Timpul, ianuarie 1896 (nr. 1-23)

1896-01-24 / nr. 18

ANUL AL OPT­SPRE­ZECELEA. — No. 18. UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an.........................................30 lei « pe 6 luni..........................................18 lei * pe 3 luni..........................................10 lei Pentru streinătate, un an.............................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 .b. numărul la Agence de journaux étrangers, ■i­­­ rue de Maubeuge, 69 și la tote chioșcurile. -----­•­­ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — 16, Strada­­ Academiei, 16 — diția m­RKJA Oscilațiune Stârpiciunea complectă de care adversarii noștri de la putere au dat dovezi strălucite în primul timp după venirea lor la putere, se putea oare­cum scuza sau explica prin fap­tul că erau nepregătiți și că pute­rea le-a venit așa din senin. Ei pu­teau să ne răspunză: „Așteptați pu­țin ca să ne desmeticim și în urmă veți vedea ce vom face“. De aceea ,i-am lăsat în pace un cârd de vreme în ce privește acti­vitatea lor legislativă și reformatorie căci știam bine că în curînd vom a­­vea prilegiul de a le cere din nou socoteala. De altmintrelea, trebue să mărtu­risim că ei înșiși ne-au scutit de osteneala de a-i critica, prin modul - cum­­ s’au­­ purta­t până acum. Intr’a­­devĕr, ce poți discuta cu un partid și cu un guvern care de trei luni și jumătate n’au făcut alt­ceva de­cât a da țerei spectacolul unor frămân­tări intestine care au ajuns până la certuri scandaloase ivite chiar între miniștrii de pe banca ministerială. In fine, criza prin care aui debutat gu­vernanții noștri a luat un sfîrșit. O­­culta, cum o numesc fleviștii, sau in­culta, cum suntem în drept a o numi, a ești învingătoare; d. Fleva a fost mazilit; colectivitatea s’a reînființat după chipul și asemănarea celei de tristă memorie de la 1888 , câmpul politic este măturat și nimic nu mai împedică guvernul și pe­ amicii săi în lucrarea lor. De două săptămâni Camerile co­lectiviste au intrat în a doua parte a primei lor sesiuni, care în genere este cea mai spornică sub fie­care regim. Cu toate acestea, stârpiciunea legislativă urmează și frământările in­testine nu încetează. In cercurile colectiviste nu auzi vorbindu-se de­cât de formări de gru­puri, de nouă maziliri ministeriale, de disidențe mai mult sau mai pu­țin pronunțate. Și este de notat că toate aceste frământări nu pornesc din vre­o deosebire de idei sau de program. I-a ferit Dumnezeu pe co­lectiviști de asemenea lucruri, ce deosebire de idei sau de p­rogram poate exista între oameni cari n’au nici idei, nici program politic, ci, nu­mai pofte ? La colectiviști capul și gândul joacă un rol cu totul s­cun­­dac în acțiunea lor politică ; rolul de căpetenie îl joacă stomacul și ape­­t tul. Frământările se învârtesc dar îm­prejurul unor cestiuni de persoane. De pildă, se vorbește în tabăra gu­vernamentală despre o nouă mazilire a unui ministru : întrebi pe un colec­­t­­ist­ual marcant despre cauza unei asemenea schimbări, el N­î răspunde că el nu știe anume pentru ce; a­­pare un nou ziar sau se anunță apa­­rițiunea unei alte gazeta liberala; în­trebi despre ideile pe care le va re­prezenta ziarul, ți­ se respunde : „Sun­tem vr’o șease-ze î smn ș­apte­zeci de deputați și senatori cari scoatem ziarul!“ Dar cind e vorba despre a­titudi­nea noul­or ziare, despre scopul aparițiunea lor, respunsul este ste­­riotip : „Vom fi naționalî-liberali!“ Asta îmi amintește o operetă franceză în care se cântă dansând pe cuvin­­t­­e : „ Nous ni, sommes ni hommes ni­ femmes, nous sommes tous des Auv­i­­gnats!