Timpul, iunie 1896 (nr. 120-143)
1896-06-11 / nr. 128
No. 128 vei învinge, și astăzi spune glasul tainic că cu noi va învinge România ^ și semnul» este dragostea de adevĕr și iubirea de patrie. Discursul d-lui Panl D. G. Panu : ^Amicul Take Ionescu v’a vorbit în limbagiul său strălucit, pentru că, fruntaș, el e bine venit să vorbească oriunde. Nu ve cunoaște, el e totuși cunoscut perfect. El poate vorbi aci, la Ploiești, la Craiova, discursul seu ve poate înflăcăra. Eu n’am să vorbesc așa, căci pe mine mă cunoașteți, dar și eu ve cunosc. A venit momentul să ne răfuim. De aceea am să spun adevăruri crude, mai crude pentru dv., decât pentru mine. Când anul trecut, în Noembrie, m’am prezintat înaintea dv. sfârșeam cuvîntarea mea cu vorbele. «Dacă credeți că liberalii au absorbit toată cultura și toată inteligența, votați pentru dînșii, dar dacă credeți că nu este așa, atuncea aveți datoria a ne vota și pe noi». Nu puteți suprima o jumătate din țară. Ce ați făcut d-v., alegători ? Ați votat numai pentru dînșii, ați dat unanimitățile din Cameră și Senat și ne-ați suprimat pe noi. Iată opera d-v. A venit momentul ca noi, învinșii din Noembrie, cu fruntea senină să vă întrebăm : «Sunteți mulțumiți?» (Voci: Nu, Nu!) Ce ați făcut cu voturile dv. ? In mâinele cui v’ați dat? Fac aceste întrebări fiindcă în timpurile moderne și suveranitățile se discută , eu discut suveranitatea alegătorului. Dați-mî voi dar să vă trag la răspundere. Și-ați dat unanimități. Ați crezut că, în 24 ceasuri, d. Sturdza are să vă dea nu numai Transilvania, dar și Bucovina și Basarabia. Ați crezut că generalul Budișteanu are să inventeze praful de pușcă și încă fără de fum, cu toate că nu l’ar fi descoperit nici cu 4 sau 5 veacuri înainte, că Stoicescu are să vă dea căi ferate aeriane, că Paladi. are să prefacă țara într’o grădină... Și atât de tare vă hipnotizase, încât ne ignorați, nu ne răspundeațî măcar la salut. Un amic care ’mi promisese să mă voteze, mi-a scris, a doua zi, o scrisoare recomandată, cu dublă recepțiă, prin care spunea că-și retrage cuvântul și că va vota lista guvernului. Și astăzi după 8 luni, guvernul acesta cu unanimități nu mai poate guverna. A ajuns ca o armată asiatică, împărțită în 7,000 de bande ambițioase, 0culte și inculte. A ajuns guvernul să aibă două opozițiuni, opozițiunea noastră și opozițiunea din sinul lui , opozițiune de amici, de vechi tovarăși, de oameni cari nu s’au abătut nici o dată de la principii. Acesta este rezultatul și e de ajuns să vă gândiți că n’a fost încă ministru scuipat în țara românească, ca să vă faceți idee despre situație. Caracteristica acestui guvern este incapacitatea complectă, lipsa totală de cultură și de inteligență. Omul cult se răsbuna altfel, întrebuințează alte mijloace. Uitați-ve ce-a făcut în chestia mitropolitului, ce-a făcut generalul Budișteanu — pentru a-și satisface patimele. Guvernul acesta nu ne lasă măcar să ne repauzăm. Aiurea când se închid parlamentele, opoziția se odihnește. La noi, tocmai atunci începe dandanaua. Ar trebui să votăm o moțiune prin care să cerem liberalilor să ne dea pace până în Septembre. Voi sfârși, liberalii au dovedit astăzi că sunt pierduți moralicește. Au făcut apel la toate forțele lor, până și la liberalii în rezervă , sunt ultimele lor resurse. Pentru întrunirea lor de azi s’au servit de ademeniri și de amenințări : pe Mișu Porumbaru l’au amenințat cu revolverul, lui V. Lascar i-au pus sabia în gât ca să vie și să vorbească la întrunire. D-lor, campania de răsturnare este deschisă. In scurtă vreme vom fi la guvern și atuncea nu vă vom cere