Timpul, iunie 1895 (nr. 121-144)

1895-06-10 / nr. 129

No. 129 rele și câte­va detașamente care ocupă Mevarano, Marovony, Sakassano, Madiro­valo, Ankarambilo și Marololo sunt de ajuns pentru a asigura navigația. In afară de sănătoasele case de locuit care pot încăpea pe puțin patru milioane de oameni, magazii și hambare de o în­tindere considerabilă, șeful statului-major francez va dispune de o cale ferată care va lega cele două extremități ale platoului cu portul íauberbieville, o mașină eleva­­torie care va putea procura 60 de metri cubi de apă pe oră, vaste grădini cu fructe delicioase și,­­ în sfârșit, comoară neprețuită în țările toride­­ — o mașină de fabricat ghiață, fac din acest colț al Ma­dagascarului o oasie confortabilă, și sol­dații francezi, restabiliți prin câte­va zile de odihnă, vor porni cu o nouă ardoare spre Imerina. ȘTIRILE ZILEI Rela­iune oficială. Mercur, 7 iunie, la orele 4s/4 după a­­miazi, MM. LL. Regele și Regina au mers de au vizitat Institutul Botanic de la Co­troceni. La sosire, Majestățile Lor au fost întâm­pinate de d. Tache Ionescu, ministrul cul­telor și instrucțiunei publice, de d. sub­director cu profesorii, de d. general Vlă­­descu, șeful (.­asei militare regale, și de doamnele de onoare. S’a oferit M. S. Reginei un frumos co­­șuleț de flori. Suveranii începură, apoi, vizita institu­tului, cu sala unde se află produsele ve­getale ; trecură, apoi, la plantele fosile, la ierbarul general, la colecțiunea de lemne de tot felul, din țară și din străinătate Examinată, apoi, în amfiteatru, diferite plante cu aparatul de profecțiune. De aci merseră în laboratoriul de fiziologie, apoi în laboratoriul de lucru cu microscoapele , în urmă la bibliotecă, unde Majestățile Lor au bine-voit a pune Augusta Lor sem­nătură într’un registru anume. Regele și Regina merseră, apoi, în gră­dină, unde se află școala botanică și dife­rite școale specială de plante industriale și medicinale, furaje de tot felul, rozariul, în care se află peste 200 specii de roze. In fine au vizitat serele. Majestățile Lor, rămânând pe deplin mul­țumite de chipul cum este ținut acest nou și frumos institut, au arătat înalta Lor mulțumire d-lui ministru al cultelor și ins­­trucțiune­i publice, sub directorului și corpu­lui profesoral , iar la orele 71­* S’au întors la Palat. * * * Monitorul oficial de astăzi publică deci­­ziunea d-lui ministru de resbel relativă la repartiția ofițerilor de rezervă și în același timp nomenclatura acestei repartiții pe corpuri de armată, regimente și depozite de recrutare * * * Consiliul județului Bacău a fost auto­rizat ca, în sesiunea extraordinară pentru care se află convocat, să avizeze asupra cestiunei construirea spitalului județian din orașul Bacău. Reședința comunei rurale Brădățelu, din județul Suceava, a fost strămutată din că­tunul Horodniceni, unde se află actual­mente, în cătunul Rotopănești. * * * Sub-chirurgul V. Brener, actual agent­­sanitar-vaccinator la plasa Vrancea, din județul Putna, a fost permutat în asemenea calitate la plasa Sulița, din județul Bo­toșani, în locul sub-chirurgului Ion Gheor­­ghiu, revocat din post pentru neglije­nță și abateri grave de la datoriile funcțiu­nei sale. Sub chirurgul D. G. Obreja a fost numit ia postul de agent-sanitar-vaccinator la plasa Vrancea, din județul Putna, în locul sub-chirurgului D. Brener, permutat. * * * D. Gh. Vitzu, sub-casier la casieria generală a județului Putna, și d-niî Pa­­raschiv Mihăileanu