Timpul, noiembrie 1896 (nr. 242-265)
1896-11-01 / nr. 242
t >s * *> ANUL AL OPTSPREZECELEA — No. 242 UN NUMER 10 BANI ARONARENTELE In țară pe un an.............................................30 lei » pe 6 luni 18 lei » pe 3 luni..............................................1o lei Pentru streinătate, un an...........................50 lei lu Furi» ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Itiuieșli. Pasagiul Român 7-§ EDIȚIA A TREIA BLASFEMIE Voinici Națională de aseară ocupându-se de discursul d-lui Al. Lahovari, numește «blasfemie» comparația făcută de fostul ministru de externe între osânda lui Christos și osânda Mitropolitului Ghenadie. Blasfemie este în duhul gazetarilor guvernului, în duhul prihănit al acelora, cari nu sunt creștini decât cu numele și nu au pătruns măreția simbolurilor credinței noastre. Probabil pentru sfârietorul de la Voința Națională, Mântuitorul s’a făcut om, a suferit patimele, a lăsat să fie răstignit pe cruce, așa de florile meiului și fără ca din această cea mai sublimă tragedie să iasă vr’un învățământ. Dacă creștinii de paradă din partidul liberal, dacă închinătorii sfântului Partenie și ai arhangelului Sturdza ar fi priceput frumusețea eternă a credinței creștinești, ar fi înțeles că fiul lui D-zeu s’a făcut fiu al omului și a primit să fie lovit, batjocorit și răstignit între două tâlhări pentru ca prin pilda lui să înalțe suferința, să înobileze starea de victimă și să ridice până la treptele tronului Tatălui ceresc pe toți nedreptățiții. Așa au înțeles sute, și sute de ani milioanele și milioanele de făpturi omenești care au îngenunchiat și s’au smerit dinaintea crucii. Intr’ânsa au văzut simbolul supremației dreptății, siguranța îndreptarei nedreptăților. In acest înalt înțeles creștinesc toți nedreptățiții, toți desmoșteniții, toți aceia pe care ’i-au lovit pizma, ura și lăcomia, toți cei cărora li se refuză pe acest momânt partea lor de dreptate, sunt chemați să se asemuiască D-zeului Fiul, care într’adins a suferit ca și denșii ca să divinizeze și să urce până la ceruri suferința omenească. Se poate ca pentru niște burtăverzi săturați, înălțarea celor loviți pe nedrept pe d’asupra neînsemnatelor lor persoane să pară lucru ciudat. Religia creștină are altă cântare decât Banca Națională. Ca un adevărat creștin, d. Al. Lahovari a putut să examineze, să judece și să înfiereze osânda Mitropolitului Ghenadie sub lumina universală și eternă care s’a răspândit și se răspândește din vârful Golgotei. Blasfemia este în mintea scriitorașului care se pune să compare viața Mântuitorului cu viața unui muritor ca Mitropolitul Ghenadie, iar nu în vorba dătătoare de viață a fruntașului conservator, care nu a comparat decât pătimirea și durerea Mitropolitului Ghenadie cu aceea a Domnului Christos. In viață și în fapte este blasfemie, nebunie și sacrilegiu să se compare păcătosul — și toți câți ne-am născut din păcat, păcătoși suntem—cu Domnul D-zeu, în suferință însă și mai ales în pătimirea nedreptății toți ne putem asemui cu Densul, căci așa a voit el în taina întrupării. Redactorașul de la Voința, dacă ar fi ținut cu orice preț să arate cu degetul o blasfemie și un sacrilegiu, ar fi făcut mult mai bine să caute în sentința