Timpul, iunie 1896 (nr. 120-143)

1896-06-11 / nr. 128

No. 128 vei învinge, și astă­zi spune glasul tai­nic că cu noi va învinge România ^ și semnul» este dragostea de adevĕr și iu­birea de patrie. Discursul d-lui Panl D. G. Panu : ^Amicul Take Ionescu v’a vorbit în limbagiul său strălucit, pen­tru că, fruntaș, el e bine venit să vor­bească ori­unde. Nu ve cunoaște, el e totuși cunoscut perfect. El poate vorbi aci, la Ploiești, la Craiova, discursul seu ve poate înflăcăra. Eu n’am să vor­besc așa, căci pe mine mă cunoașteți, dar și eu ve cunosc. A venit momentul să ne răfuim. De aceea am să spun adevăruri crude, mai crude pentru d­v., de­cât pentru mine. Când anul trecut, în Noembrie, m’am prezintat înaintea d­v. sfârșeam cuvîn­­tarea mea cu vorbele­­. «Dacă credeți că liberalii au absorbit toată cultura și toată inteligența, votați pentru dînșii, dar dacă credeți că nu este așa, atun­­cea aveți datoria a ne vota și pe noi». Nu puteți suprima o jumătate din țară. Ce ați făcut d-v., alegători ? Ați votat numai pentru dînșii, ați dat unanimi­­tățile din Cameră și Senat și ne-ați su­primat pe noi. Iată opera d-v. A venit momentul ca noi, învinșii din Noem­brie, cu fruntea senină să vă întrebăm : «Sunteți mulțumiți?» (Voci: Nu, Nu!) Ce ați făcut cu voturile d­v. ? In mâi­­nele cui v’ați dat? Fac aceste întrebări fiind­că în timpurile moderne și suve­­ranitățile se discută , eu discut suvera­nitatea alegătorului. Dați-mî voi dar să vă trag la răspundere. Și-ați dat unanimități. Ați crezut că, în 24 ceasuri, d. Sturdza are să vă dea nu numai Transilvania, dar și Buco­vina și Basarabia. Ați crezut că gene­ralul Budișteanu are să inventeze pra­ful de pușcă și încă fără de fum, cu toate că nu l’ar fi descoperit nici cu 4 sau 5 veacuri înainte, că Stoicescu are să vă dea căi ferate a­eriane, că Paladi. are să prefacă țara într’o grădină... Și atât de tare vă hipnotizase, în­cât ne ignorați, nu ne răspundeațî măcar la salut. Un amic care ’mi promisese să mă voteze, mi-a scris, a doua zi, o scrisoare recomandată, cu dublă rece­­pțiă, prin care spunea că-și retrage cu­vântul și că va vota lista guvernului. Și astă­zi după 8 luni, guvernul a­­cesta cu unanimități nu mai poate gu­verna. A ajuns ca o armată asiatică, împăr­­­țită în 7,000 de bande ambițioase, 0­­culte și inculte. A ajuns guvernul să aibă două opo­­zițiuni, opozițiunea noastră și opozițiu­­nea din sinul lui , opozițiune de amici, de vechi tovarăși, de oameni cari nu s’au abătut nici o dată de la principii. Acesta este rezultatul și e de ajuns să vă gândiți că n’a fost încă ministru scuipat în țara românească, ca să vă faceți idee despre situație. Caracteristica acestui guvern este in­capacitatea complectă, lipsa totală de cultură și de inteligență. Omul cult se răsbuna alt­fel, întrebuințează alte mij­loace. Uitați-ve ce-a făcut în chestia mitropolitului, ce-a făcut generalul Bu­dișteanu — pentru a-și satisface pati­­mele. Guvernul acesta nu ne lasă măcar să ne repauzăm. Aiurea când se închid par­lamentele, opoziția se odihnește. La noi, tocmai atunci începe dandanaua. Ar trebui să votăm o moțiune prin care să cerem liberalilor să ne dea pace până în Septem­bre. Voi sfârși, liberalii au dovedit astă­zi că sunt pierduți moralicește. Au făcut apel la toate forțele lor, până și la li­beralii în rezervă , sunt ultimele lor resurse. Pentru întrunirea lor de azi s’au ser­vit de ademeniri și de amenințări : pe Mișu Porumbaru l’au amenințat cu re­volverul, lui V. Lascar i-au pus sabia în gât ca să vie și să vorbească la în­trunire. D-lor, campania de răsturnare este deschisă. In scurtă vreme vom fi la gu­vern și atuncea