“ Nu e de mirat că față cu o ast­fel de situațiune a partidului guver­nant, după abia trei luni și jumă­tate de putere, să înceapă deja a se produce o reacțiune sănătoasă a opi­­niunei publice. Alegerea d-lui G. Gr. Cantacu­­zino la Ploești este un simptom ca­racteristic al acestui revirement. Colectiviștii puseseră ca candidat pe un membru al dinastiei Stoicescu și concentraseră toate puterile lor pentru a -î asigura izbânda. Două miniștri, președintele Adunărea, ora­torii partidului ,șî au dat întîlnire la Ploești, cetatea liberalismului, pentru a exercita tot felul de presiuni asu­pra alegătorilor; toate institutele de credit în care domnește colectivita­tea au lucrat pe capete la câștigare de voturi pentru candidatul colecti­vist, care de altmintrelea este un bărbat onorabil și un medic distins. Cu toată legitima înrîurire de care se bucură d. G. Gr. Cantacuzino în Prahova, lupta era din cele mai grele pentru dânsul. In urma presiunei exercitate de partidul guvernamental prin toate mijloacele licite și ilicite, izbânda candidatului conservator nu se poate explica de­cât prin o oscilare puternică a opiniunei publice, provo­cată de desamăgirea pe care au su­ferit-o cetățenii față cu­­ regimul co­­lectivist. Alegerea de la Ploești este primul avertisment dat colectivității; pentru noi ea este o invitație de a ne pune pe lucru. TELEGR­A­­TMCIE O scrisoare a împăratului Wilhelm Berlin, 3 Februarie. Monitorul publică o scrisoare de mul­țumiri a împăratului, pentru felicitările ce a primit, cu ocazia zilei nașterii sale, din toate părțile lumii unde locuiesc ger­mani. împăratul constată cu satisfacție că si­lințele sale neîncetate pentru siguranța și prosperitatea patriei întâmpină din ce în ce mai mult, în toate straiele socia­le, oameni inteligenți și o grabă veselă care îl ajută la executarea lor. Din Transvaal Johannesburg, 3 Februarie. La adunarea generală a Camerei mi­nelor, președintele a declarat că nu este adevărat că companiile minere ar avea de gând să suspende lucrările lor. Codul civil german Berlin, 3 Februarie. Reichstagul a început discuția codului civil. D. Niederding, sub­secretar de Stat a­ relevat calitățile proiectului care, dacă nu e satisfăcător din toate punctele de vedere, deschide totuși orizonturi mai vaste și aduce națiunii avantaje mari politice, economice și morale. Mai mulți deputați au expus apoi pă­rerile partidelor lor politice respective ; cea mai mare parte sunt favorabile pro­iectului. Discuția va continua mâine. Parlamentul norvegian Christiana, 3 Februarie. Stortingul s-a deschis. In discursul tronului, Regele speră că, ca și în trecut, deputații vor păstra o a­­titudine independentă. Mai exprimă încă dorința ca comitetul uniuneî să croiască un drum care să conducă cele două po­poare la o fericire desăvârșită. Din Scupcină Belgrad, 3 Februarie. Skupcina a adoptat un proect autori­zând pe consiliul de miniștri să acorde avantage și altor exporturi de­cât acela al porcii­, cât timp va fi oprit în Un­garia. Președint, comisiunea de finanțe a îndreptat atacurile sale în contra unei prese «scandaloase» care dă dovadă de puțin patriotism. Ziariștii indigeni au părăsit atunci sala, pe când d. Garascha­­nine dă deplină dreptate comisiunei de finanțe. Din Parlamentul frans neez din Paris, 3 februarie. Camera adoptă de urgență convențiu­­nile de delimitare și de comerț între ranța și China. ’ație a d-lui Aceștia au IR s Respinge punerea sub a .iM­­agnal, cerută de sociali, cerut-o pentru că fostul ministru a con­dus negocierile privitoare la drumurile de fer de Sud. Raportul constată că con­­vențiunile lu această privință au fost o operă folositoare. D. Dussaussoy chestionează pe d. Wiger asupra importului vitelor și se plânge că piața e plină de oi germane, ungurești și americane. D. Wiger respunde că va îngriji ca cir­­culările ministeriale să se aplice în mod riguros, mai cu deosebire aceea care o­­bligă pe importatori să împartă oile,— cu măruntaiele necesare,—prin cartiere. Convertirea prințului Boris Viena, 3 Februarie. Noua Presă Liberă află din Sofia că după audiența acordată de prințul Fer­dinand d-lui Stoilow și în care i-a a­­nunțat consimțământul său la conversiu­nea prințului Boris, prințul și-a reservat să tranșeze personal toate chestiunile în legătură cu acea a botezului. El