și Victor Gorțescu, perceptori în orașul Plopști, au fost auto­rizați, conform art. 56 din legea timbrului și înregistrărea, să constate contravențiuni la această lege. * * * D. Sterie I. Călinescu, fost suprave­ghetor vamal, a fost numit supraveghetor în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui Constantin C. Stelian, care se re­­voacă pentru nesupunere flagrantă și abateri de natură a aduce grave prejudiu­l ser­viciului. * * * * * * DIN STRĂINĂTATE Oficialul din Berlin a publicat era un ordin imperial punând pe marele duce Alexis I la suite In marina germană. * * * Ni se telegrafiază din Paris cu data de erî, că celebrul critic al ziarului Débats, d. Jules Lemaître, a fost­­ ales membru al Academiei franceze. * * # ULTIM CUVINT Un Rege, poposind la un han dintr’un sat, ceru doua oule fierte. Hangiul i le aduse si, la plată, ceru câte o mie de lei pentru fie­care ou. Regele plăti, apoi zise hangiului: — Se vede că în regiunea aceasta ouăle sunt foarte rare. — Ba nu, Majestate, respinse hangiul. Numai regii sunt rari .. ------------------------------------------------­ Moș­ Neagu. Amănunte din Kiel Iată ordinea în care au străbătut era dimineață canalul de Nord-Est toate coră­biile escadrelor germane și străine Escadra imperială e compusă din trei bastimente ale marinei germane, cinci va­poare aparținând liniilor «Hamburg-Ame­rica» și «Norddeutscher Lloyd», patru yachturi și un­spre­zece avizuri ale flotelor străine, în total 23 de corăbii, cari merg în ordinea următoare: 1. Yachtul Hohenzollern având pe bord pe împăratul Germaniei, împărăteasa, prin­cipele moșteni­or și principii Eitel Fre­deric, Adalbert și August Wilhelm, cu suitele lor. 2. Yachtul Kaiser-Adler având pe bord pe prințul-regent al Bavariei, regele Saxo­­niei, regele Württembergului, marele duce de Baden și marele duce Alexis al Prusiei, cu suitele 3. Vaporul Kaiser Wilhelm II cu prin­cipii Frederic Leopold al Prusiei, Frederic Enric al Prusiei și Joachim Albert al Pru­siei, ducele Ernest de Schleswig-Holstein- Augustenburg, ducele Frederic de Schles­­wig-Holstein-Glücksburg, marele duce de Hessa, marele duce de Mecklenburg-Schwe­rin, marele duce de Saxa, marele duce ere­ditar de Mecklenburg-Strelitz, marele duce de Oldenburg, principele Albrecht de Pru­sia, regentul ducatului Brunswig, prin­cipele Ernest de Saxa-Altenburg, ducele de Saxa-Coburg-Gotha, principii de Schwarz­­burg-Hondershausen, de Schwarz­urg-Ru­­dolstadt, de Waldeck-Pyrmont, de Reuss senior și junior, de Schaumburg-Lippe, miniștrii și ambasadorii germani. 4. Yachtul german Lensahn cu marele duce ereditar de Oldenburg. 5. Yachtul englez Osborne cu ducele de York. 6. Yachtul italian Savoia cu ducele de Genua. 7. Avizul austro-ungar Trabant cu ar­­h­iducele Stephan. B. Vaporul german Augusta­ Victoria având pe bord pe membrii corpului di­plomatic și ai consiliului federal. 9. Vaporul german Columbia cu mem­brii Reichstagului. 10. Vapoarele germane Rhaetia și Trave cu alți membri ai Reichstagului, ai Dietei prusiane și alți invitați oficiali. 