unanimități. Vă vom cere să aveți o măsură mai largă și să țineți seamă și de opiniunile adversarilor. După d. G. Panu vorbește d. Lascar Catargiu, al cărui discurs e reprodus în extenso în capul numărului nostru de azi. Șeful partidului conservator dă apoi citire următoarei moțiuni: MOȚIUNE Cetățenii Ieșeni, întruniți în ziua de 9 Iunie 189Q sub preșidenția d-lui Lascar Catargiu, față de purtarea guvernului în cestiunea judecărei Mitropolitului Primat, purtare prin care s'a înjosit Biserica, s’au nesocotit drepturile elementare ale fiecăruia și s’a violat Constituțiunea și principiile pe care se reazemă Statul român. Hotărăsc: Să sprijine partidul conservator în toate acțiunile ce șefii partidului vor crede nemerit a întreprinde pentru a dobândi retragerea guvernului d-lui Sturdza care primejduește liniștea, siguranța și demnitatea țarei. După eșirea din sală, șefii conservatori și d. Panu, urmați de public, merg la clubul conservator, unde încep din nou aclamările și uralele și numai după ce d-nii Take Ionescu și G. Panu au eșit pe balcon și au mulțumit cetățenilor că au asistat în așa mare număr la întrunire, publicul s’a împrăștiat în cea mai mare liniște. Plecarea din Iași Seara la orele 8 și jum., peronul gării se umpluse iar de lume, care venise să ureze bună călătorie șefilor noștri. Intr’adevăr, d-niî Take Ionescu, C. Panu, M. Balș etc. — d. L. Catargiu a rămas la Iași încă pentru două zile — au fost obiectul unor entuziaste manifestațiuni de simpatie. Plecarea trenului a fost salutată cu strigăte nesfârșite de : «Să trăiască !» și «Ura». ȘTIRILE ZILEI D-nii P. Anastasiu, Al. G. Becheanu și Ion Popescu au fost numiți,în funcțiunea de impiegați în serviciul casieriilor generale de județe, în locul d-lor L Ferlendis demisionat, și L Râmniceanu și V. Baiculescu lăsați în disponibilitate. « * Au fost numiți:* D. G. Theodorescu, actual funcționar la corpul portăreilor tribunalului Dolj, portărel la acel tribunal, în locul d-lui C. M. Georgescu. D. G. Druzescu, licențiat al facultăței juridice din București, actual ajutor la judecătoria de pace Măceșu, județul Dolj, in aceeași calitate la Diosei, județul Romanați, in locul d-lui V. Eliescu, destituit. D. Ghiță Iacob, actual copist în grefa tribunalului Teleorman, portărel la același tribunal, în locul d-lui Ghr. Viișoreanu.* * * D. Florea Dinicuț a fost numit membru în comisiunea interimară a comunei rurale Grădinei-de-Jos, din județul Olt, în locul d-lui Ioan Diamandescu, demisionat. * * * In Monitorul Oficial de elt. Duminecă, a apărut decretul următor: Se acordă d-lui Eugeniu Stătescu, ministrul secretar de Stat la departamentul justiției, un concediu de trei luni, cu începere de la 9 iunie curent, pentru a merge peste hotar. D. G. I. Stoicescu, ministrul secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice, este însărcinat cu interimul ministerului de justiție până la întoarcerea la post a titularului. * ♦ « DIN STRĂINĂTATE Norddeustdie Allgemeine Zeitung zice că vice-consulatul german din Rusciuc s’a instituit in mod definitiv. Gerantul actual, d. Kreuger, a fost numit vice-consul. ** * Reichsanzeiger din Berlin anunță că împăratul a conferit cardinalului de Hohenlohe, marea cruce a Vulturului roșiu. Din Petersburg :* •* Un ukaz ordonă baterea unei medalii comemorative a încoronărei de la Moscova pentru toți funcționarii civili și militari cari au asistat la serbările încoronărea.4» * * Din Roma. Regele a numit azi motu proprio pe generalul Baldisera, mare cruce a Ordinului militar de Savoia. ---»Am fii C«T? (»■ [UNK]*)»-- TURBURARILE DIN CRETA Constantinopol, 20 