Timpul, ianuarie 1895 (nr. 1-24)
1895-01-01 / nr. 1
yrr^ UWA-i JLTXJLJ yiXA X JUI—k/x jju x. ABONAMENTELE n țară pe un an...................................40 lei „ pe 6 lani ..................................20 r pe 8 luni..................................10 lei lei pentru streinitate, un an......................50 lei Redacția și Administrația - 2? ȘTltADA DO AM? EÍ, 23 —r U Un esemplar 15 Bani I A s\F\ j' 1 r I v_ DUMINECA 1/13 IANUARIE 1895 ANUNCIURI și INSERȚII vnia 30 litere petit pag. IV................. eclame . . . „ III ..... . y» ... n ii [la Paris anunciurile se primesc la Ageri, jfi I Havat, 8 Place de la Bourse . Redacția și Administrația "23. STRADA DOAMNEI, 2 Un exemplar 15 Bar PROST DEBUT urmând vechiul lor sistem de nuptă, neavând nimic de oferit terei, colectiviștii au adoptat obiceiul de a crea agitațiuni artificiale împrejurul unor legi votate sau propuse de conservatori. Este însă de notat că ei nu agită de ce atunci când legile sunt de natură a fi restălnăcite cu mai mare înlesnire. De pildă, ei știu cât de ușor este de aj induce opinia publică în eroare, când e vorba de convențiuni de comercia, de legi economice sau de legi de impozita care conțin o sumedenie de paragrafe și de dispozițiuni a ținti‘ o miűrocu noasă pe care o crease împrejurul ei propaganda colectivistă. Tot așa au procedat dversarii noștri ?i în celel’alte ’stiuni în care ’aț încercat a făiii agitațiuni în oatra noastră, ca nhestiunea confențiunilor comerciale, în aceea a modificărei tarifului autonom ce era legată cu dérsa, în fine în cestiunea națională. Pretutindeni au întrebuințat aceleași mijloace neoneste, discutând c reaua credință cea mai vecită, schimbând din textul legilor și schimonosind cumintele, aruncând acuzări și bârfeli in vânt, vorbind de trădare de neam, de călcare a Constituției, de venire a intereselor țetei și așa mai departe. Oncât de dibacil au fost, însă, în scene agitările lor, efectul n’a put fi decât trecător, căci la ura urmetor adevărul trebuia să ias la lumină. Industrialii și comercialii au sfârșit prin a se convinge că regimul conservator, departe de a negligia interesele taré prin convențiunile de comercia și îi genere prin politica sa economia și financiară, a făcut un mas bine: a consolidat saluta, a asgurat debușeuri proraț^elor noastre, punându-le totoatărât adăpostul tarifelor diferen’ale și a menținut creditul țerei. "’razele umflate și clișeurile învechite s’au tocit în fața faptelor și,u toată nepăsarea cu care adeseri amicii noștri au tratat agitaiunile colectiviste, ele au trecut iă a clătina câtuși de puțin șinațiunea partidului și a guverului conservator. Adversarii noștri au voit să servească de aceste cestiuni în aleerile generale pentru comună, ându-le o semnificare politică; el a cutrierat țara repetând în toate arțile atacurile lor violente, acuațiunile și bârfelile lor nedemne c cestiunea națională, în aceea a invențiunilor de comerciț, în privița legei maximului, în fine în tate cazurile unde sperau că pot aduce în eroare masele populare, rezultatul a fost aproape nul; abiar câteva orașe au izbutit să cuerească câte un colegiu și, în cele mai multe cazuri, izbânda n’a fost atorită puterilor lor proprii, ci o mare parte diviziunilor locale are s-au produs în tabăra noastă. In fine, Parlamentul s’a deschis; oratorii opozițiunei au ocuat tribuna săptămâni întregi ducând din nou în fața țerei și a suveranului șirul doleanțelor și al cazărilor ,pe care le repetaseră de câtea ori prin presă și adunări publice; ei au fost însă reduși laăcere prin respunsuri sdrobitoare; precum foarte bine a observat d ^ani, discuțiunea mesagiului a fost de astă-dată -nndev. - m&m' al opozițiunei. Colectiviștii s’au vezi?1 cui iuți, sdrobițî, anihilați în ParchM11 țară mișcarea