nu vă vom cere unani­mități. Vă vom cere să aveți o măsură mai largă și să țineți seamă și de opi­­niunile adversarilor. După d. G. Panu vorbește d. Lascar Catargiu, al cărui discurs e reprodus în extenso în capul numărului nostru de azi. Șeful partidului conservator dă apoi citire următoarei moțiuni: MOȚIUNE Cetățenii Ieșeni, întruniți în ziua de 9 Iunie 189Q sub preșidenția d-lui Las­car Catargiu, față de purtarea gu­vernului în cestiunea judecărei Mitro­politului Primat, purtare prin care s'a înjosit Biserica, s’au nesocotit dreptu­rile elementare ale fie­căruia și s’a vio­lat Constituțiunea și principiile pe care se reazemă Statul român. Hotărăsc: Să sprijine partidul conservator în toate acțiunile ce șefii partidului vor crede nemerit a întreprinde pentru a dobândi retragerea guvernului d-lui Sturdza care primejduește liniștea, si­guranța și demnitatea țarei. După eșirea din sală, șefii conserva­tori și d. Panu, urmați de public, merg la clubul conservator, unde încep din nou aclamările și uralele și numai după ce d-nii Take Ionescu și G. Panu au eșit pe balcon și au mulțumit cetățeni­lor că au asistat în așa mare număr la întrunire, publicul s’a împrăștiat în cea mai mare liniște. Plecarea din Iași Seara la orele 8 și jum., peronul gă­rii se umpluse iar de lume, care venise să ureze bună călătorie șefilor noștri. Intr’adevăr, d-niî Take Ionescu, C. Panu, M. Balș etc. — d. L. Catargiu a rămas la Iași încă pentru două zile — au fost obiectul unor entuziaste manifestațiuni de simpatie. Plecarea tre­nului a fost salutată cu strigăte nesfâr­șite de : «Să trăiască !» și «Ura». ȘTIRILE ZILEI D-nii P. Anastasiu, Al. G. Becheanu și Ion Popescu au fost numiți,în func­țiunea de impiegați în serviciul ca­sieriilor generale de județe, în locul d-lor L Ferlendis demisionat, și L Râmniceanu și V. Baiculescu lăsați în disponibilitate. « * Au fost numiți:* D. G. Theodorescu, actual funcțio­nar la corpul portăreilor tribunalu­lui Dolj, portărel la acel tribunal, în locul d-lui C. M. Georgescu. D. G. Druzescu, licențiat al facul­­tăței juridice din București, actual ajutor la judecătoria de pace Măceșu, județul Dolj, in aceeași calitate la Diosei, județul Romanați, in locul d-lui V. Eliescu, destituit. D. Ghiță Iacob, actual copist în grefa tribunalului Teleorman, portărel la același tribunal, în locul d-lui Ghr. Viișoreanu.* * * D. Florea Dinicuț a fost numit mem­bru în comisiunea interimară a co­munei rurale Grăd­inei-de-Jos, din județul Olt, în locul d-lui Ioan Dia­­mandescu, demisionat. * * * In Monitorul Oficial de elt. Dumi­necă, a apărut decretul următor: Se acordă d-lui Eugeniu Stătescu, ministrul secretar de Stat la depar­tamentul justiției, un concediu de trei luni, cu începere de la 9 iunie curent, pentru a merge peste hotar. D. G. I. Stoicescu, ministrul secre­tar de Stat la departamentul lucrări­lor publice, este însărcinat cu interi­­mul ministerului de justiție până la întoarcerea la post a titularului. * ♦ « DIN STRĂINĂTATE Norddeustdie Allgemeine Zeitung zice că vice-consulatul german din Rusciuc s’a instituit in mod definitiv. Gerantul actual, d. Kreuger, a fost numit vice-consul. ** * Reichsanzeiger din Berlin anunță că împăratul a conferit cardinalului de Hohenlohe, marea cruce a Vultu­rului roșiu. Din Petersburg :* •* Un ukaz ordonă baterea unei me­dalii comemorative a încoronărei de la Moscova pentru toți funcționarii civili și militari cari au asistat la ser­bările încoronărea.4» * * Din Roma. Regele a numit azi motu proprio pe generalul Baldisera, mare cruce a Ordinului militar de Savoia. ---»A­m fii C«T? (»■ [UNK]*)»--­ TURBURARILE DIN CRETA Constantinopol, 