S-tului Sinod și ar fi găsit acolo o spurcare a celor sfinte fără de precedent. Mitropolitul Ghenadie a fost învinuit și osândit pentru că ar fi tăgăduit dogma S-tei Treimi și în loc să fie asverlit din sînul Bisericei unde ereticii n’au ce căuta, în loc să fie oprit pentru totdeauna de la S-ta ghijanie, așa zișii judecători ’i-au lăsat hrana sufletului, ’i-au lăsat cuminecătura cu Domnul nostru Isus Christos și nu l’au despoiat de cât de cele deșerte, de onoruri, de demnități și diurne. Nimic nu dovedește mai bine ce puțin s’au luat în serios Sinodiștii și cu ce ton de comedie au invocat S-tul duh în capul sentinței lor, de cât acest fapt monstruos, menit să îngrozească orice suflet creștinesc, că au îngăduit să se împărtășească și de aci înainte cu trupul și sângele Mântuitorului cel ce ar fi defăimat S-ta Treime și prin urmare și ființa divină a Fiului. Desigur este o vreme jalnică aceea în care laicul Lahovari este mai pătruns de spiritul religiei creștine decât adunarea arhiereilor. Un singur lucru ne mângâie : adunarea arhiereilor a fost otrăvită de duhul necuratului, pe când mireanul fost ministru era însuflețit și înălțat de dragostea adevărului, de cultul dreptăței. •----------------------K8-8-11*--------------------- TELEGRAME Din Bulgaria Sofia, 11 Noembrie. Pare sigur că d. Naciovici îșî va da demisia din funcția de primar, dar va remâne membru al consiliului municipal. El va petrece iarna în străinătate. Viena, 11 Noembrie. Fremdenblatt află că guvernul a răspuns în mod recunoscător la mulțumirile prințului Ferdinand al Bulgariei, exprimate împăratului Francisc Iosif, cu ocazia trimiterei fotografiei sale, ministrului de resbel, colonelul Petrov. Din Reichstagul german Berlin. Hecembrie. Reichstag. Centrul a prezentat, o interpelare întrebând dacă într’adevăr a existat un tratat secret până la 1890 între Germania și Rusia ; și dacă a existat, care sunt evenimentele care au împedicat reînoirea lui și care a fost influența publicațiunilor recente în această privință asupra relațiunilor Germaniei cu tripla alianță și celelalte puteri ? Anglia și Transvaalul Londra. 11 Noembrie. Dragger News din Johannesburg anunță că guvernul Transvaalului va cere o indemnitate de 1.000.000 lire sterline pentru invazia lui Jameson. Papa și Menelik Roma. 11 Noembrie. Observatore Romano publică niște scrisori ale Papii și ale lui Menelik. Acesta respunzând Papii, care cerea liberarea prizonierilor, zice că ar vrea să satisfacă dorințele Papii, dar că este împedicat de Italia care declară că vrea pacea, dar continuă să lucreze ca și cum ar fi în resbel. Menelik a asigurat pe Papa asupra condițiunii în care se află prizonierii. Demisia unui ministru belgian Bruxelles, 11 Noembre. Regele a primit demisiunea ministrului de resbel. Ministrul drumurilor de fer ia interimul portofoliului resbelului. Din Brazilia Rio-de- Janeiro, 11 Noembre. Intr’un mesagiu adresat Camerei, D-na Pereira anunță că’și ia răspunderea preșidenției Republicei. Ciocnire de trenuri Petersburg, 11 Noembre. O ciocnire s’a produs între un tren express și un tren de marfă, pe linia de la Petersburg la Varșovia, între Rusika și Sokolka. Sunt 6 morți și 13 răniți. Vijelie Cettigne, 11 Noembre. O vijelie