Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)
1895-10-24 / nr. 237
Două mărgăritare 9 Decembre 1894 Cine simțește românește și prin urmare este Român, acela trebue să gândească la cestiunea națională și sâ făptuiască pentru dânsa cu virba și cu condeiul în România, și afară din România, în guvern și afară din guvern, ți aceasta pînă când Maghiarii vor veni l n dreapta cunoștință și chibzuință dreapta a lucrurilor. D. Sturdza, discurs rostit la Senat, 13 Octombre 1895 S’a mai răspândit vorba că ne amestecăm cu afacerile interioare ale regatului ungar. Nici aceasta nu este exact. Avem să ne abținem cu toții de la orice act de agitație în afacerile Interioare ale Statelor vecine și în special ale monarciei austro - ungare. D. Sturdza, discurs rostit la Iași. TOT SCUZELE După cum ’l-au prezis d-ni. Al. Lahovari și P. P. Carp, d. D. Sturdza n’a trecut pragul ministerului de externe fără să fie silit să retracteze tot ce a spus în cestiunea pe care cu îngâmfare o numea cestiunea națională în timpul când era șeful opozițiunei. Insă ceea ce n’au prevăzut nici adversarii politici cel mai înverșunați, este forma rușinoasă și publică cum ’i a fost impusă această retractare: nu o explicație verbală cu ministrul acreditat, nici chiar o notă diplomatică, care rămâne în arhivele cancelariilor sau se comunică dontită presei prin vreo indiscreție mai mult sau mai puțin voită. In cazuri de asemenea natură este putință a tăgădui, a șicana, a minți, cum face de exemplu comunicatul din Monitorul din 19 Octombrie. Nimic din toate acestea, ci o retractare publică, într’o adunare publică, precum în adunari publice fostul șef al opoziției a așternut programul politicei sale externe. Singura concesie ce i s’a făcut, a fost alegerea orașului unde să ’și afirme pocăința și umilința. D-sa a făcut onoarea aceasta lașului. Noi l’am fi povățuit să se ducă la Tirgul Frumos. Cu cât ar fi fost mai restrâns auditoriul, cu atât ar fi avut să roșească dinaintea unui mai mic număr de oameni, dacă obrazul d sale mai cunoaște roșeața, și sufletul rușinea. D. Sturdza a cerut, în opoziție, în două discursuri din Senat, la 1893 și la 1894, și într’un discurs la Orită, ca dorințele, ca cerințele Românilor de peste Carpați, pe cari dealtminterea le a enumărat cu multă grijă, să fie însușite de guvernul Regatului român și impuse guvernului din Budapesta, prin mijloace pe care s’a ferit să le spue. Când miniștrii conservatori i-au răspuns înțelepțește că asemenea lucruri nu se pot face decât pe cale de resboiu, d-sa ’La tratat de nemernici, antinaționali și trădători. Astăzi d. Sturdza declară că ar fi un roü să ne amesteăm în interioare ale Regatului ungar,afacerile întrebăm pe d. Sturdza: Autonomia Transilvaniei este sau nu afacere interioară a Regatului ungar ? Aplicarea dlamentale a sinceră a unei legi fii Statului maghiar, legea naționalităților, este sau nu afacere interioară a Regatului ungar ? Legea electorală, legea presei speciale Transilvaniei, grădinile de copii, legile școlare, sunt sau nu afaceri inferioare ale Statului ungar ? In fine, persecuțiunile, procesele politice, întemnițările de Români sunt sau nu afaceri interioare ale Regatului ungar ? Prin urmare, d. Sturdza opozant a cerut negru pe alb miniștrilor conservatori ca să se amestece în toate aceste afaceri interioare ale Regatului ungar, luând apărarea fraților noștri nedreptățiți, și astăzi ajuns ministru afirmă că un asemenea amestec este incorect și nici odată nu s’a gândit la densul. In Decembrie 1894 cere această intervențiune, în Octombrie 1895, adică peste zece luni, se leapădă de densa pentru trecut și viitor. Ce s’a schimbat d’atunci afară de faptul grațierei