lor numai "Țresunet, căci ițele erau uzate cunoscute ; atunci au căutat un nou mijloc de agitare și au crezut că l’au găsit în legea minelor. Și aci era vorba de o ma 1 reformă economică care atinge mai multe cestiuni complexe, asupra cărora este ușor de a induce publicul în eroare. Jurisconsulții și economiștii de frunte au tratat și au desbătut aceste cestiuni sub toate formele lor. S’au putut ivi păreri deosebite, teorii și sisteme diferite, dar nicăeri nu s’a văzut discutându-se o reformă ca legea minelor în modul cum voesc s’o adică tot cu și de bârfelita lor tactică ;1 pus pe agivechile clișeuri de «călcare de constituție», de «trădare de patrie», de «venzarea țerei la străini», etc. De astă dată însă au găsit ca aliați câteva individualități veslete, câțiva nemulțumiți cu cari au isbutit a forma așa zisa asociațiune anti-miniera. Această stranie formațiune sau mai bine conglomerat politic a inaugurat acțiunea sa prin o întrunire publică, în care partidul și guvernul conservator s’au taxat de trădători și vânzători ai neamului românesc, s’a anunțat o campanie violentă în contra lor, pentru salvarea bunurilor celor mai scumpe ale națiunei, a constituției și a naționalităței. Campania s’a oprit însă aci, fiind întreruptă de sărbători; se vede că salvarea patriei pusă în primejdie a putut fi amânată până după vacanțiile parlamentare. Ce vrei! Și patrioții cei mai înflăcărați au nevoe de a se odihni în timpul Crăciunului. Dar iată că la Brăila erau să se facă alegeri comunale ,în urma disolvărei unui consiliu comunal compus de colectiviști. Prilegiul era bun pentru a încerca popularitatea asociațiunei anti-miniere; șeful și statul-major al colectivităței s-au transportat pe malurile Dunărei, însoțiți fiind de Banca națională, de Creditul funciar rural și urban și ocrotiți de binecuvîntarea P. S. S. Episcopului Dunărei de Jos. S’au organizat întruniri și manifestationi zgomotoase în care s’a vorbit din nou de legea maximului, de cestiunea națională, de convențiunile de comerciu și, ca buchet, s’a pus pe tapet legea minelor. Prin urmare, opozițiunea a voit să facă din alegerile comunale de la Bră la o piatră de încercare pentru campania inaugurată de «asociațiunea anti-minieră». Lupta s’a pus pe punctul cel mai arzător al politicei militante a momentului. Amicii noștri au primit’o cu toate împrejurările nefavorabile în care se prezenta pentru ei în localitate. Ei bine! P rezultatul a fost izbânda noastră în primul colegiu, acolo unde o cestiune atât de complexă ca legea minelor putea să fie înțeleasă. In colegiul al 2-lea certurile și desbinările locale, violențele la care poate să dea loc escitarea maselor inconșciente, vor putea să influențeze în contra nostră. Dar remâne cert că debutul asociațiunei n’a fost fericit, de câtva timp iaft rtrțiele írr Franțați în lumea întreagă. D. Challemel-Lacour a făcut aluzie la renta alegere a unui deputat din Paris, zic că dacă asemenea alegeri ar deveni lente ar turbura țara. .inoța a reluat discuția budgetului legiune, fie onoare. Afacerea Stambulov Viena, 11 Ianuarie. .n Sofia din sorginte bună Compona. .v ■holitice că acuzația în contra-li. i ob'i'ow de complicitate în asasi. a • Bekeff este cu desăvârșire în 3 fala • că obabiU s’a și dat deja ordonanța de neurmărire. Italicii din Istria Parenzo, 11 Ianuarie. Mulțimea s'a leat seara în fața palatulu Dietei și lor italieni singuoast orațiuni deputațilieni ! Trăiască Istria .1 fiască deputații statulțimea a parcurs stradele cântând arii italiene. La 10 ore ordinea era complectă. TELEGRAME Din Parlamentul francez Paris, 11 Ianuarie. D. Ghailemel-Lacour, luând in posesiune președinția, a rostit un discurs. A zis că țara are încredere în înțelepciunea și tăria Senatului pentru a combate utopie’e care IESPITIE3 