teribilă s-a deslănțuit asupra Muntenegrului. Rîurile și lacul Scutari au inundat mai multe orașe și sate. Toate comunicațiunile sunt întrerupte. Inundatiuni Belgrad, 11 Noembre. In urma ploilor mari se semnalează inundațiuni în Serbia occidentală. Nouă cale ferată bulgară Sofia, 11 Noembre. La supralicitația construcției liniei Sarambe, Nova Zagora, destinată să facă concurență liniei drumurilor de fer orientale D. Simeonov, bancher la Rusciuc, a obținut întreprinderea cu prețul de 11.250000 franci. -----------------------------------------------— Armată și Armată Când noi, in opoziție, făceam întruniri, conservatorii concentrați un corp de armată ; când ei, tot în opoziție, fac întruniri, noi nu concentrăm nici doaă sergenți. Voința Națională. Nu mai știe cum s’o întoarcă Voința Națională de când cu întrunirea conservatorilor , ba că discursul d-lui Lahovari a fost slab, ba că întrunirea s’a deschis târziu, ba, în fine, că la convocarea clubului conservator n’au respins decât d’al de Ionescu, Petrescu, Dragomirescu, etc, și nici unul din urmașii lui Godefroy de Bouillon. Dar culmea prostiei o atinge Voința Națională când cu aerul grav al șarlatanului cu experiență, zice că la întrunirile lor noi scoteam oștirea, pe când eî, la intrunirile noastre, nu concentrează nici doai sergenți. Să răspundem și la această năsbutie de vreme ce ne-am luat sarcina să învederăm nemărginitarea credință a celor de la Voința Națională. Partid de ordine, și respectuoși pentru tot ce e înscris în pravilă, noi am îngăduit exercițiul tuturor drepturilor dar am împedecat desfrîul și licența. Când Voința Națională anunța cu litere escepționale că publicul, de la întrunire, «va merge ca să dărîme porțile palatului pentru a deștepta pe Rege, care nu opune suveranul său veto la legea maximului», noi am pus un cordon de soldați cari să împedece această nebunie—• cum am orînduit, tot atunci, carantinăm la Sulina ca să ferim țara de holeră. Am făcut-o, o vom face întotdeauna când va fi trebuință și întotdeauna ne vom mândri cu purtarea noastră. Când derbedeii clubului liberal ațineau drumurile și spărgeau capetele cetățenilor pe cari nevoia ii făcea să treacă pe dinaintea localului de întrunire a colectiviștilor, am trimis sergenții de stradă ca să restabilească ordinea, și când pensionarii clubului au lovit și pe sergenți, atunci am trimis gendarmi ca să amintească răsvrătiților drepturile și datoriile cetățenești. Așa am făcut și așa vom face întotdeauna pentru că întotdeauna am crezut că, daca, contrariu părerei d-lui Stătescu, opoziția are tot dreptul la protecția legilor, guvernamentalii n’au de ce să fi perdut acest drept. Dar, oare, adevărat e că colectiviștii n’au concentrat nici doar sergenți cu prilejul întrunirilor noastre ? Este adevărat că pe soldați nu ’i a scos—dar aceasta nu din respect pentru drepturile noastre constituționale ci pentru că, cum a mărturisit-o însuși ministrul de răsboiu, fiindcă n’aveau încredere în arma lor. Este iarăși adevărat că n’au concentrat nici doai sergenți, dar aceasta nu pentru că n’au voit ci pentru că nu era util s’o facă, de vreme ce n’au încredere în prefectul de poliție, comandirul lor suprem. Dar daca n’au consemnat oștirea și n’au