le con­sideră ca personale, iar nu ca afaceri de guvern. Italienii In Africa Massalah, 3 Februarie. Makonnen a liberat pe ofițerii italieni reținuți ca zălog. Ei au sosit azi în la­gărul italian. Temniță și Exil Zilele trecute Tribuna din Sibiu a început să discute chestia temniței și a exilului cu privire la neînțelegerile dintre conducătorii Românilor cari s’au dus în temniță și cei cari au preferat cruzimea exilului. Cu multă ironie Tribuna ia peste picior pretenția că exilul e mai potrivit de­cât tem­nița, faimoasa pretenție a martirului Dim. Sturdza din discursul său de la Orfeu. «Ideia legată de temniță, ideia luptei hotă­­râte și consecvente, fără a se teme și fără a incongiura pedeapsa, pe care dușmanii secu­lari ar putea-o — călcând toate principiile de drept—aplica, ideia aceasta a luptei gata la martir trece ca un fir roșu prin întreaga isto­rie a vieței noastre politice», scrie ziarul si­­bian. Articolul continuă, făcând o scurtă istorie a întregei vieți a Românilor de dincolo și a­­daogă : «Ca un fir roșu se trece prin istoria între­gei noastre vieți politice ideia temniței care am zis că la noi înseamnă : consecvență, sta­tornicie neclintită, perseverare până în fine, credință nestrămutată către stindardul nostru, programul partidului național. Străbunii noș­tri, anteluptătorii poporului din trecut, știau una și bună , să lupte și să sufere cu bărbă­ție toate consecințele luptei lor, știind că nu­mai ast­fel pot impune dușmanului neîmpăcat. Ei nu umblau cu chițibușuri... De aceea lupta lor era frumoasă, căci de minți era gândită și din inimi era scoasă, inimi mari, tinere încă, chiar și când erau bătrâne....Din temni­țele ungurești va resári libertatea Românilor.» Dar din exil? Alegerea de la Ploești Ni se scrie din Ploești: Clubul conservator din Ploești s’a năs­cut cu noroc. Cu ocazia inaugurării s’a celebrat și cea dintâi și victorie electorală a noastră de la alegeri încoace. Rare­ori lupta în Prahova a fost așa de vie ca acum. Candidatul liberal avea întreitul avantagiu de a fi fratele unui ministru, de a fi avut ocazia ca medii să facă servicii mai tuturor alegătorilor și de a fi un om cu desăvîrșire sim­patic. D. Grigorescu, care se pricepe la ale­geri, încă din numărul ziarului Democra­tul, care poartă sforăitoarea emblemă: Românism, cugetare, acțiune, de Joir, 18 Ianuarie, publică două articole în contra candidatului nostru, unul intitulat Con­servator­ii-junimiști la Prahova și a lui Ta­bloul răpirilor d lui G. G. Cantacuzino, în care înșiră nu mai puțin de 11 așa zise răpiri. Pentru a încălzi partidul, ministrul Stoicescu s’a dus în Ploești încă de Sâm­bătă seara și după sosirea sa s’a ținut o întrunire publică, în care după ce a spus o sumă de comedii și de caraghios­lâcuri d. Delavrancea, a luat cuvântul deputatul Dobrescu-Geanabet și a decla­rat că este o ca­ omnie că d sa nu ar vota pentru candidatul dr. Stoicescu și a rugat pe alegători să voteze pentru fratele ministrului. Ast­fel pe lângă d. Grigorescu s’a mai declarat ca"activist sadea și singurul de­putat Flevist din Prahova. A doua zi, Duminică, ziua votârei, d-nii Aurelian, președintele Camerii, d, minis­tru C. Stoicescu și d ministru de fi­nanțe G. Cantacuzino au stat toată ziua in curtea primăriei, descusând în parte pe fie­care alegător care venea să voteze. Așa erau de­siguri acești a­ni despre vic­toria lor, în­cât pe la orele 4 deputatul colectivist X a spus în gura mare în curte că conservatorii vor fi bătuți într-un mod rușinos pentru că din alegătorii cari venise să voteze pentru ei la alegerile ge­nerale, la alegerea de Duminică au lipsit mai mult de 20. Cu toată încrederea lor însă în reușită, miniștrii roșii au făcut toată zi­uiea pe agenții electorali, iar­­ Grigorescu a stat neclintit la ușa să­ei de votare. Când s’a aflat victoria noastră o bu­curie generală s’a lățit în oraș. Ploeștii se simțeau mândri că scapă de odiosul tiraniei colectiviste. Un mare număr de MERCURI ȘI.MÎNDArIE (ROTOR­) 189 b .