Timpul, februarie 1897 (nr. 24-47)
1897-02-01 / nr. 24
é ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 24 UN NUMER 10 BANI & BOWIflEWTELE In țară pe un an.............................................3 ° lei t pe 6 luni.............................................. 8 lei » pa 3 luni..............................................16 lei Pentru străinatate, un an . . . 4 . . . 50 lei lm Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux strangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român 7-8 EDIȚIA A TREIA care contimporanii nu se cam grăbesc să ți’l decerne, înainte de a intra în cercetarea amănunțită a proiectului de budget pe 1897—93, și o vom face cu nepărtinire, vom da aci cifrele finale ale veniturilor și cheltuelilor, așa cum sunt fixate de ministrul financelor, în comparație cu evaluările admise pentru 1896-97.14.913.000 Diferința între ambele budgete ar fi de 4.913.000 lei, dar din evaluările pe 1896—97 trebue să scădem : Numerariul casei de amortizare Mai puțin din exc. Casei de dep. 3.600.000,— 400.000,— Mai puțin din venit. min. cultelor^^soaoooj— Total 4.500.000,— sume care nu mai figurează in budgetul pe 1897—98; dacă mai deducem din budgetul pe 1897—98 o sumă de 619.000 lei care nu figurează ca resursă a anului curent, cele două budgete se prezintă astfel: Pentru 1896-97 cu 205,378.000 la venit » 1897--98 » 214,222 000 » * Cu o diferență de 8,884.000 in plus cifră cu care, în realitate, sunt crescute evaluările veniturilor pe 1897—98. ----------------------—------------------------- -4.913.000 Venituri 1896—97 0 97—9% Contrib. directe .... 32.710.000 33.910.000 € indirecte . . . 59.350.000 61.360.000 Monop. Statului :... 48.350.000 49.670.000 Venit. min. domeniilor 25.000.000 52.383.000 x x lucr. publ. 15.300.000 16.826.000 x »de interne 10.082.000 10.242.000 x x » finance 3.115.000 4.270.000 x x x resboiü 1.290.000 1.325.000 x x externe 205.000 160.000 x x x instruct 750.000 200.000 1 » x justiție. 56.000 200.000 Venituri diferite .... ■ 13.720.00 1.295.000 209.928.000 214.841.000 Cheltueli 1896—97 1897—98 Natoria publica 76,477.136.7179,235.109,31 Min. deresboiu 42,409.160,— 44,473.335,— » » finance 24,493.049,— 25.311.759,— x » culte 26,522.111,— 26,871.529,84 x x interne 18,474.567,— 18,476.667,— x » lnc. pub. 5,630.370,— 5,632.no.— x » justiție 6,904.556,— 6,578.456,— x x domenii 6.027.084,406,027.058,80 » x externe 1,621.741,— 1,621.741,— Cons. de miniștri 66.500,— 66.500,— Credite supliment. 1,301.724,85 602.794,05 209,928.000,—• 214.481.000,— PROIECTUL DE BUDGET PE 1807-1898 . In primele cuvinte cu care ministrul finanțelor ișî însoțește proiectul de budget general al Statului pe exercițiul viitor 1897-98, fostul director al Voinței Naționale trădează că nu s-a putut încă lepăda de urîtele apucături ce se dobândesc în redacția unnui ziar colectivist. Am fi voit ca în cercetarea evaluărilor pe care ministrul le crede întemeiate pentru anul financiar viitor, să nu amestecăm politica. De câte ori e vorba de cifre, și mai ales de budgetul general care reprezintă bogăția și solvabilitatea țării, ar trebui să tacă patima de partid. Cum să rămâi rece și obiectiv, când cele dintâia fraze din expunerea de motive a ministrului sunt expresia pasiunei și a subiectivităței, sunt oglinda politicianului veninos care recurge la tot felul de stratageme pentru a pune în inferioritate pe adversarii politici. D. Cantacuzino, care uită că e ministru până și atunci când scrie prefața unei opere aparținând țării întregi, d. Gogu Cantacuzino n'a putut înfrâna nici de data aceasta apucăturile polemistului colectivist—reminiscență de pe vremea când colabora mai des la Voința Națională—și declară cu emfază că prevederile sale din anul trecut s’au îndeplinit, căci »situația budgetară satisfăcătoare a «anului curent se deosibește de cei 2 «ani financiari precedenți prin disparițiunea deficitelor in sumă de peste «27 milioane», și că aceasta «se datorește unui an agricol normal, dar «tot odată unor evaluări mai strânse din venituri și unei administrațiuni