concentrat pe sergenți—precauțiune de care nici nu era trebuință, de altfel, deoarece noi ne întrunim pacinic și ne despărțim pacinic—aceasta nu va să zică cum că colectiviștii au stat cu mâinele încrucișate față de întrunirea noastră. Nu. Ne au rupt, mai întâiu afișele , ne au arestat, apoi, pe cei cari le lipeau ; au muștruluit toată noaptea, prin agenții poliției, pe conservatorii din mahalalele depărtate ; au concentrat pe băețî în pivnița halei și în localul secției din dosul hotelului Dacia ; și, în fine, au trimis pe un nenorocit să sughită un leșinat husdeu ! în concertul de urale care a însoțit pe d. Al. Lahovari la gara de Nord. Numai atâta au făcut, într’adevăr, dar cu această armată nu se poate face mai mult. E armată și armată. Ywann dăm mai jos lista consiliilor comunale rurale disolvate de d. Al. Stolojan de când e ministru de interne. Lista este autentică și facem asupra ei numai rezerva că am scăpat poate câteva comune din vedere, așa că, în cazul acesta, numărul disolvărilor este desigur și mai mare. Iată lista: Județul Argeș : comunele rurale Martalogi, Vitomirești, Rătești, Prundu, Stănislăvești, Negrași, Flămânzești, Dăngești, Groși, Cremenarî, Lăunelede sus, Băbuești, Stoiceni, Berislăvești, Tigveni și Cepari-Bărsești, Bacău , Dărmănești, Mărgineni-Munteni, Valea Seacă, Ciumașî, Boșoteni, Dofteana și Buda. Botoșani, Târgu-Burdujeni, Dobărcani, Gorbăneștî, Urzicenî, Târgu-Ștefăneștî și Lăzăî. Brăila : Osmanu, Buzăii, Gilibia, Boldești, Merei, Pănătăul, Jugureni, Maximul, Calvini, Padina, Părscovu, Costești, Gura-Sărățeî, Largu, Mânzălenî și Mărăcinenî. Dâmbovița, Vizurești, Poiana de sus, Gornetu, Braniștea, Șerbănești-Poduri, Grovul, Șuța-Seacă și Răsvadu. Dolj: Urzicuța, Căciulatu, Smărdan, Padea, Plenița, Fântâna-Banului, Glodu, Cetatea, Maglavitu, Geratu, Oradelu, Sălcuța, Vărtopu, Intorsura, Ghidiciu, Calopăru, Vela, Călărașu, Gubancea, Breasta, Galicea-Mare, Turani, Măceșu de Jos, Brabova, Perișorul, Podaru și Cerătu, Dorohoiu , Mitoc, Rădăuți, Tărnăuca și Suharâü. Fălciu: Hoceni, Cosmești, Șchiopenî, Stălinești și Fălciu. Gorj: Hurezani-de-Sus, Pojorenî, Șomănești, Jupănești, Rugi, Rădinești, Bărbătești, Peșteana, Valea-cu-apă, Petrești-de-sus, Runcu, Urdari-de-sus, Piscurile, Bărzăiu și Calaperu-de-Sus, Ialomița , Roseti-Volnași, Arțari, Cegani, Lehliu, Țăndărei, Copuzu, Bordușani, Govora, Broșteni, Marsiliani, Petroiu, Jilavele, Dichiseni, Ștefănești și Ceacu, Iași , Holboca și Cotnari. Ilfov: Bucoveni, Fundeni-Gherassi, Gurbănești-Coțofeanca, Drăgoești-Biținele, Crețești, Curcani, Pantelimon, Oltenița-rurală, Slobozia-Clinceni, Berceni, Dărești, Călăreți, Maia, Străinii- Dobreni, Popești-Băcu, Dridii-Sărindaru, Gurbănești-Coțofeanca (a doua oară), Mânăstirea, Budești, Pârlita-Sărulești, Crivățul, Nana, Bobești-Bălăceanca, Cornetu-din-vale, Valea Dragului și Colibași, Mehedinți , Grecești, Piria, Oancea, Bălțați, Bolăița, Schela Cladovei, Cușmiru, Corlățelul și Miculești, Muscel, Văleni, Poenărea, Colibași, Retevești, Ștefănești, Mățău, Nucșoara, Rucăru, Hărulești, Bădeni-Pământeni, Mihăești și Vlădești. Neamțul. Bodești-Precista, Râșnov, Budești-Ghicău, Gărcina, Mărgineni, Vânători, Bistricioara și