11. Urmează apoi bastimentele urmă­toare : yachtul englez Enchantress (vice­amiral Lord Kerr), torpilorul italian A­­retusa (vice-amiralul Accini), torpilorul francez Surcouf (contra-amiral Ménard), canoniera rusă Grossasci (contra-amiral Skrydlow), încrucișătorul spaniol Marques de la Ensenada (contra-amiral de Espinosa), canoniera suedeză Edda (contra-amiral Klingeberg) canoniera norvegiană Viking (comandant Klingenberg), încrucișătorul american Marblehead (contra-amiral Kir­kland), bricul român Mircea (comandant Urseanu), încrucișătorul danez Hekla (co­mandant Gad) și încrucișătorul neerlandez Alkmaar (comandant Wanning). Se știe că un comitet ad-hoc al presei germane fusese instituit spre a repartiza reprezentanților ziarelor locurile rezervate pentru participarea la serbările din Kiel. Comitetul acesta primise 298 de cereri, dar nu a putut repartiza de­cât 165 de invitațiuni. Invitațiile trimise se impart, după naționalități, în modul următor : Germania 78, Austro-Ungaria 6, Belgia 2, Elveția 2, Danemarca 5, Franța 13, Anglia 12, Italia 9, Țările-de-jos 7, Rusia 12, Suedia-Norvegia 8, Spania 3 și Ame­rica 7. Reprezentanții presei, sosiți Marți la Hamburg, au fost obiectul unei primiri foarte cordiale din partea Senatului (mu­nicipalitatea), a presei locale și a popula­­țiunei! Seara, presa din Hamburg a oferit colegilor un banchet Primul toast a fost ridicat de senatorul dr. Hachmann în nu­mele orașului, căruia­­ i-a răspuns în mod glumeț redactorul Dem­burg din Berlin Discursurile ce au urmat au făcut o im­presie atrăgătoare de frăție spirituală a tuturor națiunilor. Colegii și literații din Hamburg au urat bună-venire musafirilor străini și anume d-nil Singer (de la Boersenhalle) în limba engleză, Kordgren în limba spaniolă și Royal (de la Hamburgischer Correspon­dent) în limba franceză. S-a încins apoi un concurs între oaspeți pentru a răspunde în toate limbile europene. Din Italia, re­­prezintată prin cinci corespondenți, a vor­bit d. Gagliardi (de la Corriere di Napoli), din Spania, care a trimis trei corespon­denți, d. Coli (de la Epoca din Madrid), din Suedia d. Moritz Rubenson, din Ru­sia d. dr. Zollas (de la Ruskie Wjedo­mosti), din Ungaria d. Rakosy (de la Bu­dapesti Hírlap); un Elvețian a mulțumit în trei limbi, d. Dom­mirski a ținut un dis­curs polonez și la sfârșit a vorbit d. dr. Mand­er, directorul agenției telegrafice Wolff.__________________________ Dr. Sterie IM. Diurov IX. Pelîkangaase 10.— Viena Gomultațiunî cu celebritățile me­dicale și cu specialista de la Facul­tatea de Medicină din Viena. Consumațiuni și prin corespondențe TIMPUL 10 IUNIE HIGIENA POPULARĂ Haine­­i efecte de toaletă vătămătoare Hainele interesează pe higienist din multe puncte de vedere, cu toate acestea în rîndurile ce urmează nu vom vorbi, pentru a nu ne întinde prea mult asupra acestui punct, de­cât de accidentele de intoxicațiune și de arsurile ce aceste o­­biecte pot produce asupra omului. Intoxicațiunile sunt determinate de unele culori cu cari se tratează stofele înainte de a fi întrebuințate. Afară de ungeria care nu este supusă de­cât spălatului și blănurile cari sunt obiectul unei prepara­­țiuni speciale, toate materiile ce servesc la îmbrăcămintea noastră, sunt trecute mai întâiu prin o vopsea oare­care. Vop­seaua este aplicată mai întâiu pe materi­a primă, pe finurile din care este compusă, pe țesutul însuși, și când acestea deter­mină accidente toxice, mai în­tot­dea­una arsenicul trebue să fie încriminat. Odini­oară se acuza, și cu multă dreptate, ver­dele arsenical de alumină (violet, galben, roș sau cafeniu). Se găsea une­ori mai mult de două grame de acid arsenicos cu un metru de stofă, mai cu seamă în voalurile de gaz verde care erau la modă la începutul se­colului. Cu vreo 30 de ani în urmă, Devergie făcu Academiei de medicină din Paris o interesantă comunicațiune, consernând