iunie Ambasadorul francez a făcut noui demersuri pe lîngă Poarta în favoarea Cretenilor. El a cerut numirea unui guvernator creștin, recunoașterea tratatului de la Haleppa și convocarea adunării naționale. Cîțiva ambasadori au fost însărcinați să se asocieze cu demersurile sale ; alții așteaptă instrucțiuni de la guvernele lor. Roma, 20 iunie Se anunță din Constantinopol Agenției Ștefani că ambasada austro-ungară a făcut demersuri pe lângă Poarta pentru pacificarea Cretei. Ambasadorii cer numirea unui guvernator creștin, restabilirea tratatului de la Haleppa și convocarea unei adunări naționale. Toți ambasadorii au fost însărcinați să sprijinească demersurile austro-ungare. Constantinopol, 20 Iunie Azi a fost o întrunire a ambasadorilor în privința afacerilor din Creta. —-----OpODO----- MIȘCAREA MACEDONEANA — Prin fir telegrafic — Sofia, 20 Iunie. Comitetul central macedonean convoacă pentru mâine după amiazi toate partidele spre a asista la un meeting public, în care să se pronunțe asupra cestiunei reformelor în Macedonia. Sofia, 21 Iunie. Meetingul anunțat de mult timp și organizat de comitetul central macedo TIMPUL 11 IUNIE nean s’a ținut azi după amiazi. Numărul asistenților nu era considerabil. Meetingul s’a ținut în bună ordine. D. Zankow prezida și două deputați au luat cuvântul. Scisiunea care există în sînul comitetului macedonean local s’a manifestat azi în mod isbitor, prin faptul că cele două grupuri adversare au ținut de o dată ședințe în localuri diferite. Se asigură că întrunirea amicilor guvernului era mult mai numeroasă decât cea a opoziției. Această din urmă a ales un birou nou. Se așteaptă cu curiozitate desfășurarea acestei stări de lucruri. ----—---------------- CHESTIUNEA MADAGASCARULUI — Prin fir telegrafic — Paris, 20 iunie. Camera deputaților. — Adunarea discută proectul de lege declarând Madagascarul colonie franceză. D-nn Hanotaux zice că încă din trecut regimul protectoratului devenise cu neputință și că nu mai era altă eșire decât anexarea. Origina acestei situațiuni se găsește în declarația citită la Cameră la 27 Noembrie 1895 de d. Berthelot, și care zice că Madagascarul trebue să fie pe viitor o posesiune franceză spre a nu mări cheltuelile. Camera adoptă fără scrutin articolul unic al proiectului. Mai mulți deputați cer desființarea imediată a sclavagiului la Madagascar. D-nu de Mahy depune o ordine de zi invitând guvernul să ia măsuri pentru ca sclavagiul desființat de drept, să fie și de fapt și aceasta cât mai curând cu putință. D-nu Méline constată că toată lumea este partizană a desființării sclavagiului, dar pentru aceasta e nevoe de un termen de transiție. D-na Méline primește ordinea de zi a d-lui de Mahy care este adoptată cu 544 voturi. Totalul proiectului s’a adoptat cu 329 voturi contra 82. MIȘCAREA COMERCIALA Exportul nostru de rire.— Direcțiunea generală a serviciului sanitar aduce la cunoștința generală că, în urma ivitei epizootiei de febră aftoasă (durere de gură și de picioare) in județul Putna, ministerul a oprit exportul în străinătate și transportul în țară al vitelor cornute mari, mărunte, al rîmătorilor și al productelor animale brute, din județul Putna, până la ridicarea măsurilor de poliție veterinară. Se aduce la cunoștința generală că guvernul provincial I. și R. al Bucovinei a ridicat proibițiunea importului oilor, caprelor, rîmătorilor și al productelor animale brute din județul Tulcea, în urma încetare! Cu desăvârșire a febrei aftoase (boală de gură și de picioare) ce a existat în acel județ. Prin urmare, exportul animalelor sus menționate și al productelor