalionul 4 de vânători, comandat de maiorul L. Mavro­cordat, și regimentele Cantemir No. 12 și Racova No. 25, comandate de maiorul Botez Diculescu și locotenentul-colonel G. Ionescu. Brigada a 14 a cuprindea regi­mentele Ștefan cel Mare No. 13 și Ro­man No. 14, comandate de locotenenții­­coloneii P. Stamatopol și G. Veropol. Di­vizia a VIII-a era sub comanda genera­lului de brigadă M. Pastia, formată din brigadele 15 și 16 de infanterie, coman­date de colonelii Gr. Giosan și D. Ben­­gescu. Brigada a 15-a cuprindea regimen­tele Răsboeni No. 15 și Bacău No. 27, co­mandate de maiorul V. Dimitriu și lo­cotenentul-colonel Damian. Brigada a 16-a cuprindea regimentele Suceava No. 16 și Dragoș No. 29, comandate de colonelul V. Bădulescu și maiorul Niță, Soare. Brigada de cavalerie a acestui corp de armată, comandată de colonelul A. Beller, cuprindea regimentele 5 și 9 de călărași, comandate de locotenenții-coloneii Cealic și Sc. Pombriant. Artileria acestui corp de armată era for­mată din brigada 4 de artilerie, coman­dată de colonelul Șerban Pascu, și cuprin­dea : artileria de corp; regiment­ul 4 de artilerie, comandat de locotenentul-colonel N. Ștefănescu ; artileria diviziei a Vll-a comandată de locotenentul-colonel V. Cri­­mineanu, formată din regimentul 8, co­mandat de maiorul T. Constantinescu, și artileria diviziei a VIII-a, comandată de locotenentul-colonel M. Stroescu, formată din regimentul 12, comandat de maiorul Tietimen. Divizia independentă de cavalerie co­mandată de generalul de brigadă S. Băi­­coianu, formată din brigadele 1 și 2 de cavalerie, comandate de generalii de bri­gadă D. Salmen și Candiano-Popescu. în­tâia brigadă cuprindea regimentele 3 și 4 de roșiori, comandate de coloneii­ Gr. Zossima și N. Costescu. A doua brigadă cuprindea regimentele 6 de călărași și 2 de roșiori, comandate de locotenenții-colo­­neii R. Boteanu și Danielopol. Artileria diviziei de cavalerie comandată de maio­rul C. Costescu era formată din 2 bate die călărețe. Această divizie de cavalerie a defilat mai întâiu în trup, după care Regele or­donă executarea unei șarje, cu toate re­gimentele desfășurate în o singură linie, care se făcu cu multă regulă. Apoi toți ofițerii generali și superiori se strînseră în cerc împrejurul Maiestății Sale, care făcu critica manevrei cu o com­­petință cunoscută și apreciată de întreaga armată. In urmă, Suveranul arată înalta’i mulțumire d-lui ministru de resbel, d-lul șef al marelui stat major și d-lor coman­danți de corpuri de armată pentru silin­țele ce au pus spre reușita acestor mane­vre, executate cu un efectiv de 35.000 de oameni, cel mai mare ce s’a strâns până acum pentru asemenea scop; ofițerii adu­­nați salută cu strigări entusiaste cuvin­tele Regelui. De pe câmpul de defilare, Majestatea Sa, împreună cu Auguștii oaspeți și cu Principele Moștenitor, înconjurat de un numeros stat major. Se întoarse călare în oraș, unde la orele 5 jum, ajunse la Car­tierul Regal. Toate stradele pe unde a trecut Suve­ranul pentru a merge la câmpul de defi­lare, erau frumos împodobite cu drapele, verdeață și arcuri de triumf. Defilarea, fiind favorizată, ca și mane­vrele, de un timp frumos, a fost impună­toare, înfățișarea soldaților bărbătească, iar pe fețele cetățenilor, în număr de mai multe mii, cari acopereau câmpul și înăl­țimile de împrejur, veniți din diferite părți ale țarei pentru a asista la această stră­lucită sărbătoare, se vedea o bucurie ge­nerală. La orele 7 seara, Suveranul oferi un mare banchet la palatul administrativ, la care au luat parte, pe lângă Auguștii oaspeți și Principele Moștenitor, general Poenaru, ministru de resbel; general Lahovari, șe­ful marelui stat-major; generalii Barozzi, Budișteanu, Pilat, Berendeiu, Algiu, Pas­tia, Băicoianu, Salmen, Candiano, I’opescu; medicul inspector-general Fotino; prima­rul ; prefectul; atașații militari; ofițerii străini; d. Duca, directorul general al căilor ferate ; Cotescu, șeful mișcărei; toți ofițerii superiori șefi de corpuri și ser­­viciumi; Casa militară a Suveranului și suitele principilor; în total peste 140 per­soane. La sfârșitul mesei, Majestatea Sa ridică următorul toast : «Cu un simțiment de mândrie am stră­bătut, în aceste zile de manevră, vechile câmpuri de luptă pe care marele Domn al Moldovei a câștigat cea mai strălucită isbândă, care a hotărât de viitorul Vrei și a avut chiar o înrîurire asupra eve­­nimen­telor din Europa. Numele lui Ște­fan-Vodă și vitejia ostașilor si­ găseau­ atunci un puternic răsunet în toată lumea creștinească și faptele sale răsboinice au­ remas pururea ca o vrednică pildă pentru neamul românesc.­­Ele au împlântat într­ensul virtuțile militare și, după 400 ani, urmașii vite­­rejilor din trecut au dobândit prin sân­gele lor mărirea și neatîrnarea Româ­niei. Salut, dar, cu deosebită bucurie, în aceste locuri istorice, o mare parte a ar­matei mele, sigur fiind că ea tot­da­una va fi pătrunsă de înalta sa datorie. Ridic paharul Meu în onoarea corpului III și IV, care și-au­ atras, în timpul manevre­lor, vina Mea mulțumire. Sper că veți păstra, de aceste zile pline de învățătură, o amintire tot așa de adîncă, precum este bucuria ce o resimt de-a­ți găsi în mijlocul d-voastră, s­ă trăiască armata !». Aclamații vii și călduroase salutară Au­gusta cuvântare. Apoi Majestatea Sa mai adăogă: «Al douilea pahar îl ridic în onoarea județului și orașului Vasluiu, care cu dra­goste și bucurie m’au întîmpinat împre­ună cu armata. Mulțumindu-se de căl­duroasa primire, urez județului și ora­șului prosperitate și bogăție, iar locuito­rilor sănătate». După care d. ministru de resbel rosti cuvintele pe care le reproducem la ru­brica «Informații» Aceste cuvinte înflăcărară pe oaspeți și, în timp de câte­va minute, sala răsună în strigăte de «ura» și «trăiască». La orele 8 jum. se făcu o retragere cu facle și se trase un foc de artificii la gră­dina publică din deal, situată în fața pa­latului administrativ. Regele eși în bal­con și fu viu aclamat de numeroșii cetă­țeni ce se grămădise împrejurul palatului. Suveranul bine-voi, apoi, a vorbi cu multă afabilitate cu oaspeții până la orele 10, când se retrase la cartierul regal, străbătând stradele orașului frumos ilu­minate și aclamat de public. --------------------------------------------------—­—— -----—

Next