gra­dul de toxicitate al unor stofe. Se importase din Anglia la Paris, un fel de moar de mătase de un verde foarte frumos. Fabricantul englez recomanda în același timp comerciantului parizian, de a face pe lucrătoarele, ce erau destinate să manieze această stofă, să dea în tot timpul lucrului o cantitate oare­care de lapte. Această recomandațiune îi păru su­­pectă lui Devergie, pe atunci profesor de medicină-legală la facultatea de medicină din Paris, și densul, analizând stofa, re­cunoscu că firele ce se detașau­ din mă­tase cu cea mai mare ușurință, erau com­puse din arsenit de cupru. Consiliul de higienă și de salubritate publică prescrise în urma acestei desco­periri arderea acestor stele otrăvite. In zilele noastre accidentele sunt pro­duse de culorile de anilină, și mai cu sea­mă de fuschina și coralina ce se obține tratând acidul rosalic prin amoniac. Fushhina nu este toxică prin ea însă­și, dar să obține rosanilina a căror seruri sunt aceste materii colorante, tratând a­­nilina cu corpuri oxidante dintre care două sunt tot atât de periculoase pe cât de des întrebuințate: nitratul de mercur și acidul arsenic ; din această cauză rare­ori se întâmplă ca fuschina să nu conție o cantitate mai mare sau mai mică de substanță toxică. D­rik Arnould și Richardson au demonstrat că hainele vop­site cu această substanță și aplicate ime­diat pe corp, pot determina erupțiuni vesiculoase locale precum și simptome generale. Societatea de medicină publică și de higienă profesională din Paris, a avut ocaziunea de curând, de a se ocupa de această chestiune , doctorul Baraduc ’Í—a adresat o probă de lână roșie ce servise la confecționarea unor ciorapi, care deter­minase la persoanele ce le purtase un eri­­tem foarte grav al ambelor picioare, și accidente generale destul de serioase. Lâna a fost analizată de d-nii Girard și Pabst care găsiră cum că dânsa fusese vopsită cu o sare de rosanilina impură, ce con­ținea cantități mari de arseniat de rosa­­­nilină. Dar încă mult mai periculoase sunt hainele compuse din materii inflamabile. Nu este un an în care să nu se mențio­neze cazuri de femei arse ce erau îmbră­cate cu muselină sau gaz. Aceste acci­dente erau încă și mai fregvente atunci când malacoavele erau la modă. Aceste armaturi metalice mențineau­ fustele în­tinse la suprafață și la o oare­care dis­tanță de membrele interioare. Diametrul acestui clopot era atât de mare în­cât marginea lui văzănd solul, era expus să ajungă flacăra focurilor sau al becurilor de gaz ce luminau scările; dân­­sele se aprindeau cu cea mai mare ușu­rință, de­oare­ce fiind compuse din un țesut ușor și înconjurat de aer din toate părțile, deveneau cu modul acesta corpuri­oarte ușor inflamabile. Rochiile scurte ale baletistelor se aprind iarăși cu ușurință de la lămpile scenei. Aceste accidente însă au devenit mai rare, mai cu seamă de când baletistele poartă alt­fel de rochii, și teatrurile sunt lumi­nate cu electricitate. Dar de cât­va timp s’au pus în circulație niște stofe și mai inflamabile, cunoscute sub numele de mă­tase artificială. Aceste stofe sunt făcute din nitro­ce­­luloză, ele se aprind cu cea mai mare ușu­rință și odată aprinse ard până la ultima fibră Obiectele periculoase pentru toaletă sunt cele făcute din subtanța numită celuloid. Celuloidul inventat în 1869 este compus din celuloză și camforă. Acest produs este susceptibil de a fi fasonat, tă­iat și săpat ca și lemnul; el este maleabil la temperatura