20 iunie Ambasadorul francez a făcut noui de­mersuri pe lîngă Poarta în favoarea Cre­­tenilor. El a cerut numirea unui guver­nator creștin, recunoașterea tratatului de la Haleppa și convocarea adunării na­ționale. Cîți­va ambasadori au fost însărcinați să se asocieze cu demersurile sale ; alții așteaptă instrucțiuni de la guvernele lor. Roma, 20 iunie Se anunță din Constantinopol Agenției Ștefani că ambasada austro-ungară a făcut demersuri pe lângă Poarta pentru pacificarea Cretei. Ambasadorii cer nu­mirea unui guvernator creștin, restabi­­­lirea tratatului de la Haleppa și convo­carea unei adunări naționale. Toți ambasadorii au fost însărcinați să sprijinească demersurile austro-ungare. Constantinopol, 20 Iunie Azi a fost o întrunire a ambasadorilor în privința afacerilor din Creta. —-----OpODO-----­ MIȘCAREA MACEDONEANA — Prin fir telegrafic — Sofia, 20 Iunie. Comitetul central macedonean con­voacă pentru mâine după amiazi toate partidele spre a asista la un meeting public, în care să se pronunțe asupra cestiunei reformelor în Macedonia. Sofia, 21 Iunie. Meetingul anunțat de mult timp și organizat de comitetul central macedo­ TIMPUL 11 IUNIE nean s’a ținut azi după amiazi. Numă­rul asistenților nu era considerabil. Mee­tingul s’a ținut în bună ordine. D. Zan­­kow prezida și două deputați au luat cuvântul. Scisiunea care există în sînul comi­tetului macedonean local s’a manifestat azi în mod isbitor, prin faptul că cele două grupuri adversare au ținut de o dată ședințe în localuri diferite. Se asigură că întrunirea amicilor gu­vernului era mult mai numeroasă de­cât cea a opoziției. Această din urmă a ales un birou nou. Se așteaptă cu curiozitate desfășura­rea acestei stări de lucruri. ----—----------------­ CHESTIUNEA MADAGASCARULUI — Prin fir telegrafic — Paris, 20 iunie. Camera deputaților. — Adunarea dis­cută proectul de lege declarând Mada­gascarul colonie franceză. D-nn Hanotaux zice că încă din trecut regimul protecto­ratului devenise cu neputință și că nu mai era altă eșire de­cât anexarea. Ori­gina acestei situațiuni se găsește în de­clarația citită la Cameră la 27 Noembrie 1895 de d. Berthelot, și care zice că Ma­dagascarul trebue să fie pe viitor o po­sesiune franceză spre a nu mări chel­­tuelile. Camera adoptă fără scrutin articolul unic al proiectului. Mai mulți deputați cer desființarea i­­mediată a sclavagiului la Madagascar. D-nu de Mahy depune o ordine de zi invitând guvernul să ia măsuri pentru ca sclavagiul desființat de drept, să fie și de fapt și aceasta cât mai curând cu putință. D-nu Méline constată că toată lumea este partizană a desființării sclavagiului, dar pentru aceasta e nevoe de un termen de transiție. D-na Méline primește ordinea de zi a d-lui de Mahy care este adoptată cu 544 voturi. Totalul proiectului s’a adoptat cu 329 voturi contra 82. MIȘCAREA COMERCIALA Exportul nostru de rire.— Direcțiu­nea generală a serviciului sanitar aduce la cunoștința generală că, în urma ivitei epizootiei de febră aftoasă (durere de gură și de picioare) in județul Putna, ministe­rul a oprit exportul în străinătate și transportul în țară al vitelor cornute mari, mărunte, al rîmătorilor și al pro­ductelor animale brute, din județul Putna, până la ridicarea măsurilor de poliție ve­terinară.­­ Se aduce la cunoștința generală că guvernul provincial I. și R. al Bucovinei a ridicat proibițiunea importului oilor, caprelor, rîmătorilor și al productelor a­­nimale brute din județul Tulcea, în urma încetare! Cu desăvârșire a febrei aftoase (boală de gură și de picioare) ce a existat în acel județ. Prin urmare, exportul animalelor sus menționate și al productelor animale brute din județul Tulcea, în și prin imperiul Austriei, este iar liber. Banca agricolă.