financiare mai de aproape supraveghiată». De ce vorbește ministrul finanțelor numai de cei doui ani financiari precedenți cari au produs deficite—cauza o cunoaște toată lumea—și nu pomenește nimic măcar de cel d’al treilea an precedent, de gestiunea 1893—94 care a produs un excedent de peste 20 de milioane? E cinstită precedarea aceasta? D. Cantacuzino e într’atâta orbit de patima politică incât recurge, dacă nu la o falsificare, cel puțin la o ascundere a adevărului întreg ca să poată lovi in partidul conservator. Un ministru care se respectă, un ministru demn și iubitor de adevăr și dreptate ar fi trebuit să arate că din cei opt ani de administrație conservatoare șense s’au încheiat cu excedente în sumă totală de peste 45 milioane lei; că numai doui ani, cei două din urmă în care țara a fost bântuită de o grea criză agricolă, au dat deficite în suma totală de aproape 27 milioane și că bilanțul final al gestiunei financiare conservatoare se încheie cu un excedent, cu un excedent de 18 și jumătate milioane lei. Dar d. Gogu Cantacuzino-Rîfoveanul nu se oprește la această ascundere a adevărului. Deși atribue situațiunea favorabilă a budgetului curent unui «an agricol normal», — și anul acesta a fost excepțional de bun — ține să adaoge că rezultatul ce a obținut se întemeiază și pe o «administrațiune financiară mai de aproape supraveghiată». Intru cât și cum? Cari sunt reformele ce ai introdus în administrația financiară și care te îndreptățesc să arunci, indirect, bănueli asupra administrației conservatoare ? Schimbatu-s’a, sub conducerea d-tale, modul de percepere al veniturilor? Descoperit-am cumva abateri sau cel puțin greșeli in modul cum se incasau mai înainte banii țărei ? Nimic din toate acestea. Atunci ? Atunci... in inima d-tale clocotește patima politică și recurgi și la neadevăruri pentru a ataca pe adversari și a-ți face însuți un titlu de glorie pe Atena, 1 Februarie. Flotila de torpiloare, însoțită de yachtul Sfakteria a pictat. Se semnalează lupte la Castello, în provincia Kissamo și la mânăstirea Chrysopyghi. -------------------mm*--------------------- TELEGRAME Arhiducele Otto in Germania Berlin, i6 Februarie Arhiducele Otto a sosit. A fost primit la gară de Impératul și prinții. Impératul și archiducele Otto s’au sărutat, apoi s’au dus la palat, unde arhhiducele Otto a salutat pe Imperitteasa. Berlin. II Februarie Imperatul a conferit Vulturul Negru arhiducelui Otto și l’a numit general-maior. Arhiducele Otto a asistat la prînzul de gală ce s’a dat la Curte. 1 Demisia Patriarhului ecumenic Constantinopol, 16 Februarie Patriarhul ecumenic, refuzând de a-și retrage deciziunile, și-a dat demisia. Episcopul din Ephese, Mons. Constantin, a fost chemat la locotenența patriarhatului. Din Bulgaria Sofia, 16 Ianuarie ieri au sosit doui trimeși ai Sultanului. Ei au condus până la Varna iactul electric oferit de Sultan prințului Ferdinand, cu ocazia vizitei sale la Constantinopol. Un prînz s’a dat la palat în onoarea trimișilor Sultanului, cari se vor întoarce mâine la Constantinopol. Se asigură în cercurile bine informate că negocierile cu puterile europene pentru încheierea de tratate de comerț sunt pe cale bună. Guvernul speră să poată face ca Camera să ratifice tratatele, fără ca să fie nevoe de prorogarea sesiunei. Proclamarea lui Mac.Kinley Washington, 16 Februarie Camera reprezentanților și Senatul, întrunite în congres, au proclamat in mod oficial pe d. MacKinley ca președinte al Statelor Unite, și pe d. Hobart ca vice-președinte. ----------------------mm*--------------------- Grecia și Creta Era au sosit din Grecia știri extrem de grave cu privire la Creta. O flotă compusă din șase torpiloare și comandată de prințul George, cel de al douilea fiu al Regelui George al Greciei, a plecat la Creta cu ordinul de a împiedeca, cu forța de va fi nevoe, debarcarea trupelor turcești trimise la Creta spre a potoli răscoala. In același timp, primul ministru a declarat în Camera din Atena că Grecia va împiedeca pe Turcia de a trimite trupe la Creta. Aceasta e o declarație