Românilor întemnițați care este o măsură de generozitate personală a împăratului Austriei ? Indreptatu-s’a vreuna din aceste legi ? încetat-a vreuna din aceste măsuri ? Nimic. Ne înșelăm. S’a schimbat ceva, dar acel ceva este totul pentru omul fără omenie care a vorbit la Iași. Din opozant flămând și însetat după putere, a devenit în 24 de ore ministru-președinte, în culmea visurilor și dorințelor sale. Ce mai pot dori Românii de dincoace și de dincolo de Carpați ? Toate aspirațiunile lor seculare nu sunt îndeplinite ? Sturdza ministru. Este destul. Dar acel portofoliu câștigat prin tăvălire, păstrat prin nerușinare, va fi o grea sarcină pentru cel ce’l poartă, el va cădea curând din mâna lacomă și stângăce care îl ține. Și dacă, cum credem noi, mai există în țara aceasta conștiință și rușine, grea socoteală vor da într’o zi acei cari își bat joc de onoarea României printre națiuni. TELEGRAME Convocarea Reichstagului crman Brlin. 1 Noembre. lechs - Anzeiger publică convocarea Reichstagului pentru 3 Decembre. O aniversare Viena, 1 Noembre. Cu ocazia aniversării morții lui Alexandru al III-lea, s-au celebrat parastase la Viena, Paris Belgrad, Nisch. La Paris, d. Felix Faure a asistat în persoană. Speculațiunile de bursă. Petersburg, 1 Noembre. Gazeta de comerț și de industrie anunță că se vor lua măsuri în contra speculațiunea de bursă. Mai multe legi vor fi revizuite, mar cu deosebire acelea asupra burselor și a societăților pe acțiuni. Cutremurul din Roma, Roma, 1 Noembre. In urma cutremurului de pământ de azi dimineață, câteva ziduri de case au crăpat și câteva căminuri au căzut. Nu sunt victime. In închisorile, deținuții pretextând panica au încercat să se resvrătească, dar trupele au asigurat ordinea. Demisia unui ambasador Londra, 1 Noembre. Sir Eduard Mailett a declarat unui reporter că și-a dat demisia de ambasador la Berlin, pentru că nu poate să suporte clima aspră a acestui oraș. Din Bulgaria Sofia, 2 Noembrie. Agenția Balcanică declară eronate știrile asupra pretinsei crize provocată de conversiunea prințului Boris și răspândite de presa străină. Sofia, 2 Noembrie. D-niî Standoff și Mincevici, agenți diplomatici, au plecat cel de întâi și la Viena și al doilea la București. Aniversarea morții țarului Alexandru 111*. Pars 2 Noembrie Azi s-a celebrat la biserica rusească un serviciu religios cu ocazia aniversării urcării pe tron a Țarului. D-niî Felix Faure și Hanotaux erau de față, cea mai mare parte a nouilor miniștrii asistau de asemenea. Sofia. 2 Noembrie. Cu ocazia aniversării morții țarului Alexandru s-au celebrat servicii funebre în toate bisericile din Bulgaria din ordinu Sf. Sinod și după rescriptul prințului. La Sofia, prințul și principesa au asistat la serviciu. Ei erau înconjurași de casa militară, de miniștrii, de birourile Camerei, de ofițerii superiori și de autorități. Sărit în aer Breslau. 2 Noembrie. O fabrică de iarbă de pușcă a sărit în aer după amiază lângă Poepelwitz. O persoană a fost omorîtă și patru au fost rănite în mod grav. Din Extremul-Orient Berlin. 1 Noembrie. După o depeșă din Shanghai, primită de Berliner-Tagbatt, o învoială amicală privitoare la Korea s-ar fi încheiat între Rusia și Japonia. Londra. 