­­ Situațiunea Băn­­cei Agricole la 31 Mai­ 1896, mulțu­mită îmbunătățirilor introduse, continuă a fi bună. Bilanțul lunar pe ziua de 31 Maiü, acuză pentru cele d’întâiu cinci luni ale anului curent un beneficiu de 266.640 lei din care 37.840 lei din co­misioane și 228.880 din dobânzi. Adău­­gând la acest beneficiu și soldul din anul trecut în sumă de 16.461 lei, avem un total de beneficii brute de 283.102 lei. Cheltuelile generale fiind de 109.506 lei rezultă până acum un beneficiu net 173 mii 596 lei. Afară de aceste beneficii, Banca Agri­colă a mai realizat: ",58.863 lei dobânzi cari privesc pe anul 1879 in comptul că­ruia s’au și repurtat. Temerea despre o eventuală perdere de vre-o sută de mii de franci la o afacere contractată la Iași a dispărut, ,în urma descoperirei acestei sume de către debitor cu o ipotecă în moșie și cu recolta anu­lui curent care asigură cu prisos creanța Băncei, scrie Curierul Financiar. In de afară de acest caz care s'a re­gulat și el în favoarea Băncei, toate cele­l­alte afaceri sunt îngrădite de cele mai largi garanții. Sistemul înființării sucursalelor girate de comercianți perfect inițiați cu comer­­ciul cerealelor a dat și dă roadele cele mai bune. Asemenea sucursale s’au mai înființat acum În urmă la Corabia și la Ruși-de-Vede și direcțiunea își propune de a întinde numeral lor în toate tîrgu­­rile de cereale din porturi și din interio­rul țereî. Aceste sucursale, după cum am arătat și cu altă ocaziune, având de scop d’a primi în depozite cerealele agricultorilor și de a avansa contra lor sumele de care ar avea trebuință, scutește pe agricultori de formalitățile hipotecelor dacă amane­tele ar rămâne la moșii, de cheltuielile și de timpul ce se pierde cu aceste for­malități și face ca împrumuturile să de­vie mai­eftine și mai accelerate. Sistemul acesta admirabil pune și pe bancă în pozițiune de a avea amanetul la domiciliul său, de a cunoaște perfect de bine cantitatea și calitatea lui. Se resimte în fine că în capul acestei Bănci se găsește fostul guvernator al Băn­­cii Naționale care cu o perfectă cunoș­tință de lucru a pus Banca Agricolă pe adevărata cale de a deservi agricultura și și în același timp interesele capitalurilor angajate. INTEMPLĂRI Omor. — Un băiat anume Gh. Anghe­­lescu, ca de 13 ani, din strada Cornetul 20, voind a lua niște frunze de nuc a fost văzut de grădinar care a tras cu pușca și l’a rănit la țară. Pacientul a fost trimis la spitalul de copii. Un monstru.­­ In urma unei certe, Petre Anghel, din strada Ștefănești, în câmpul Teiului, a tras un foc de revol­ver, asupra tatălui său Ion Anghel, pe care l’a rănit la brațul drept și care a fost dus la spitalul Colentina. INFORMATIUNI Am primit din Craiova telegrama ur­mătoare: Consiliul barórdul Craiovan sesizat de cererea avocatului Hristache Peșiacov de a șterge din barou pe advocatul deputat guvernamental Gogu Ștefănescu, pe motiv că face comerț cu firmă în­scrisă și afișată și calcă prin aceasta legea și regulamentul baroului cum și demnitatea profesiunei de advocat, res­pinse această cerere contrar avisului decanului­­ advocat Betolian. Baroul, convocat astă­zi de decan, a hotărît prin două treimi menținerea regulamentului și ștergerea avocatului negustor Gogu Ștefănescu, dînd vot de blam d-lor Filipini și Perneanu, membrii în consiliu și avocați guvernamentali. Tot aparatul guvernamental pus în mișcare a fost învins și figura celor învinși îți face milă. Steaua celor ce au givernamentalizat toate profesiunile începe să pălească pe toată linia. Liberalii