Bozieni. Olt, Chilia, Frunzaru, Beciu, Vespești, Crăciuneți-de-jos, Cucueți, Isvoarele, Șerbănești-de-jos, Constantinești, Cornățelu, Dumitrești, Mărunțelu, Urși, Velești, Văleni, Ortești-de-sus,Cireașoru, Turia, Floru, Dienci, Simești, Albești, Valea-Morilor, Casa-Veche și Desești, Prahova , Surani, Podenii-Noui, Cocorăști, Star-Chiojdu, Comarnic, Aricești, Homoriciu, Apostolachele, Gornetu-Cuibu, Poiana, Filipești-Pădure, Breaza, Hăbudiu, Vălcănești, Hârsa și Predeal, Putna , Filionești, Parava, Cruceade sus, Soveja, Valea Sărei, Ruginești, Mara și Cuiștea. R.-Sărat : Dâmbești, Obilești, Bontești, Lacul-lui-Baban, Ciorești, Vărtișcoiu, Broștenî, Urechești, Cotești, Măicănești, Judinî, Blidarele, Hăngulești, Dănulești și Gologanu. Roman : Strunga, Gădințî, Giurgeni, Doljești și Broștenî. Romanați : Ozica-de-sus, Preajba, Cilieni, Baldovinești, Reșca și Brăstorețu. Suceava : Preutești, Pleșești, Lespezile, Mădcin și Șosea. Tecuciu , Corbasca, Ivești, Târgu-Nicorești, Răchitoasa, Poiana, Matca, Stănișești, Burduzacu, Godinești, Țepu și Negrilești. Teleorman , Socetu, Lița, Ciocești, Bălțați, Smărdioara, Gărdești, Uda-Uscociu, Benca, Elisabeta, Seaca, Măgurele, Popa, Necșești, Ciolănești-din-vale, Drăgășani, Antonești, Scriștea și Bătculești. Tutova, Pitești, Plopana, Banca, Cârlomănești, Cotoroaia, Frunteșani, Avrămești, Coroești și Bălănești, Vasluiu, Zepodeni, Negrești, Drăgușani, Telejna, Oșești, Taura, Gărbești, Ipatele, Borăști și Poiana Gârnului, Velcea , Prejoiu, Părăenii-de-mijloc, Broșteni, Gâineni, Vlădești, Copăceni, -------------------------------------------------- ACTIVITATE DOVEDITA D. An. Stolojan e ministru de interne din ziua de 6 Februare, anul acesta. Numit cam pe la sfirșitul sesiunei trecute a Parlamentului, n’a cam avut vreme să-și arate talentul legislativ. Ce a făcut însă d. Stolojan în vacanță ? Vom răspunde îndată: a disolvat în fiecare zi câte două, trei, patru sau cinci consilii comunale rurale, fără a mai vorbi de cele urbane și de consiliile județene. Atât a făcut ministrul de interne. Ca să nu se crează că exagerăm: '** *• NOEMBRE 1896 UN NUMER 10 BANI ANUECIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.......................0,40 Reclame..................... » III....................1 2,50 » ..................... » II............... In Fari» anunciurile se primesc la țgrifid.. *’ v Haras, 8 Place de la Bourseț ’A • ------V L5 REDACȚIA SI ADMINISTRAT^ Iucureștii, Pasagiul Român"T^iv ........ Costești, Știrbești, Mareea, Cacova, Fumureni, Șutești, Cușpeni, Voicești, Zaleșiu, Mădulari, Cermegești, Nemoiu, Alunul, Mateești, Dobriceni, Fișcălia, Coeni, Părăușani, Ocnele-Mari, Rămești, Glavile, Robești, Dăești, Făurești, Rusănești, Părienii-de-sus, Sescioara și Bătășani, Vlașca, Găsdești-Români, Gostinu, Dadilov, Slobozia, Uești-Moșteni, Arsache, Conțești, Cărtojanî, Stănești, Negreni, Călina, Bujoru, Letca-Nouă, Merenii-de-sus, Petroșani, Malu, Adunați, Găujani, Gogoșari, Roata-Cătunu, Adunați-Sârbeni, Gămineasca, Uzunu, Trestenicu, Cătunu, Fundu-Perului, Frasinu, Preajba, Purani și Bobăița. Acestea până astăzi, 31 Octombre. Va să zică: 368 de disolvări în 267 de zile, inclusiv Duminecele, de când d. Anast. Stolojan este ministru de interne. Să nu mai zică