de 8 °; poate lua orî­și­ce formă și se poate lipi. El se spală ușor cu puțină apă și săpun. Aceste proprietăți ce dânsul posedă pe de o parte, iar pe de altă parte mo­ticitatea prețului, frumoasa ea culoare blondă transparentă care-i face să semene cu bagana, a făcut ca celu­loidul să ia repede o foarte mare extensiune Astăzi el este întrebuințat la fabricarea gulerelor, manșetelor, peptenelor, brațe­­telor, dinților artificiali etc. Celuloidul este foarte inflamabil. El se fabrică din un fel de hârtie subțire piroxi­­dată, care mai întăi sfărâmată, iar mai pe urmă amestecată cu 15—20 la 100 de camforă, și cu o cantitate egală de alcool, este laminată, apoi comprimată sub o formă de blocuri la o presiune de 150 atmosfere și la o temperatură de 90 °. Aceste blocuri sunt mai pe urmă tăiate în foi subțiri, din care apoi se fabrică diferitele obiecte cunoscute sub numele de Articole de Paris. Aceste obiecte se aprind cu cea mai mare ușurință, răspândind un fum gros și un miros pătrunzător de camforă. Dintre obiectele de celuloid, până acum pieptenii singuri au determinat accidente grave. Cel mai recent este acel relatat de d-rul Léon Faucher. O fetiță de 8 ani în­­t­orcându-se de la școală, se puse lângă sobă pentru a se încălzi puțin ; deodată mama copilei observă că peptenele ce-i re­ținea părul se aprinse, după el se aprinse și părul, și numai cu mare greutate s’a putut scăpa copila de a fi arsă de vie. Une­ori se întâmplă accidente mai puțin grave, dar care totuși ar putea să aibă urmări funeste. Acele de cap de celulod se aprind de câte­ ori o damă se pleacă prea mult cu capul asupra unei lampe, de exemplu, pentru a o stinge sau a o a­­prinde. Analele de higienă relatează mai multe cazuri de genul acesta, mai toate urmate de arsuri mai mult sau mai puțin profunde. Se înțelege cu ușurință că mai toate o­­biectele ce am enumărat pot să se aprindă, și prin urmare îmulțirea numărului lor în un apartament constitue un pericol. A­­cesta este și mai mare pentru fabricele unde se lucrează celuloidul, și incendiul cel mare din strada Beaubourg din Paris, a adus după sine oare­care măsuri, care a făcut ca fabricele de celuloid să­ fie cla­sificate între industriile periculoase și prin urmare să fie supuse unei riguroase su­pravegheri. B. INTEMPLARI Surparea unui pod. — In ziua de 28 Maiü a. c., orele 8 a. m., pe când podarul d-lui loan Hinc­u, anume Teodosie Gipere, din comuna Dăești, plaiul Loviștea, județul Argeș, voia a trece cu un pod plutitor apa O­tului, la punctul ce aparține comunei Bog­­dănești, din plaiul Gozia, județul Vâlcea, în­cărcat cu veri o sută de oi, fiind și stăpânul lor, anume Ioan Cicoveanu, din comuna Fe­­delețoiu, plasa Topolog, jude­țul Argeș, și un cioban, mergând până aproape la jumătatea O­tului, din cauza greutății peste mă­tură ce era pe dânsul, podul s’a cufundat în apă, înecându-se atât podarul, cum ți stăpânul acelor oi; iar cel de al treilea cioban, știind a înota, a scăpat cu viață. Podarul și stăpânul oilor, fiind luați de curentul apei, nu s’a mai putut găsi. S’au luat măsuri a se căuta pe marginea apei. Dintre oi numai una s’a înecat. Crimă în județul Tecucifi. — Copilul Gheorghe Onica, în etate de 9 ani, fiul lo­cuitorului Antohi Oaică, din comuna Gohor, județul Tecuciu, care fusese îngropat la 28 Mai, a. c., în urma denunțărei primarului acelei c­omune ți a anchetei făcută la loca­litate, în ziua de 30 Maiű a. c., de către d. sub-prefect al plățel Zeletin cu d-niî medici primar­­i de plasă, s’a constatat că a murit din loviturile ce a suferit de la locuitorul V. V. Topliceanu, pentru că ’l-a găsit, îm­preună cu alți băeți, prin via sa ți la cireșe. Actele dresate s’au înaintat d-lui procu­ror, dimpreună cu criminalul. Fratricid.