1 Noembrie. Standard anunță că ministrul Chinei a remis ieri, cu ceremonial mare, ministrului Japoniei, 50009 de taeli ai împrumutului ruso-chinez. Suma rămâne depusă la Banca Engliterei. Rgele Portugaliei la Berlin Potsdam, 1 Noembrie. Un prânz de gală s’a dat în onoarea regelui Portugaliei; împăratul a ridicat un toast în sănătatea oaspețului regal; regele a răspuns printr’un alt toast. Regele a depus o coroană pe mormîntul împăratului Frederic. Condamnarea unor spioni Paris, 1 Noembrie. Tribunalul corecțional a judecat în ședință secretă pe soții Schwartz acuzați de spionagiu. Schuhartz a fost condamnat la 5 ani închisoare și 5000 lei amendă și soția sa la 3 ani de închisoare și 1000 de franci amendă. Afară de asta, ambii au mai fost condamnați la 10 ani de interdicțiune de a ședea în Franța și la perderea drepturilor lor civice. Bin Zanzibar Paris, 1 Noembrie. Se anunță din Zanzibar că niște insurgenți au atacat o caravană englezească între Mombas și Babbas. Ei au omorât pe șeful și au rănit pe dragomanul furând apoi mărfurile. Din Franța Paris, 1 Noembrie. Se asigură în cercurile parlamentare că ministerul nu se va opune la suprimarea legilor în contra anarhiștilor, ba poate chiar că o va propune. RĂRUNCHII TEREI STUDIU GYNECOLOGIC DE Doctorul D. STURDZ Ni. la întrunirea de la Iași transformată in curs de anatomie, d. D. Sturdza a emis o teorie științifică de natură a răsturna toate cunoștințele acreditate in lumea medicală asupra fenomenului nașterei la om, la dobitoace și la colectiviști. Șeful partidului liberal a declarat că d-sa și cu partidul voinței poporului cunosc toate nevoile țârei pentru că sunt născuți «din rărunchii țârei». Deja prima aserțiune a d-lui Dim. Sturdza că cunoaște nevoile țârei pentru că este născut din rărunchii ei, a produs o vie emoțiune în corporațiunea moașelor cu sau fără diplomă, care zic cu drept cuvint : — Omul ăsta este în stare să ne ia și pâinea din gură și copiii din mână sub cuvint că a crescut in rărunchii clientelor noastre și le cunoaște nevoile la caz de trebuință după 9 luni.Nedumirirea cea mai mare s’a ivit însă în corpul medical obicinuit a considera nașterea la Romani, Români și colectiviști ca rezultatul sistemului Adam pus in practică cu Madame Eva, prin urmare ca o naștere din rărunchii terei... lui Hübsch. Cât pentru rărunchii, rolul lor după medicină era redus până acum la simpla producțiune a unor corpuri, cari de obiceiu se depun în locuințe ad hor, iar nu pe tribună ln întrunirile publice. Sunt deja 48 de ore de când doctorii Drăghiescu, Cantacuzino, Salter și moașa Cartianca stau pe gânduri și se întreabă: — Cum naiba s’o fi producând fecundațiunea și gestațiunea rărunchiului patriot, menit să dea naștere unui colectivist ? Doctorul Drăghiescu, In urma confidențelor ce l-a făcut d. Dimitrie Sturdza, dă următoarea rețetă : «Iei un rărunchifi, de preferință de la 48, și’l dai pe mâna poporului, care ii trage pe fiecare zi câte o injecțiune de nevoe, mai mult decât de voe, ca să poți astfel afla nevoile. In urmă lași rărunchiul să clocească până ce, țopesc un Dimitrie Sturdza la iveală.» Descoperirea șefului partidului liberal va da negreșit de muncă și colegului său de la justiție, E. Stătescu, căci trebuesc introduse oarecari modificări la articolul 307 din codul civil, relativ la cercetarea paternităței, care precum știți, este interzisă, îndată ce va trece prin Parlament cestiunea suspendărei inamovibilităței magistraturei, d. Stătescu va duce in desbaterile Corpurilor legiuitoare un proiect de lege care sună astfel: Art. 307 bis. Cod. civ. „Cercetarea rărunchiului patriot este permisă. Colectivistul își va reclama rărunchiul lui tata-scu și va fi liber a dovedi că din el s’a născut !