Bandelt colec tiv iste Radu Mihaiu a murit., Moruzl c ? mai este prefect al poliții Capitalei., colctiviștii nu mai dețin puterea, dar bandele lor există sub direcțiunea clubului colectivist și din când în câd sunt pure în mișcare. Ca niște corpuri de armată ce se concentrează în timp de răsboiu, bandele colectiviste de bătăuși sunt contate în timp de alegeri și detașate prin județe. Șefii acestor bande, d. Dim. Sturdza, Stolojan, Aurelian și alții pornesc în capitalele județelor spre a lua cuvântul la întruniri publice și după ce au sfârșit de vorbit, dacă rezultatul nu a fost satisfăcător, bandele au misiunea să convingă cu bâta pe acei cari nu s’au lăsat să fie convinși prin cuvintele colectiviste Reaparițiunea acelor bande de bătăuși s’a semnalat publicului la colegiul al 2-lea din ... înfrângerea ce liberalii suferiseră la colegiul I-iI. Acești mizerabili au înspăimântat orașul, petrecând nopțile prin cârciumi, înghițând ocale peste ocale de vin și rachiu și terorizând pe toți cei ce nu -și arätau pe față simpatiile lor pentru candidații colectiviști. Apoi cu ciomagul în mână, pregătiți pentru luptă, cu mințile perdute, au pornit-o la alegeri și au dat astfel naștere la mai multe conflicte, așa încât armata și forța publică au trebuit să intervie, după cererea președintelui biuroului, spre a restabili ordinea. Că acești bandiți erau emisarii, colectiviștilor, nici nu mai încape vorbă. Intr’adevăer, ce interes ar fi avut administrația sau comitetul conservator să însceneze asemenea scandaluri ? Nici unul, din contra. La colegiul I, alegerea se făcuse în liniște, în așa liniște încât Voința Națională cu toată nedreptatea ce arată față de noi, cu toată furia învinsului, nu-și explică izbânda conservatorilor decât prin presiuni, corupție, intimidări și nu poate semnala un singur incident petrecut pe stradă sau la alegeri, o singură bătae sau ceartă. Pentru ce dar ar fi organizat administrația asemenea bande ? In consiliul comunal, după rezultatul colegiului întâia, chiar în cazul unei înfrângeri la al 2-a, conservatorii aveau deja majoritatea. Bunul simț îți arată îndată că numai colectiviștii aveau interes să organizeze asemenea scene scandaloase și instrucția deja începută, arestările făcute până în prezent ne întăresc în această credință. Nu ne rămâne decât să cerem justiției o cercetare serioasă, amănunțită și o pedeapsă exemplară pentru a se stârpi o dată din alegerile noastre instituțiunea bătăușilor. ------------------------«----------------------- In jurul bugetului In două rânduri am demonstrat Adevărului că pesimismul sau în aprecierea situației budgetare a anului curgător nu are nici un temeiu; ziarul acesta se încearcă iarăși să prezinte starea financiară în culori negre bazat pe tabela încasărilor și cheltuelilor efectuate la ministerul finanțelor până în ziua de 31 Octombre a. c. și pe motivul că în cele de întâi ziuni ale exercițiului 1894—95 s au încasat 9 milioane lei mai puțin decât n epoca corespunzătoare a exercițiului precedent. Iată cum raționează confratele nostru : «Vra sa zică în primele 7 luni ale anului budgetar curent s’au încasat 105.608.183 lei cu 9.270.020 lei mai puțin ca în anul precedent. încasările de acum sunt deci abia de 52 ° C în timp ce anul trecut se incasă în același timp 61*]0 din totalul evaluațiunilor budgetare, adică cu 9 ° 0 mai puțin pentrui anul ăsta. La sfârșitul lunei trecute se în ycasase 43 6 °0, adică 7.4 °0 mai puțin decât în perioada corespondent a anului 93—94, iar cu o lună mai în urma proporția era de 6 °/6.Vra să zică proporția defavorabilă pentru anul curent se menține, ba chiar se accentuiază. «Ce rezultă de aci ? «Dacă în 7 luni nu s’au putut realiza decât 52 la sută din evaluări, rezultă că pe 12 luni nu se vor încasa decât 89 la