nimeni, dar, căconu Năstase n’a făcut nimic în cele nouă luni de minister. -------------------------------------------------- EVEfflEMELE DlN ORIENT Sultanul și Sublima Poartă fac tot posibilul spre a dovedi Europei că toate reformele ce decretează pe hârtie nici gând n’are să le puie in aplicare. Iată că pe insula Creta se manifestă noui nemulțumiri, cari au și produs o agitație mare printre creștini. Prințul Berovici, guvernatorul general al insulei, a publicat, în numele Sultanului, un decret prin care ordonă ca actualul sistem judiciar să fie menținut «până la reorganizarea tribunalelor». Eî bine, unul din punctele principale care au provocat ultima răscoală a fost tocmai sistemul actual turcesc de a împărți justiția pe insulă și în șarta Sultanului în favoarea Cretenilor e prevăzută, tot ca punct principal, reorganizarea acestui sistem judiciar. Cretenii văd cu drept cuvânt în decretul prințului Berovici o amânare ad calendas a acestei reforme și au reînceput a se agita. Adunarea revoluționară a fost convocată pentru Duminecă cu scopul de a protesta în contra acestei întârzieri; în același timp ambasadorii din Constantinopole au cerut Porții retragerea ordinului prin care marele vizir a ordonat guvernatorului Berovicî pașa funcționarea mai înainte a tribunalelor actuale. Iar dacă Sublima Poartă nu va reveni asupra acestui decret, revoluția bate din nou la coastele Cretei. In mai multe rânduri s-a dovedit deja că nu trebue să se dea mult crezământ făgăduelilor turcești; cu toate acestea Puterile continuă a cere reforme, pe care Sultanul le promite și nu le îndeplinește. Așa, zilele din urmă d. Hanotaux a obținut mai multe făgădueli, pe care unele ziare le consideră ca un succes al cabinetului francez, succes nu va fi însă până ce Turcia nu va dovedi că și aplică reformele decretate. Iată, în rezumat, care sunt aceste reforme : 1. Punerea în libertate a persoanelor încarcerate, contra cărora nu există nici o dovadă de vină. 2. Poliția va primi ordine pentru ca Armenii liniștiți să nu fie urmăriți. 3. Convocarea imediată a Adunării armenești pentru a proceda la alegerea patriarhului. 4. Colonelul Mazhar bey, răspunzător de omorul părintelui Salvator, va fi deferit unui consiliu de răsboiu. 5. Valiul din Diabekir, Aniș pașa, semnalat în mod particular pe timpul tulburărilor din Armenia, va fi revocat. 6. Se vor adresa valiilor instrucțiuni precise pentru a asigura reprimarea oricăror noui violențe. 7. Ministrul instrucțiunii publice va suporta sarcina indemnităților ce trebuesc acordate mânăstirilor catolice din Asia mică care au suferit pagube pe vremea tulburărilor. 8. Se vor distribui ajutoare populațiunilor cari suferă în urma ultimelor evenimente. 9. Aplicarea grabnică a reformelor acordate anul trecut celor șase vilaiete din Armenia și întinderea lor asupra altor provincii ale imperiului. * * * Primim azi telegrama următoare : Viena, 11 Noembre Se anunță din Petersburg Corespondenței Politice că d. de Nelidow nu va rămâne la Petersburg decât câteva zile. El se va întoarce la postul său îndată după ce va fi referit asupra ultimelor faze ale situațiunei din Turcia și după ce va fi primit instrucțiuni pentru continuarea acțiunei diplomatice la Constantinopol.