* Max. „Hands-Off" Ca să știe bine țara întreagă ce a hotărît pe primul ministru al țărei românești să facă acele rușinoase scuze față cu Austro- Ungaria reproducem din nou telegrama din ziarul Edelnische Zeitung, care, inspirat probabil de cercurile politice austro-ungare, a strigat d-lui Dim. Sturdza faimosul hands off Iată ce scria acest ziar puține zile înainte de discursul de la Iași , Fremdenblatt le Sâmbătă a publicat un articol ultra-oficios asupra noului minister român. Interesul ce prezintă articolul acesta crește cu cât întârziază răspunsul d-lui Dinu. Sturdza. Acesta, în calitate de leader al opozițiunei, ceruse fostului ministru al afacerilor străine, într’un discurs pronunțat la Senat, intervenirea României în favoarea Românilor din Transilvania, formulând patru revendicări bazate pe acuzațiuni violente în contra Ungariei. In urma acestui discurs, contele Goluchowski, pe atunci ministru al Austro-Ungariei la București, încetă de a’l mai invita la d-sa. Aci — la Viena — nu suntem neliniștiți în privința unei schimbări a politicei amicale a României, dar se așteaptă ca d. Sturdza să ’și corecteze în persoană discursul opoziționist de altă dată. Evenimentele din Turcia — Prin fir telegrafic — Sofia, 2 Noembre. Corespondența politic află din Salonic că Poarta are de gând să întărească în mod succesiv garnisonele din Macedonia. In acest scop a ordonat construirea a 8 căzârmi pentru 10 —12 batalioane în diferitele puncte ale acestei provincii. Paris, 2 Noembre. Un ziar de bursă află din Constantinopol că administrația datoriei, în fața nivelului cursului valorilor, a decis să întrebuințeze 10.000.000 din fondurile de rezervă pentru a cumpăra valori turcești. Constantinopol, 2 Noembre. Consiliul de miniștri recomandă sacțiunea Sultanului un moratorium general de 7 luni. Sofia. 2 Noembre. Mir zice că chestiunea armenească a dat naștere mișcării macedonene contra căreia prințul a luptat pentru a arăta lealitatea sa față de Sultan. Chestiunea armenească, cu tot caracterul său mai încordat, a fost resolvată de Sultan și de marele Vizir. Mir este convins că Sultanul se inspiră în totdeauna de îmbunătățirea soartei supușilor săi. Intr’adevĕr Sultanul a făcut să se comunice de curând agentului bulgar la Constantinopol că reformele acordate Armenilor se vor aplica peste puțin timp și provinciilor din Europa. Constantinopol, 2 Noembre. Guvernul nu știe nimic de "pretinsele tulburări care, după o depeșe din Cettigne ar fi isbucnit la Scutari între musulmani și catolici. Intru ce privește evenimentele din Anatolia, se asigură că Armenii au fost provocatorii.Știrile de sensație date în oarecare ziare engleze și italiene sunt considerate ca absurdități în cercurile oficiale. La Halahissar și în alte localități s'au produs de asemenia conflicte între Turci și Armeni. Știri particulare ce nu se pot controla zic că numărul victimelor ar fi de 1000. Raporturile zic în privința măcelurilor că în unele localități sunt culpabili Turcii, iar în altele Armenii. Primeria pentru Banca ottomană care a rambursat până acuma pentru 300.000 lire în bilete, 80.000 lire în deposite și care de acum înainte va face plățile în argint un loc de aur, s-a micșorat pentru un moment în urma moratoriului. Pagubele în urma crizei de la bursă se urcă la 8,500,000 lire. Panica continuă să domnească printre proprietarii mici de bilete de ale băncii otomane, Aurul lipsește. Cinci expedițiuni de aur pentru o valoare de 300.000 lire englezești sunt pe drum. Prima expediție de 50.000 lire va sosi mâine. Scăderea generală a cursurilor Piețele financiare ale Europei au trecu zilele acestea printr-o criză violentă. Diferite împrejurări au concurat pentru a înrăutăți situația, a scoborî cursurile ș a produce un simțământ de neliniște. La Londra și Paris lichidațiunea de finele lunei Octombre întâmpină greutăți enorme mai cu seamă pe târgul minelor. Angajamentele sunt colosale și toate intervenirile nu au putut reține prăbușirea cursurilor. In târgul minelor domnește o lipsă de credit provocată de lipsă de încredere, așa că speculațiunea aceasta nu a putut găsi numerar, chiar cu