suta din totalul evaluărilor budgetare, ceea ce reprezintă un deficit de circa 23 milioane pentru exercițiul curent sau 20 milioane dacă ținem ia seamă încasările efectuate în anii trecuți în coruptul exercițiului acest 1a. Am reprodus dinadins întregul pasagiu pentru a se vedea și mai bine partea șubredă a argumentărei. Toate deducerile Adevărului cad de la sine, când îl vom reaminti un punct esențial : că anul trecut budgetul sa încheiat cu un escedent bănesc de peste 20 milioane lei. Din pricina aceasta nu încape nici o comparație între încasările anului trecut și cele ale anului curgător și din aceeași cauză toate socotelile ce se fac nu pot avea un rezultat practic din punctul de vedere al prezicerilor pozitive. Reamintim încă un lucru confratelui nostru: pentru budgetul anului 1894—95 d. ministru al finanțelor nu prevede nici un excedent și s’a mărginit a exprima speranța că va fi echilibrat cu resursele obicinuite. Și în situația agricolă și comercială de est-timp aceasta va fi iarăși un succes pentru administrația finanțelor noastre. Dacă ar fi să ne aventurăm, cum a făcut Adevărul, în calcule comparative, în extrageri de procente și deducțiuni fantastice, nu am avea decât să uzăm de socotelile Adevărului și să spunem următoarele : dacă încasările din anul trecut erau de 01 la sută pe timpul primelor 7 luni și budgetul a dat un excedent de 20 milioane lei, încasările anului curent fiind de 52 la sută în aceeași perioadă, anul financiar va trebui să se încheie cu un excedent de 12 milioane . Dar a raționa așa echivalează cu a căuta să scoți luna din puț și în astfel de greșeală a căzut «miratele nostru, cu toate că s-am dovedit o dată că rezultatul final al unui budget nu se poate prevedea după cifrele câtorva luni și pe temeiul comparațiunilor O dată plecat de la premise false, argumentația, oricât de logică ar părea, nu poate duce la încheierea adevărată; în chestie de finance, adevărul acesta este și mai evident. Dacă pentru a obține, de pildă, numărul 100 mă încăpățânez să înmulțesc 4 cu 20, nu voi putea ajunge nici o dată la cifra trebuincioasă, oricum ași suci cifrele. Așa a făcut Adevărul. Fie liniștiți și confratele nostru și toți cei l’alțî pesimiști. Nu numai că nu vom avea la sfârșitul anului financiar vezi un deficit demn de menționat, dar deja faptul că pe acest timp de criză fiecare lună se încheie cu excedente bănești trebue să mulțumească pe toți aceia cari au interes ca finanțele țărei să se menție intr’un echilibru priincios. C. D. Woiszleghi, polonez,ă declara lucrătorii polonezi nu sunt încă socia Ministrul Koller a zis că democraț cialiștî glorifică revoluțiunea; el al tuturor partidelor să se unească pt protegiarea religiunei.Aplause la dren D. Liebermann cere ca să se prof populațiunea în contra Israeliților. D-niî Hohenberg, Goelphe, Roebe partidului poporului,și Sigl, bavarez, cu proiectul. Urmarea pe mâine. Berlin, 11 Ianuar D. Schaedler a întrebat pe miniștri răsboiu în comisiunea budgetului din Retag asupra punctului unde se află modificarea codului militar. Ministrul de resbel a declarat că ține punctul său de vedere pe care a rătat anul trecut; toate svonurile ca nu sunt de pură invenție Se lucreas codul militar. DIN GERMANIA Demisia guvernatorului din Berlin. — Prânzul în onoarea contelui Schuwalow.