animale brute din județul Tulcea, în și prin imperiul Austriei, este iar liber. Banca agricolă. Situațiunea Băncei Agricole la 31 Mai 1896, mulțumită îmbunătățirilor introduse, continuă a fi bună. Bilanțul lunar pe ziua de 31 Maiü, acuză pentru cele d’întâiu cinci luni ale anului curent un beneficiu de 266.640 lei din care 37.840 lei din comisioane și 228.880 din dobânzi. Adăugând la acest beneficiu și soldul din anul trecut în sumă de 16.461 lei, avem un total de beneficii brute de 283.102 lei. Cheltuelile generale fiind de 109.506 lei rezultă până acum un beneficiu net 173 mii 596 lei. Afară de aceste beneficii, Banca Agricolă a mai realizat: ",58.863 lei dobânzi cari privesc pe anul 1879 in comptul căruia s’au și repurtat. Temerea despre o eventuală perdere de vre-o sută de mii de franci la o afacere contractată la Iași a dispărut, ,în urma descoperirei acestei sume de către debitor cu o ipotecă în moșie și cu recolta anului curent care asigură cu prisos creanța Băncei, scrie Curierul Financiar. In de afară de acest caz care s'a regulat și el în favoarea Băncei, toate celelalte afaceri sunt îngrădite de cele mai largi garanții. Sistemul înființării sucursalelor girate de comercianți perfect inițiați cu comerciul cerealelor a dat și dă roadele cele mai bune. Asemenea sucursale s’au mai înființat acum În urmă la Corabia și la Ruși-de-Vede și direcțiunea își propune de a întinde numeral lor în toate tîrgurile de cereale din porturi și din interiorul țereî. Aceste sucursale, după cum am arătat și cu altă ocaziune, având de scop d’a primi în depozite cerealele agricultorilor și de a avansa contra lor sumele de care ar avea trebuință, scutește pe agricultori de formalitățile hipotecelor dacă amanetele ar rămâne la moșii, de cheltuielile și de timpul ce se pierde cu aceste formalități și face ca împrumuturile să devie maieftine și mai accelerate. Sistemul acesta admirabil pune și pe bancă în pozițiune de a avea amanetul la domiciliul său, de a cunoaște perfect de bine cantitatea și calitatea lui. Se resimte în fine că în capul acestei Bănci se găsește fostul guvernator al Băncii Naționale care cu o perfectă cunoștință de lucru a pus Banca Agricolă pe adevărata cale de a deservi agricultura și și în același timp interesele capitalurilor angajate. INTEMPLĂRI Omor. — Un băiat anume Gh. Anghelescu, ca de 13 ani, din strada Cornetul 20, voind a lua niște frunze de nuc a fost văzut de grădinar care a tras cu pușca și l’a rănit la țară. Pacientul a fost trimis la spitalul de copii. Un monstru. In urma unei certe, Petre Anghel, din strada Ștefănești, în câmpul Teiului, a tras un foc de revolver, asupra tatălui său Ion Anghel, pe care l’a rănit la brațul drept și care a fost dus la spitalul Colentina. INFORMATIUNI Am primit din Craiova telegrama următoare: Consiliul barórdul Craiovan sesizat de cererea avocatului Hristache Peșiacov de a șterge din barou pe advocatul deputat guvernamental Gogu Ștefănescu, pe motiv că face comerț cu firmă înscrisă și afișată și calcă prin aceasta legea și regulamentul baroului cum și demnitatea profesiunei de advocat, respinse această cerere contrar avisului decanului advocat Betolian. Baroul, convocat astăzi de decan, a hotărît prin două treimi menținerea regulamentului și ștergerea avocatului negustor Gogu Ștefănescu, dînd vot de blam d-lor Filipini și Perneanu, membrii în consiliu și avocați guvernamentali. Tot aparatul guvernamental pus în mișcare a fost învins și figura celor învinși îți face milă. Steaua celor ce au givernamentalizat toate profesiunile începe să pălească pe toată linia. Liberalii