dobânzile cele mai mari, deși pe piețele Parisului și Londrei e prisos de bani. Greutățile s’au mai mărit în urma svonurilor continue asupra insolvabilității unor persoane, despre cari se știe că aț făcut angajamente mari. Și tocmai în momentul când edificiul speculațiunii în mine a început să se clatine, s-au adăugat evenimente care nu ușurează de loc situația. In primul rând neliniștesc știrile politice și mai cu seamă articolul din Mesagerul Guvernului din Petersburg, care ataca cabinetul din Londra, a produs o scădere repede a cursurilor pe toate piețele europene. Două zile mai târziu s-a aflat că articolul acesta nu aparținea redacțiunii ziarului rusesc, ci a fost numai un rezumat al opiniunii mai multor ziare străine. Conflictele dintre Rusia și Anglia, chiar când se adeveresc, nu mai impresionează așa mult; totuși piețele financiare au fost de data aceasta mai simțitoare pentru că au concurat încă doi factori: suma enormă a pagubelor ce trebuesc plătite comptant la lichidare și teama de insolvențe. Nu s’a semnalat totuși nici un faliment și diferitele știri nu s’au adeverit. La Berlin o casă de bancă a fost scăpată de cădere grație unor ajutoare, iar la Viena un convissier s’a sinucis. La Triest s’au produs câteva insolvențe neînsemnate în urma speculațiunilor în mine. In ziua lichidațiunii bursa din Paris a oferit un spectacol care se apropie de dibăcie. Cursurile sau scoborît cu o repeziciune uimitoare. Au contribuit la aceasta știrile politice neliniștitoare. Mai cu seamă valorile turcești au încheiat cu o scădere simțitoare. Se așteaptă cu nerăbdare ziua plății diferențelor . 6 Noembre st.n. Atunci se va ști dacă lichidațiunea a produs dezastrul ce se prevede. La Londra, lichidațiunea s-a făcut cu o regularitate, care a desmințit sgomotele alarmante, așa că cursurile au reînceput să se urce. Valorile turcești se mențin însă la nivelul scoborît. Țarul Nicolae II dii a fost prima aniversare a suitei pe tron a Țarului Nicolae II al Rusiei. Încoronarea sa solemnă se va face în ziua de 30 Mai 1896 la Moscova. Până atunci — așa află un ziar bineinformat—Nicolae II se va sili să menție actualul status quo. Asupra personalității tînărului Țar, un înalt demnitar al Statului rus a comunicat următoarele amănunte caracteristice : încă nu se poate ghici caracterul Ța rului și încă un an, adecă până la încoronare, nu se vor cunoaște intențiile sale. In primul an al domniei sale împrejurările au făcut ca Țarul să trăiască foarte retras și să vază relativ foarte puțini oameni. Cu o silință de fier și cu multă metodă, Țarul a întrebuințat însă anul acesta pentru a se deprinde cu afacerile guvernului până în cele mai mici amănunte ; nu a existat anul acesta un mai fervent cititor al desbaterilor consiliului de Stat, al comitetului miniștrilor și altor instituțiuni ale Statului. Adesea Țarul remânea ore întregi la masa de lucru, pe când tinera Țarină ședea în apropriere cu un lucru de mână. Persoane cari cunosc foarte bine pe Țar, au convingerea că acest al douilea an îl va întrebuința în toată liniștea pentru a cunoaște bine și oamenii cari îl înconjoară După anul acesta nu vor mai exista îndoeli în chestii de guvernământ. Țarul va cunoaște atunci foarte bine pe toți oamenii cu cari va avea să lucreze, le va indica direcțiuni pozitive și va supraveghea executarea lucrărilor. Se poate lesne înțelege de ce Țarul se teme încă de a introduce inovațiuni și că din cauza aceasta guvernul are adesea îndoeli. In simțământul de a nu poseda încă o cunoștință aprofundată a persoanelor și situațiunilor, Țarul nu vrea încă să manifesteze o independență mai mare. De nimic nu se teme mai mult decât de a acorda unuia sau altuia .