—Desbaterile proiectului contra uneltirilor subversive. — Modificarea codului militar (Prin fir telegrafic) Berlin, 11 ianuarie. Colonelul-general de Pape și a dat demisia din funcțiile sale de guvernator al Berlinului; în locul său a fost numit generalul de Loe. La prânzul de concediu oferit de ofițerii regimentului Alexandru contelui Schuwalow, împăratul a ridicat un toast în sănătatea Țarului. Contele Schuwalow a răspuns printr-un toast în sănătatea împăratului. Acesta a băut apoi, în numele ofițerilor regimentului, în sănătatea contelui Schuwalow, a cărui plecare este foarte regretată; a lăudat victoriile sale de la Filipopoli și de la Arab Konak. Contele Schuwalow, adânc mișcat, a ridicat un al douilea toast în sănătatea împăratului, în numele Țarului. Muzica a căntat imnul rusesc și cel prusian. Reichstag. — Desbaterile asupra proiectului în contra restrătirilor revoluționare au continuat. Criza din Ungari Misiunea d-lui Banffy. — Reușita Neîncrederea Regelui. — Fuziunea.— Banffy și naționalitățile. El i s’au succedat noutățile în priv crizei ministeriale din Ungaria. D. Khi Hedervary a renunțat de a primi minca formărei cabinetului, din care ca împăratul ar fi însărcinat pe d. Kolon Szell cu această grea misiune ; mai tâni s’a telegrafiat că nu d. Szell, ci d Dezider Banffy, președintele Camereiputaților, a fost ales de împărat pentr încerca să formeze un cabinet. Multe probabilități vorbesc în fața unei reușite a misiunei primite de Banffy: nu trebue să uităm că acesta ( unul din corifeii partidului liberal, că ptidul liberal dominează astăzi situația plamentară din Ungaria; pe lângă acea trebue să alăturăm răspunsul categoric aceluiași d. Banffy la proiectul d-lui Khut Hedervary de a primi succesiunea minierului numai fuzionând cu partidul d-l Szapary. Avem deci in țara noastră o situație mai limpezită: un nou cabinetberal, dacă încercările d-lui Banffy va reuși pe deplin. Există așadar un dacă. Nu ne îndoii că va fi ușor președintelui Camerei mghiare ca să-șî alcătuiască lista cabinetului, pentru că partidul liberal se va grăi să-i acorde un sprijin larg. P imiya îns împăratul pe oamenii propuși de d. Banffy Act este o oarecare dificultate. întrebarea din urmă se impune tuturo acelora, cari cunosc fazele crizei actuale D. Wekerle a declarat lămurit în ședința din urmă a Camerei că a demisionat pentru că nu se mai bucura de încrederea regelui. Neîncrederea aceasta, oricât ar fi de personală, trebue să se fi întins asupra mai multor membri ai partidului condus de disgrațiatul cabinet. Nu trebue să se uite, de altă parte, că nereușita misiune d-lui Khuen-Hedervary— a doua oară în cursul acestui an— a fost ocazionată în mod indirect tot de partidul liberal și aceasta echivaează cu o lipsă de încredere a liberalilor în omu ales de Suveran pentru a conduce în viitor destinele Ungariei ; faptul acesta edi natură să producă o tensiune mai viu între Coroană și partidul liberal, tensiuni care există de fapt deja de astă-vară ș s’a pronunțat acum două săptămâni prin criza ministerială și declarația d-lui Wekerle că nu mai posedă încrederea regelui Din toate aceste considerațiuni deducem că criza nu poate fi privită ca definitiv rezolvată prin însărcinarea primit de d. Dezider Banffy de a compune ministerul ; și dacă un cabinet se va alcăti numai din partizani ai clubului libera nu va putea avea trăinicie, un cabin Banffy, care nu va fuziona cu partizanii d-lui Szapary, va trebui să aibă, 1 mod fatal, soarta celui d’al douilea miister condus de d. Wekerle. Liberalii înțeleg însă nesiguranța situției lor fără fuziunea menționată și pentru a rămâne la putere o vor îndeplin poate. Așa anunță: Pester Lloyd, organ clubului liberal. «Fuziunea nu și-a pierde viitorul; ea va sosi la momentul oportun fără a fi prezisă de mai nainte». In cuvintele din urmă se reoglindește tactica liberalilor. Ei doresc unirea, dar nu au voit-o sub conducerea dlui Khuen-Hedervary, care găsise trebuincios să o anunțe din prima zi ca program de guvernământ. Situația va rămâne tulbure cât timp liberalii se vor bizui pe propriile lor forțe; ea se va limpezi dacă vor aduce la îndeplinire ideea urmărită de Banul Croației, pentru că numai în lărgirea rândurilor partidului stă cheia viitorului.