­­ In dimineața de 29 Maiü a. c., s’a găsit mort locuitorul Ioan Cristea, pe prispa casei sale, din comuna Movileni, ju­di­țul Tecuciu. După cercetările făcute la lo­calitate, s’a constatat că moartea numitului a provenit dintr’o lovitură, aplicată la cap, cu muchea unui topor, de către fratele său Dumitrache, cu care defunctul se certa ne­contenit pentru niște pământ rămas de la un alt frate al lor. Criminalul a fost trimis parchetului. ------------------------------------------------­ FELURIMI Propagarea microbilor prin timbre’ poștale. — De când s’au descoperit mi­crobii, învățații ne dau fel de fei de re­țete spre a ne feri de acești oaspeți ne­in­vitați. Așa, unii ne spun că microbii se propagă foarte bine prin sărutat. De a­­ceia ne condamnă să nu mai sărutăm, sau, cel puțin înainte de a săruta, să che­măm un medic spre a examina obiectul adorațiunei noastre, dacă nu cum­va are microbi, ca și cum ar fi vreme de gândit și de așteptat­, pentru un sărutat. Dar acest sfat de și va fi fiind bun, are darul însă de a nu fi ascultat și a nu-i putea asculta nimene. Un alt sfat îl dau acum, de a fi cu bă­gare de seamă la colecționarea timbrelor poștale. Se știe că timbrele când se li­pesc pe scrisori se udă cu salivă din gură și în salivă mișună o mulțime de microbi la oamenii bolnavi. Ast­fel microbii de oftică, difterită etc. sunt luați cu saliva și se așează în dosul timbrului poștal și duși cu scrisoarea la locul destinației. Iată un fapt precis raportat de d. Unna, care a îngrijit pe un coleg de o boală de piele: Bolnavul avea o boală de piele care nu se află de­cât în Columbia, dar el nici 1895 o dată nu fusese în această țară, însă primea multe scrisori din Columbia și colecționa timbrele, în­cât microbul boalei de care suferea n’a putut fi luat de­cât de la timbre. Avis colectorilor de timbre. Populațiunea pământului.­­ D. Schoo­ling, membru în societatea statistică a Angliei, a făcut un studio asupra popu­­lațiunei de pe pământ și din diferite țări, arătând care e populațiunea actuală și care va fi în viitor. In 1891 populațiunea de pe întreg pământul era de un miliard și 480 milioane locuitori. Din țările din Europa, Belgia e cea mai populată având 244 de locuitori pentru un kilometru pătrat, apoi vine Anglia, Italia, Germania, etc. Din toate continentele, Eu­ropa e cea mai populată, având 37 locui­tori pe kilometru pătrat și Oceania cea mai puțin populată având un locuitor la kilometru. Dacă locuitorii ar fi împărțiți egal pe pământ, atunci fie­care kilometru pătrat ar fi ocupat numai 11 locuitori După calculele lui Schooling, populația pe pământ ar crește cu 5 la mie pe an. Calculând această creștere am avea pe pământ în a­­nul 1900 o populație de un miliard și 549 milioane locuitori; a anul 2000 o popu­lație de 2 mi­larde și 548 milioane și la anul 2016 o populație de 33 miliarde și 418 milioane La acest an populația pe pământ ar fi așa de deasă, cum e actual­mente în Belgia. Căpătarea oftice­ din lapte.