sunt bătuți la Craiova ca și în toată țara. Opinia publică cinstită și puternică desaprobă. George Tîrnoveanuu, advocat Pe ziua de ieri am avut în capitală cea mai mare căldură de până acum. Termometrul a arătat la orele 2 la soare, 40 grade centigrade. Pentru astă­zi este chemat la judele de intrucție cabinetul N­ d. D. Neni­­țescu procuratorul I. P. S. S. mitro­politului primat. Ani de dimineață se aflau la minis­ter peste cinci­zeci de săteni, preoți și slujbași din cei cari au fost aduși pentru întrunirea de ieri în capitală. Toți acești oameni cereau bilete de tren ca să se întoarcă pe la casele lor și ceva bani de cheltuială pe drum. D. Anastase Stolojan, care a venit pe la orele 10 la minister, văzând a­­tâția solicitatori cari­­ așteptau la sca­ră nici nu s’a dat jos din trăsură ci a plecat repede înapoi. ÎNTRUNIREA d-lui Fleva de la Iași D. N. Fleva și amicii d-sale au so­sit la Iași Sâmbătă la orele 11 și 40 și au fost primiți de numeroși amici. Seara, la orele 6, a avut loc întru­nirea publică. Sala Pastia era plină de lume. A vorbit Intern d. G. R. Scorțescu, directorul Evenimentului. D. G. A. Scorțescu face o scurtă dare de seamă a activității desfășurată în Parlament de minoritatea liberală. D-sa arată cum deputații cu adevărat liberali, văzând că guvernul nu numai că nu aplică programul de la Iași, dar că aduce chiar legi fundamental pro­­tivnice principiilor din acel program, au luptat din răsputeri să oprească pe miniștri pe povîrnișul pe care apucaseră. Sforțările noastre—adaogă oratorul—au fost din nenorocire inutile. Călcările de legi cele mai sfruntate, actele cele mai infame s’au succedat rând pe rând. Ajunși la putere ei n’au avut altă grijă de­cât îndestularea stomacurilor lor vecinie flămânde. Am fost silit, să pre­zint Camerei proiectul de lege antipa­­namist menit să lovească în toți câți trafică cu mandatul lor. Mulțimea cere apoi ca d. Fleva să vorbească. D. N. Fleva face un energic rechi­zitor guvernului, enumerând toate mi­­șeliile la care el se dedă de câtă­va vreme și trece la cea mai monstruoasă din toate : alungarea I. P. S. Mitropo­litului de pe scaunul pe care țara îl ridicase. «Mitropolitul nostru a fost ridicat cu gendarmî, dus între baionete, ca un tîl­­har. Și cine’l ridicau ? Tîlharui­ spune oratorul. Un guvern care se sprijină numai pe puterea armată, a pierdut dreptul de a pretinde că guvernează în numele de­mocrației și al liberalismului. D. Stur­dza a ajuns într’o așa stare de incon­știență, în­cât nu mai cunoaște nimic, 1896 nu mai crede în nimic. Nevrednicia sa va duce partidul liberal la o perie si­gură, dacă cetățenii nu se vor ridica din vreme și nu vor opune o vitejească rezistență încercărilor sale mizerabile de a nimici legile acestei țări, cu atâta trudă înjghebate de către fruntașii ge­nerației trecute. Vorbește apoi d. V. M. Kogălniceanu. D. V. M. Kogălniceanu vestejește cu tărie fără­de­legile Ocultei,care nu se mai închină de­cât la lăzile de bani ale ale Băncii Naționale. Face un călduros apel la cetățenii ieșeni ca să dea o patriotică pildă fra­ților lor din restul țărei, în lupta ce s’a întreprins în­potriva bandei guverna­mentale. Se citește apoi moțiunea votată în întrunirea din București. După întrunire a avut loc un ban­chet la Zimbru. S’au ridicat toasturi numeroase. Convertirea unor Românce la Paris Citim în Le Temps . D-na Iohannides, soția divorțată a d-lui Arion, căsătorită pentru a doua oară cu d. Costescu, consilier la Curtea de apel din București, a avut patru fiice din prima căsătorie. Ea își instalase în 1884 pe cele două fiice mai mari la pensionatul mâ­­năstirei Sion, și, mai târziu, pe cele