sunt bătuți la Craiova ca și în toată țara. Opinia publică cinstită și puternică desaprobă. George Tîrnoveanuu, advocat Pe ziua de ieri am avut în capitală cea mai mare căldură de până acum. Termometrul a arătat la orele 2 la soare, 40 grade centigrade. Pentru astăzi este chemat la judele de intrucție cabinetul N d. D. Nenițescu procuratorul I. P. S. S. mitropolitului primat. Ani de dimineață se aflau la minister peste cincizeci de săteni, preoți și slujbași din cei cari au fost aduși pentru întrunirea de ieri în capitală. Toți acești oameni cereau bilete de tren ca să se întoarcă pe la casele lor și ceva bani de cheltuială pe drum. D. Anastase Stolojan, care a venit pe la orele 10 la minister, văzând atâția solicitatori cari așteptau la scară nici nu s’a dat jos din trăsură ci a plecat repede înapoi. ÎNTRUNIREA d-lui Fleva de la Iași D. N. Fleva și amicii d-sale au sosit la Iași Sâmbătă la orele 11 și 40 și au fost primiți de numeroși amici. Seara, la orele 6, a avut loc întrunirea publică. Sala Pastia era plină de lume. A vorbit Intern d. G. R. Scorțescu, directorul Evenimentului. D. G. A. Scorțescu face o scurtă dare de seamă a activității desfășurată în Parlament de minoritatea liberală. D-sa arată cum deputații cu adevărat liberali, văzând că guvernul nu numai că nu aplică programul de la Iași, dar că aduce chiar legi fundamental protivnice principiilor din acel program, au luptat din răsputeri să oprească pe miniștri pe povîrnișul pe care apucaseră. Sforțările noastre—adaogă oratorul—au fost din nenorocire inutile. Călcările de legi cele mai sfruntate, actele cele mai infame s’au succedat rând pe rând. Ajunși la putere ei n’au avut altă grijă decât îndestularea stomacurilor lor vecinie flămânde. Am fost silit, să prezint Camerei proiectul de lege antipanamist menit să lovească în toți câți trafică cu mandatul lor. Mulțimea cere apoi ca d. Fleva să vorbească. D. N. Fleva face un energic rechizitor guvernului, enumerând toate mișeliile la care el se dedă de câtăva vreme și trece la cea mai monstruoasă din toate : alungarea I. P. S. Mitropolitului de pe scaunul pe care țara îl ridicase. «Mitropolitul nostru a fost ridicat cu gendarmî, dus între baionete, ca un tîlhar. Și cine’l ridicau ? Tîlharui spune oratorul. Un guvern care se sprijină numai pe puterea armată, a pierdut dreptul de a pretinde că guvernează în numele democrației și al liberalismului. D. Sturdza a ajuns într’o așa stare de inconștiență, încât nu mai cunoaște nimic, 1896 nu mai crede în nimic. Nevrednicia sa va duce partidul liberal la o perie sigură, dacă cetățenii nu se vor ridica din vreme și nu vor opune o vitejească rezistență încercărilor sale mizerabile de a nimici legile acestei țări, cu atâta trudă înjghebate de către fruntașii generației trecute. Vorbește apoi d. V. M. Kogălniceanu. D. V. M. Kogălniceanu vestejește cu tărie fărădelegile Ocultei,care nu se mai închină decât la lăzile de bani ale ale Băncii Naționale. Face un călduros apel la cetățenii ieșeni ca să dea o patriotică pildă fraților lor din restul țărei, în lupta ce s’a întreprins înpotriva bandei guvernamentale. Se citește apoi moțiunea votată în întrunirea din București. După întrunire a avut loc un banchet la Zimbru. S’au ridicat toasturi numeroase. Convertirea unor Românce la Paris Citim în Le Temps . D-na Iohannides, soția divorțată a d-lui Arion, căsătorită pentru a doua oară cu d. Costescu, consilier la Curtea de apel din București, a avut patru fiice din prima căsătorie. Ea își instalase în 1884 pe cele două fiice mai mari la pensionatul mânăstirei Sion, și, mai târziu, pe