­•* 10 BA AXCXdITRI și INSERT! Linia 30 litere petit pag IV . Reclame..............................III In Paris anun ția Havas, 8 Pia REDACȚIA - 16, Str, ș.c la j -- ft; % - - alegători s’au strâns imediat la clubul. conservator, care se află cam în fața sta­­tuei libertățeî, și acolo au felicitat pe d. George Gr. Cantacuzino. Șampanie s’a des­tupat destulă și toasturile d lor Canta­cuzino, Th. Văcărescu, Take Ionescu, Luca E'efterescu, Serghiescu și alții au fost aclamate cu cea mai mare veselie. In tot timpul lăutarii cântau sus în club și muzica cânta jos în stradă, sub ferestrele clubului. Când au plecat la gară de Cantacuzino și ceilalți alegători din București, mulți­­țimea i-a însoțit până la gară cu torțe și cu muzică și trenul s’a pornit spre București în sunetul muzicei și zgomo­­tul aclamațiunilor generale. Detaliu caracteristic: In același tren, pitulat într’un compartiment cu perdelele lăsate, se află d. C Stoicescu, ministru lucrărilor publice. Noi Ploeșteni­, ne simțim mândri că am dat semnalul luptei și așteptăm vo­ioși o altă ocazie ca să dovedim colecti­­­viștilor că din Prahova vor trebui să-șî facă bagajiul. Comarnic „Sesiunea viitoare 11 Președintele consiliului de miniștri a găsit formula pentru a amâna act calen­­dar realizarea făgăduelilor solemne fă­cute în opoziție. Când principele Gr. M. Sturdza a în­trebat pe d. Dim. Sturdza, cu ocazia dis­cuției răspunsului la adresa Tronului, de ce nu a menționat în mesagiu desființa­rea legei minelor și a legei maximului, d. prim-ministru a răspuns : — In „sesiunea viitoare“ ne vom o­­cupa și de aceste legi; în sesiunea de acum avem alte lucrări. Mai târziu, d. C. Iarca, deputat de Buzeu, a întrebat din nou pe d. Dim. Sturdza când are de gând să abroge le­gea maximului. Președintele consiliului a răspuns: — In „sesiunea viitoare“. In ședința de erî a Camerii, d prim­­ministru a dat două răspunsuri analoage, unul prin organul ministrului sau de fi­nanțe, altul prin propria sa guriță. Două deputați de Buzeu au între­bat pe d. G. C. Cantacuzino când va preface licența pentru băuturile spirtoase în impozit pe vadră, așa cum a făgăduit când erau conservatorii la putere ; și d-sa a răspuns : — In „sesiunea viitoare“. Imediat după aceasta, d. C. Dobrescu- Argeș a întrebat pe d. ministru al cul­telor când va prezenta un proiect pentru modificarea legei clerului, atât de aspru combătută de partidul liberal; și d Dim. Sturdza, în lipsa d-lui P. Poni, a răspuns scurt: — In „sesiunea viitoare“. Am mai înțelege amânările acestea ti­pice dacă actuala sesiune legislativă ar fi împovărată de lucrări, dar vedem că de aproape două luni reprezentanții Na­țiunii nu au avut să muncească de­cât la numărarea diurnei, iar programul lucră­­rilor viitoare e așa de sărac, că ar putea fi epuizat, admițând cea mai largă dis­cuție în 10—12 zile. De ce atunci, legile importante în „sesiunea viitoare“? Răspunsul acesta al președintelui de consiliu e oglinda credincioasă a guver­nului și a puterii sale de muncă pentru țară. BUDGETUL­ VIITOR In­trnnamente generale cunoaștem, gra­ție unor indicațiuni sumare date de un ziar financiar al liberalilor, suma bud­­getului pe anul 1896—97, lat.o, în două cuvinte: d. ministru al finanțelor se slu­jește de recensământul făcut anul trecut spre a spori evaluările veniturilor, numai la câte­va capitole, cu vre­o 6. citește , ș­ase milioane față cu evaluările anului precedent. Ar suna cam­ ciudat aceasta, aproape ca o calomnie, dacă am avea a face cu un ministru al finanțelor care ’și respectă cuvântul dat in opoziție; dar d. G. C. Can­tacuzino e un membru de frunte al par­tidului național-liberal unul din membrii Ocultei, și ca atare l’am calomnia nu­mai dacă am presupune că e în stare să pue în practică ideile susținute în Vo­ința Națională când mânca pâinea.... a­­mară a opoziției cu sosul dividendelor de la Letea. Iată, ca să fim crezuți și de cei mai neîncrezători, în