două mai mici. La 1893, cea mai în vârstă, după ce-și sfârși educația, se reîntoarse în familie. Dar, după puțin timp, aceasta constată cum că fata părăsise religia or­todoxă și îmbrățișase pe cea catolică i­ se făcură câte­va observațiuni. Ea fugi din casa părintească și după puțin timp un preot spune d-nei Costescu că fata a in­trat într’o mânăstire pe care n’a numit’o. Ea n’a mai fost văzută. D-na Costescu, atribuind influenței exer­citată de surorile monastirei Sion asupra spiritului copilului sau conversiunea a­­cesteia, retrase de aci pe cele­l’alte fete și le încredință d-nei Morel de Bos, di­rectoarea unui­ pensionat din Boulogne­­sur-Seine, cu recomandația expresă de a le supraveghia necontenit și de a împeleca mai cu deosebire ori­ ce corespondență cu călugărițile de la Sion. Or, nu de mult, d-na Costescu primi o depeșă care’i anunță că fetele devenite majore au «plecat», că evenimentul a­­cesta n’a putut fi împedicat și că «poliția a fost avizată». D-na Costescu a inten­tat imediat acțiune d-nei Morei de Fos cerând 100.000 lei daune interese. In contrazicerile sale ea reproșează directoa­rei institutului nu numai că nu și-a în­deplinit datoria de supraveghere, dar că a și înlesnit corespondența cu călugări­țele în urma amenințării ce-e adresase ar­hiepiscopul Parisului că nu va mai au­toriza exercițiul cultului în capela parti­culară a pensionatului dacă se va opune acestei corespondențe. Afacerea s-a predat azi—Jouî, 6 (18) Iunie—la secția I. A trebuit să se stabi­lească întâi o chestie prealabilă. D-na Morel de Jos a cerut ca d-na Costescu, ca streină, să depue întâi cauțiunea ju­­dicatum solvi. Tribunalul a admis cererea aceasta și a fixat cauțiunea la 2000 franci, apoi a amânat procesul până după depunerea acestei sume. ÎNTRUNIREA colectivista Colectivitatea a chemat ieri «nația» ca să se manifesteze la Dacia. Și în adevăr «nația» colectivistă venise. Bețivii și bă­tăușii își dedeau coate cu prefecții de județe și cu funcționarii mari și mici. Pe drum, în fața hotelului, era cea mai caraghioasă și desgustătoare colecție de chipuri : favorite lungi și mătăsoase, mus­tăți pe oală și căciuli pornite pe ureche— buchetul era complect. Personalul Băn­cii Naționale și al societăților de credit, se împerechia cu bătăușii dârji, accizarii beți, sergenții de stradă îmbrăcați civil și cu agenții secreți. Statul Major sosește înconjurând pe d. Dim. Sturdza. La orele 2 și jumătate ministrul pre­ședinte deschide întrunirea. Presidează d. Dim. Giani, d. P. S. Aurelian refuză să se amestece. Primul-ministru spune că a venit să dea seamă alegătorilor de modul cum a condus țara. Vorbește apoi de programul partidului și despre detronarea Mitropoli­tului pe care -l tratează ca pe cel mai mare criminal. In acel moment se aude din sală stri­gătul : «Dați-i jos și pe cei­ l’alți epis­cop!­­» Atunci ceata de bătăuși se repede asupra unui tînăr student care spusese aceste cuvinte și o dă afară. Oratorul a vorbit și despre disidența d-lui Fleva, exprimând în mod vag spe­ranța unei reconcilieri. D. D. Geani, spune că judecata mi­tropolitului e un fapt drept și bine a fă­cut Sinodul de l’a­caterisit. Două voci răgușite răspund din sală : »Așa e, așa e!» D. C. Nacu, ridică în slava cerului pe d. Sturdza, ale cărui fapte, zice că sunt adevărat liberale și patriotice. Vorbește de legea minelor și foarte puțin de detro­narea mitropolitului. D. C. Dumitrescu-Iași vorbește în trăsături generale despre progresele pe care le-a realizat țara, despre armată și îmbunătățirile care trebuesc introduse. Afacerea mitropolitului nu o atinge de loc. D. M. Jerekyde citește o moțiune prin

Next