de războiu. Grecia e hotărîtă să-șî anexeze insula răsculată și locuită în cea mai mare parte de Greci. Va tolera Turcia această răpire a uneia din provinciile ei? Dacă se va opune, răsboiul e gata. Se va supune Sultanul unui fapt îndeplinit, așa cum a fost cazul cu Rumelia ? Dar atunci și alte provincii turcești vor imita pilda și Turcia va fi redusă în Europa la o cantitate negligiabilă. E greu să pronosticăm în împrejurări așa de complicate. Să dorim numai ca atunci chiar când răsboiul va isbucni între Turcia și Grecia, răul să nu se intindă mai departe și să nu producă conflicte între alte puteri, azi.Iată telegramele ce am primit eri și Constantinopol, 1n Februarie. Guvernatorul general al insulei Creta anunță că la Kissamo au fost omorîți 23 mahomeiani. Viena, 10 Februarie. Corespondența Politică zice că toate puterile mari se silesc, la Atena, să împiedece Grecia de a lua măsuri care să poată aduce o ruptură cu Turcia. Puterile atrag atențiunea Greciei asupra răspundere!. cd"*! ia, în momentul actual, dacă printr-o politică activă ar aduce o complicație a cestiunei cretane. Canea, 10 Februarie. Nici o schimbare nu s’a produs în situația care este liniștită. Toți refugiații s’au întors, sub conducerea autorităților turcești, a căror atitudine este demnă. Atitudinea bastimentelor grecești despre care se bănuește că sunt în înțelegere cu insurgenții, cauzează oarecare neliniște. Atena. 10 Februarie La Retimno musulmanii au dat foc mai multor cartiere. Roma, 10 Februarie. Amiralul Canevaro a conferit azi cu marchizul Visconti-Venosta și va pleca la Neapole ca să ia comandamentul primei divizii a escadrei care e gata de a pleca la Creta,în caz de nevoe. . Atena, 10 Februarie. 7500 de creștini blochează provinciile din Est. In împrejurimile lui Heraclilion se observă grupe numeroase de turci și de creștini gata să se apuce la luptă dacă s-ar comite vreun atentat în contra unuia din coreligionarii lor. Știrea privitoare la trimiterea de trupe turcești venind din Smirna produce emoțiune. Berlin, 10 Februarie. Agenția Wolff anunță că corabia de resbel grecească «Hypra» a debarcat arme și munițiuni. Toulon, 10 Februarie. Incrucișătorul Amiral Charnier a plecat azi după amiazi la Canea. Atena. 10 Februarie. O flotilă de șense torpiloare, sub comanda prințului George, a plecat astftnoapte la Creta, în mijlocul unor ovaziuni entuziaste. Flotila a primit ordinul de a împedica prin toate mijloacele debarcarea trupelor turcești la Creta. Grecia a adresat puterilor o notă declarând că nu poate să asiste ca simplă spectatoare la evenimentele din insula Crota. O mulțime imensă a condus la gară pe prințul George care era însoțit de de Regele și de prințul moștenitor. Mulțimea striga : Trăiască Creta». Despărțirea dintre prințul George și familia regală a fost foarte mișcătoare. La Pireu s’au petrecut scene entuziaste. Camera deputaților. Răspunzând la o interpelare, d. Dollannis declară că nu poate să comunice adunării ordinele ce a primit flotila , în orice caz Grecia va împedica pe Turcia de a trimite trupe în Creta (sensație).. Londra, 11 Februarie. Se anunță din Canea ziarului Times că situația la Heraclilion s-a agravat deodată. Mahometaniî prădează casele creștinilor și împedică plecarea refugiaților. Atena, 11 Februarie. Berovici-pașa se află acum la consulatul grecesc din Halepa protegiat de creștinii armați. Paris, în Februarie. Le Nord zice că este în măsură să declare că depeșa adresată din Viena ziarului Gaulois și care vorbește de o împărțire succesivă a Turciei între Rusia, Germania și Austro-Ungaria, în detrimentul Franciei, este lipsită de orice temeiu. SAMBATA 1/13 FEBRUARIE 1897 OITTIMKA — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 16 Februarie. Consiliul sanitar a decis crearea unei comisiuni sanitare la Bassora și organizarea unui serviciu aspru de carantină și de paza la graniță. Carantina pentru proveniențele din India va fi de 5 zile. In caz de s’ar produce vr’un caz de ciumă pe bordul vr’unui vapor, după sosirea sa în port, carantina va fi de 20 de zile. Aceeași carantină se va aplica provenințelor Belucistanului. Petersburg, 10 Februarie Oficial. Comisiunea însărcinată să ia măsuri în contra ciumei, a decis să trimeată doctori în India, pentru a studia acolo această boală. Comisiunea a mai decis interzicerea pelerinagiilor creștine și mahometane în Rusia și Asia. Londra, 11 Februarie Știrile care zic că la Calcuta și la Kandahar a isbucnit ciuma, sunt neîntemeiate. ------------------------------------------------------------------- UN INHMIER 10 BAN!IMUCIUIT! ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV...................0,40 ha clame..................... » III........................2,5. » ..................... » II.......................5.— la Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Biburses>v ——V RRDACTIA SI ADMINISTRAȚIA*1 București, Paéginl Molteaăt 7-8 BANCHETUL DE MIERCURI Alaltă-seară, Miercuri, a avut loc în sala de marmoră a hotelului Bulevard banchetul pe care câțiva amici l-au oferit d-lui N. Filipescu. Peste 150 persoane de distincțiune au luat parte la acest banchet, în decursul căruia a domnit cel mai cald entuziasm. D-niî G. Panu și Take Ionescu n’au putut să asiste din cauza intreruperea comunicațiilor—d. Panu fiind oprit la Roman, iar d. T. Ionescu la Galați. Al. Șirul toaștelor a fost deschis de d. Catargiu, care a spus următoarele : «D-niî mei, îmi fac o plăcută datorie de a închina cel d’Intein pahar în sănătatea MM. Lor Regelui și a prea grațioasei noastre Regine. «Actul ce ne-a îndemnat a ne întruni azi, ese din cadrul obicinuit al luptelor noastre politice de partid, pentru că adunarea de față are de scop a protesta solemn în contra încălcării elementului românesc de către elementele străine d’abia superpuse și pretinse naționale. (Aplause prelungite). «Intr’adevăr, candidatura d-lui Niculae Filipescu la Galați cum s’a dat lupta, n’a rămas atât a partidului conservator cât mai cu seamă a neamului românesc. «Patriotismul, abnegația și curagiul prietenului nostru, au fost cu prisos compensate prin marele număr de voturi ce a obținut la ambele scrutine. «Iar alegătorii Gălățeni respunzând cu atâta căldură la apelul d-lui Filipescu, în lupta crâncenă ce a întreprins în contra colectiviștilor, au dovedit tărei că inima Galaților, această mândrie a bătrînei Moldove, a rămas tot românească, iar nu o dependență a plevei Levantului. (Aplause prelungite). «Pentru aceasta cred că nu am putea aduce un mai mare omagiu virtuților civice ale prietenului nostru, pe care’l sărbătorim azi, decât ridicând paharul în sănătatea alegătorilor col. II al Galaților, unind glasurile noastre în urarea de «trăiască Galații și adevăratul lor ales, Nicu Filipescu». (Aplause). Al douilea orator este d. N. Filipescu, al cărui frumos și substanțial discurs a fost mereu întrerupt de aplauzele asistenților. După ce vorbește de trecutul partidului conservator, care nu e decât un sting șir de jertfe fără răsplată, apoi de popularitatea trainică in care conservatorii pun speranțele lor pentru viitor, d. Filipescu termină cu următoarele cuvinte relativ la numeroasele adesiuni ce vin zilnic partidului conservator : «De aceea dacă atâtea adesiuni ne vin pe fiecare zi, cauza e că toți oamenii de valoare pricep măreția operii noastre și prețuesc și procedeurile conducătorilor partidului conservator. Toți oamenii de talent știu că găsesc la noi un câmp deschis pentru activitatea lor. La noi înaintarea se face la merit nu la vechime. Un partid a cărui deviză e «tot pentru țară» cere ca primă condițiune oricărui aderent nou ca să fie destoinic de a lucra la propășirea țărei. Partidul liberal, din potrivă, care pune pe steagul lui cuvintele «totul pentru noi» cere în primul rând devotamentul către partid. Și aceasta nu e numai credința bătrînilor și a ruginelor partidfilui.Liberal, ci și a tinerilor cari, cuteza spune, sunt mai răi decât bătrânii. Printre aceștia rivalitățile și geloziile sunt mai aspre decât printre bătrâni, îndată ce un tînăr se ridică, el întâmpină coalițiunea tuturor invidioșilor. Noi, din