cele două mai mici. La 1893, cea mai în vârstă, după ce-și sfârși educația, se reîntoarse în familie. Dar, după puțin timp, aceasta constată cum că fata părăsise religia ortodoxă și îmbrățișase pe cea catolică i se făcură câteva observațiuni. Ea fugi din casa părintească și după puțin timp un preot spune d-nei Costescu că fata a intrat într’o mânăstire pe care n’a numit’o. Ea n’a mai fost văzută. D-na Costescu, atribuind influenței exercitată de surorile monastirei Sion asupra spiritului copilului sau conversiunea acesteia, retrase de aci pe celel’alte fete și le încredință d-nei Morel de Bos, directoarea unui pensionat din Boulognesur-Seine, cu recomandația expresă de a le supraveghia necontenit și de a împeleca mai cu deosebire ori ce corespondență cu călugărițile de la Sion. Or, nu de mult, d-na Costescu primi o depeșă care’i anunță că fetele devenite majore au «plecat», că evenimentul acesta n’a putut fi împedicat și că «poliția a fost avizată». D-na Costescu a intentat imediat acțiune d-nei Morei de Fos cerând 100.000 lei daune interese. In contrazicerile sale ea reproșează directoarei institutului nu numai că nu și-a îndeplinit datoria de supraveghere, dar că a și înlesnit corespondența cu călugărițele în urma amenințării ce-e adresase arhiepiscopul Parisului că nu va mai autoriza exercițiul cultului în capela particulară a pensionatului dacă se va opune acestei corespondențe. Afacerea s-a predat azi—Jouî, 6 (18) Iunie—la secția I. A trebuit să se stabilească întâi o chestie prealabilă. D-na Morel de Jos a cerut ca d-na Costescu, ca streină, să depue întâi cauțiunea judicatum solvi. Tribunalul a admis cererea aceasta și a fixat cauțiunea la 2000 franci, apoi a amânat procesul până după depunerea acestei sume. ÎNTRUNIREA colectivista Colectivitatea a chemat ieri «nația» ca să se manifesteze la Dacia. Și în adevăr «nația» colectivistă venise. Bețivii și bătăușii își dedeau coate cu prefecții de județe și cu funcționarii mari și mici. Pe drum, în fața hotelului, era cea mai caraghioasă și desgustătoare colecție de chipuri : favorite lungi și mătăsoase, mustăți pe oală și căciuli pornite pe ureche— buchetul era complect. Personalul Băncii Naționale și al societăților de credit, se împerechia cu bătăușii dârji, accizarii beți, sergenții de stradă îmbrăcați civil și cu agenții secreți. Statul Major sosește înconjurând pe d. Dim. Sturdza. La orele 2 și jumătate ministrul președinte deschide întrunirea. Presidează d. Dim. Giani, d. P. S. Aurelian refuză să se amestece. Primul-ministru spune că a venit să dea seamă alegătorilor de modul cum a condus țara. Vorbește apoi de programul partidului și despre detronarea Mitropolitului pe care -l tratează ca pe cel mai mare criminal. In acel moment se aude din sală strigătul : «Dați-i jos și pe cei l’alți episcop!» Atunci ceata de bătăuși se repede asupra unui tînăr student care spusese aceste cuvinte și o dă afară. Oratorul a vorbit și despre disidența d-lui Fleva, exprimând în mod vag speranța unei reconcilieri. D. D. Geani, spune că judecata mitropolitului e un fapt drept și bine a făcut Sinodul de l’acaterisit. Două voci răgușite răspund din sală : »Așa e, așa e!» D. C. Nacu, ridică în slava cerului pe d. Sturdza, ale cărui fapte, zice că sunt adevărat liberale și patriotice. Vorbește de legea minelor și foarte puțin de detronarea mitropolitului. D. C. Dumitrescu-Iași vorbește în trăsături generale despre progresele pe care le-a realizat țara, despre armată și îmbunătățirile care trebuesc introduse. Afacerea mitropolitului nu o atinge de loc. D. M. Jerekyde citește o moțiune prin