­­ Se știe cât de bin e laptele pentru boalele de piept, cu toate acestea se știe și negli­­jența ce au oamenii la noi în țară de a se îngriji de proveniența hranei. Sunt vaci pfticoase, care pot transmite pieica nu numai prin contact direct dar și prin lap­­tele lor. Pentru a se convinge de acest lucru, d­nii Ernst și Peters din Boston au examinat laptele a 36 de vaci pfticoase, dar ale căror țîțe erau perl­et sănătoase. Ei­ au făcut 121 examene microscopice și au găsit baccilii ofticei în laptele de la 12 din aceste vaci. Inoculând laptele acestor vaci la 88 cobay, 12 din ei au devenit ofticoși Căutând să vadă dacă baccilii ofticei se propagă când mâncăm laptele ce conțin asemenea baccili și hrănind cu el epuri, porci și vaci, au văzut că 4 la sută din epuri, 50 la sută din porci și 33 la sută din vaci deveneau ofticoși. De aceia trebue să ne ferim a mânca laptele de la vacile pfticoase și să ne ferim de a mânca laptele crud din piață sau producte ale laptelui neștiind dacă provine de la vaci sănătoase ori bolnave. Laptele care conține baccilii ofticel, cu cât se ierbe mai bine cu atât devine mai puțin primejdios. Cu untul și cu smântână însă e mai greu. S’a inoculat la cobay unt cumpărat din piață și cobayul a căpătat oftică. Topind untul și serbând smântână, baccilii pier, dar nu se pot întrebuința tot­d’a­una așa, căci ’și pierd gustul. De aceia e bine de examinat vacile, și care sunt ofticoase ar trebui înlăturate. Au oare cunoștință veterinarii noștri, de rezultatele ce obțin străinii cu atâta muncă și atâta stăruință ? N’ar fi räu să se inte­reseze și d-lor, mai ales că nu le cerem să descopere nimic, ci le cerem să-’șî dea osteneală de a aplica ce au descoperit alții, zice Gazeta Săteanului. ----------------------♦ ---------------­ DIN TOATA LUMEA ------Rețeaua de căi ferate franceze. Rețeaua răilor ferate franceze se întinde peste 35.902 klm., ceea ce reprezintă o creștere de 621 klm. față cu anul trezit. Din aceste căi ferate vin pe O­leans 222 klm., Midi 91, Ouest 80, Lyon 71, Est 51, pe căile ferate ale Statului 51 și pe Nord 45 klm Veniturile întrigei rețele au fost în primele 5 luni ale anului, 563.847.000 lei, va să zică față de aceleași luni a 1J anului trecut au fost mai mari cu 8.769 000 fr. Din întreaga sumă a veniturilor mai sus a­­mintite 540.448 000 fr. au produs căile fe­rate principale, iar 18.386.000 fr. cele ale Statului. ---------------- ♦--------------------- ȘTIRI JUDICIARE La tribunalul de aici se începe astăzi judecarea unui proces de agitație, scrie Dreptatea din Timișoara. Acuzat este părintele Dimitrie Adam, paroh­ greco oriental în Moșnița, pentru agitația ce ar fi făcut în biserică, în predica sa ținută la 11 Martie 1891. Acuzația e susținută de procuratura din loc. Mai mulți țărani români și un fost învățător c­u nu­mele N. Surdu, sunt denunțătorii. Părțile s’au presintat azi la 9 ore la Tribunal. Președintele era I. Danovici, fost judecător la curte, judecători Eugen Horváth și dr. Latzkovic­i. Procuratura e reprezintată prin d. Makk Apărător d. dr.­­turma, repre­­zintant al d-lui dr. Petru Țegle, avocat de aci. Dintre martori s’au prezintat numai cei ai acuzației. Martorii acuzatului n’au venit pentru că citațiunile s’au expediat de aici numai la 15 f. c. și totuși președintele nu a luat în considerare acest lucru, de­și atât acuzatul, cât și apărătorul au cerut­ amânarea. Procurorul a insistat să se ju­dece procesul, și președintele l-a ascultat fixând pertractarea la 4 d. a. După redeschiderea ședinței, s’au ascultat toți martorii prezenți și s’a hotărât ca cei­­l­alți să fie citați pentru o altă dată. Apoi procesul s’a amânat * * *

Next