potrivă, suntem încântați de orice adesiune nouă. Suntem mulțumiți ca partea fiecăruia dintre noi să fie mai mică, pentru ca partidul să fie mai mare. Suntem bucuroși ca oricine are un merit superior să ne treacă înainte. V’așî putea da,în această privință, pilda acelui tînăr—căci n’are nici vîrsta de a candida la Senat—, ale cărui succese le am sărbătorit cu drag și nu e unul dintre noi care să nu urmărească cu emoțiune desfășurarea talentului său din zi în zi mai matur, care îi prevestește cea mai strălucită carieră. De aceea tineretul vine la noi, pe când guvernul nu a determinat o singură defecțiune în rîndurile noastre. E și momentul ca toți cei ce așteaptă un viitor mai bun pentru țară să vie în rîndurile noastre, căci apropiat e momentul când partidul conservator va trebui să ia răspunderea situațiunei. Dacă țara arată atâta răbdare e că știe că, la momente grele, va găsi, în partidul conservator, o rezervă prețioasă. In sănătatea d-voastre cari reprezintați aceste scumpe speranțe, ridic paharul meu. (Aplause). D. C. Disescu, într’un toast admirabil, sărbătorește pe d. N. Filipescu: «Filipescu prin energica lui stăruință, unită cu o rară desinteresare, pusă în serviciul unor convincțiuni profunde, a dovedit—zice d. Disescu—că masele nu sunt inconșciente; că, luminate, știă admirabil de bine să facă deosebirea între omul politic închinat binelui public, și omul de afaceri, care, în numele marelor principii, cere politicei înavuțirea și mulțumirea poftelor lui. Sunt câteva zile numai de când adversarii noștri, cari altă dată vorbeau în numele opiniunei publice, au fost siliți să recunoască, că dacă vor să prelungească lupta, sunt nevoiți să alerge la neorîndueli, la fapte cari necinstesc tot așa de mult pe omul nedemn care le face, ca și pe guvernul care le îngădue. Alegerea de la Galați va rămâne pentru totdeauna apoteoza, ilustrațiunea celor mai neobicinuite abuzuri de putere, a mijloacelor celor mai rușinoase, cu care un guvern desnădăjduit, e silit să lupte. (Aplause). D. Disescu termină bând pentru triumful ideii care a însuflețit și însuflețește pe amicul a cărui cauză ne-a întrunit aci. D. Ionel Grădișteanu arată interesul ce trebue să pună toți ce -și iubesc țara pentru întărirea elementului românesc. In lupta contra streinismului care ne amenință nu este de ezkat , toate sacrificiile se impun. Dacă se afirmă că țara noastră poate cuprinde până la 15 milioane locuitori, aceasta nu înseamnă că trebue să facem dintr’easa un azil de adunături. Ce fel de locuitori ? e întrebarea ce ni se impune. Și eu cred că ei trebue să fie Români! (Aplause prelungite. D. Grădișteanu bea în sănătatea d-lui Nicu Filipescu, care, prin energia sa în lupta de la Galați, a afirmat vigoarea elementului românesc. D. Ion Lahovari aduce omagiile sale d-lui N. Filipescu pentru succesul repurtat la Galați în contra colectivității și descrie apoi cu multă căldură energia, stăruința și convingerea cu care d. Filipescu lucrează, imediat după întoarcerea sa în țară de la studii, pentru ideea conservatoare. D-sa arată cum odinioară teama cuprindea pe toți membrii partidului când era vorba să se manifesteze ca conservatori. «Nimenea nu indrăsnea să facă aceasta, atât eram de impopulari în țară și în opinia publică». Nicu Filipescu este acela care a îndrăznit să sfărîme această teamă și să se afirme conservator , în 1888, și acum în alegerea de la Galați". Lui se datorește că partidul astăzi se poate afirma cu mândrie în fața țărei. Discursul d-lui Lahovari a fost des subliniat cu aplauze îndelung repetate. D. Ion L. Caragiale a toastat pentru luptătorul ager, pentru bărbatul de Stat iubitor de țară, pentru oratorul fără seamăn, pentru d. Alexandru Lahovari. (Aplauze entuziaste). D. Barbu Păltineanu, adânc mișcat, explică de ce a fugit de la liberalii frazeologi și a venit la conservatori : «Am venit la conservatori fără să fiu chemat, am venit pentru că am văzut tineri plini de talent și de energie luptând pentru binele țărei,—pentru că am văzut agitându-se idei. Am venit «fără condiții»