ce constă sporul la ve­nituri pe care d. ministru al finanțelor îl va trece în proiectul de budget ge­neral pe 1896—97: Impozit funciar : Constatările din 1894-95 Lel 13.797 Recensământul din 1895 „ 16.689 Diferință în plus . . Lel 2.892 care reprezintă una din cifrele cu ci se va umfla viitorul proiect de budy Și trebue notat că aci nu s’au trec încă veniturile vămilor, al monopolurii și al băuturilor spirtoase, ale căror e­­luări se vor face iarăși pe baza dreptu­lor constatate în primele opt luni a exercițiului budgetar 1895—96. Așteptăm budgetul întreg spre a’l naliza mai pe larg ; constatăm numai i lucru, că d. G. U. Cantacuzino, mini­trul finanțelor, e pe cea mai bună ca de a’șî înstrăina simpatiile d-lor An. St­rojan, Em. Porumbaru și B. St. Delavran­cea —dacă aceștia mai profesează prin­cipiile financiare manifestate cu prilej discuțiunii budgetare din anul trecut. Impozit personal. Constatările din 1894-95 Lei 5.648. Recensământul din 1895 „ 6.159 Diferență în plus. . Lei II1L Licențe: Constatările din 1894­ 95 Lei 5.222. Recensământul din 1895 Diferență în plus. . Lei­­ 5.258. 35~ Patente: Constatările din 1894 95 Lei 3.092 Recensământul din 1895 „ 4.011.1 Diferența în plus . . ~Lei 9Î8. Umbre, amenzi, înregistrări, etc.: încasările primelor opt luni ale exercițiului budgetar 1894-95 .......................Lei 8.234.1 Idem pentru exercițiul 1895 -96. . . ................. 9.071.1 Diferință în plus pe 8 luni Lei '837.( Diferință evaluată pe 1 an Lei 1 255.1 Taxa asupra viilor și livezilor : Constatările din 1894—95 Lei 977! Recensământul din 1895 . „ 1,151­­ Diferință în plas . . . Lei 1731 Recapitulând toate aceste diferințe care se întemeiază d. ministru al fiin­țelor, și anume: Impozitul funciar ... Lei 2,892.1 „ personal . . . 511.5 Licențele....................... 35.1 Patente........................... 918.0 Timbre, amenzi, etc. . . 1,255.6 Vii și livezi................... 173.8 găsim un total de ... Lei 5,786 6 Atacuri contra Mol Favre In Franța au reînceput atacurile con­tra prezidentului Republicei. Prima iste­rie scandaloasă prin care se încerca con­tromiterea d-lui Felix Faure, istoria fap­telor comise de socrul sau care dispărus lăsând datorii mari, nu a prins. S’a des­grop­at acum alta, în legătură cu instruc­ția începută acum contra unui oare­car Edwards, fondatorul unei societăți indo­chineze de opium. Ziarul Libre Parole a anunțat afacerea acesta în termenii ur­mători: «Se spune că instrucția —în afacerea Edvar —ar fi deja închisă, pentru că judecătorul de instrucție Dopffer a văzut lucruri grozave sub velul pe care de-abia a îndrăznit să-l ridice După o versiune foarte probabilă, Dopffer a fi spus lui Edwars: — S’au găsit la d­v. trei fotografii de scri­sori. Aveți originalele ? — Nu le am cu mine, fu răspunsul este al fostului editor al ziarului Le Matin. — Puteți să mi le înmânați ? — Nu, asta dv. Pot insă să vă spun că dacă voiți să aveți dovada că le posed htr’adevĕr arestați-mă imediat și mâine scrisorile vor­­ publicate într’un ziar. Natural că d. Edwards nu a fost arestat. Pare că, dacă scrisorile acestea grozave ar fi fost publicate, ar fi trebuit si mergem, opt zile mai tirziu, la congresul din Versailles». La notița aceasta, Le Rappel a răspuns următoarele: «In palatul Bourbon s’a șoptit că un gaze­tar foarte influent ar fi luat parte, pe timpul când d. Felix Faure era sub-secretar de Stat la departamentul coloniilor, la reînoirea pri­vilegiului pentru banca indo-chinezi. Pe acest domn influent, sub-secretarul de Stat de a­­tunci l’a ținut in curent, cum­ e obiceiul, cu tratările urmate. Un grup de deputați nemul­­­umiți vrei să se slujească acum de acest fapt neînsemnat pentru a reinoi­ca contra pre­zidentului Republicei atacurile cari apar atât de regulat și fără scrupul, în­cât trebue să ne Întrebăm pentru cine se lucrează cu chi­pul acesta». S’a dovedit, în adevăr, că scrisorile d-lui Felix Faure către d. Edwards sunt

Next