Timpul, aprilie 1897 (nr. 73-94)

1897-04-01 / nr. 73

ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 73 UN NUMER 10 BANI A­B­O­NABENTELE In­­tră pe un an.......................... . 30 le­i pe 6 luni............................................18 lei­­ pe 3 luni................................... 10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux strangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român T­§ EDIȚIA A TREIA NU SE POATE­ întrunirea pe care partidul con­servator a ținut-o ori în sala Dacia avea de scop susținerea candidaturei generalului G. Manu la scaunul de senator la colegiul I de Ilfov, în a­­legerea ce se va face în ziua de 3 Aprilie. Era clar să fie o întrunire electo­rală ; împrejurările însă au făcut ca densa să ia un caracter mult mai accentuat și să devie o impozantă protestare a opiniunei publice în con­tra regimului liberal și o strălucită apoteoză a partidului conservator. Un public imens umplea sala ast­fel că îmbulzeala devenise primejdi­oasă. Și ce public ! Tot ce Bucu­reștii au ca cultură și inteligență își dăduse întâlnire in sala Dacia. Toate profesiunile liberale, profesori, me­dici, avocați, ingineri, tot comercial; toate clasele societății erau repre­zentate. Scena era ocupată de fruntașii par­tidului conservator în cap cu vene­rabilul nostru șef, înconjurat de un stat-major numeros de bărbați mar­canți. Nota caracteristică a întrunirei a fost perfecta armonie ce există în rândurile noastre. De astă dată s’a pus capât intri­gilor și șoaptelor rău-voitoare care dedeau prilegiu adversarilor noștri să se compare cu noi în privința certurilor intestine și să pretindă că și noi suntem divizați în grupuri dușmănoase. Cuvântările rostite de fruntași ca d-nil general Manu, P. P. Carp, Take Ionescu și N. Filipescu sunt dovada cea mai vie despre acordul desăvârșit care domnește în partidul conservator. De altmintrelea, această unire a forțelor noastre nu s’a desmințit un singur moment de când ducem lupta în contra regimului liberal. Dacă a fost o mică deosebire între unii din noi, ea n’a constat de­cât în modul de a lupta, lucru ce atârnă mai mult de temperamentul fie­căruia. Singura perspectivă a revenirei d-lui Dim. Sturdza la putere a a­­vut darul de a strânge rândurile noastre în fața primejdiei care a­­menință țara în lăuntru și în afară. Mișcarea ce s’a produs imediat în toate straturile societăței dovedește că opiniunea publică este conșcientă de gravitatea situațiunei și își dă sea­mă de necesitatea în care ne aflăm de a pune capăt unei stări de lu­cruri care periclitează interesele obș­tești ale țarei. Vom avea încă de multe ori pri­­legiul de a reveni cu de amănuntul asupra celor zise în întrunirea noas­tră de ori; astă­zi ne mărginim a rezuma în puține rânduri impresiu­­nea generală produsă în public. Nu se poate tăgădui că ea este foarte mare și că se pronunță cu putere în contra regimului liberal și în favoarea noastră. Și nu se putea alt­fel după cele petrecute de un an și jumătate în­coace. Precum a zis prea bine ori unul din oratorii noștril, nici o putere, nici o presiune nu poate împiedeca ma­nifestarea simțimintelor ce domnesc în fundul conștiinței publice. Ei bine! In fundul conștiinței pu­blice domnește astăzi adâncă con­vicțiune că un regim ca acela pe care ni’l prevestește venirea la pu­tere a d-lui Dim. Sturdza este cu neputință în țara românească. Nu se poate, a exclamat cu drept cuvânt d. Take Ionescu, ca în sta­rea în care se află astă­zi Orientul, destinele României să fie conduse de un om care în toată cariera sa politică n’a dat de­cât dovezi de ne­ destoinicie și de neprevedere, care a lovit în mai multe rânduri în simță­­mintele cele mai sfinte ale neamu­lui nostru, care a subordonat în­tot­­deauna interesele cele mai vitale ale țarei unor interese pitice de coterie, care a semănat în­tot­deauna patima și ura, și în loc de inimă are un sac de venin. Nu ! Nu se poate ca un aseme­nea om, în capul unei coterii de îm­buibați și de guzgani rozători, având în contra sa o mare parte din libe­rali, pe democrați, și pe toată opo­­zițiunea conservatoare, în fine toată suflarea neatârnată a țarei, nu se poate ca regimul unui ast­fel de om să nu fie spulberat într’o clipă de puterile vii ale țarei. Nu se poate ! --------------------—»«&»&*----------------------­ TELEGRAME Scontul Bă­ncii Germaniei Berlin, 1o Aprilie. Banca Imperiului a redus scumptul său la 3 la sută și acela al lombarzilor la 4 la sută. Alegerea patriarhului ecumenic Constantinopol, 10 Aprilie. Alegerea patriarh­ului ecumenic s-a fixat pe Mercur­. Din Camera franceză Paris, 10 Aprilie. Camera deputaților. D. Habert cere numi­rea unei comisiuni de anchetă parlamentară pentru afacerile Panamei. D. Meline declară că Camera nu se poate substitui puterii juridice și că justiția trebue să’și urmeze cursul. Ordinea de zi pură și simplă primită de gu­vern, s’a adoptat cu 262 voturi contra 244. Camera s’a amânat până la 18 Maiü. ---------------------------------------------------------------------­ EVENIMENTELE DIN ORIENT Știri grave au sosit ori și azi de la granița turco-greacă , luptele au­ în­ceput între forțele grecești și turcești. Din mulțimea de telegrame nu se poate distinge de­cât un fapt cert, că sângele a curs, dar nu suntem Încă duminiți asupra punctului de a ști dacă luptele s’au dat între armata regulată grecească și armata turcă sau numai între insurgenți greci și armata Sultanului, cum pretind de­­peșile de sursă grecească. Ori­cum ar fi însă, nu putem ascunde temerea că situația e foarte gravă in Tesalia și că răsboiul între Greci și Turci e aproape inevitabil. Iată depeșile primite eri și azi: încăierările dintre Grecii și Turcii Paris. 10 Aprilie Se anunță din Atena Agenției Havas că o depeșe din Larissa confirmă știrea care zice că 3000 de insurgenți au in­trat în Macedonia. Londra. 10 Aprilie Se anunță din EWassya: Agenției Ren­ter că se confirmă știrile privitoare la ostilitățile dintre trupele neregulate gre­cești și trupele turcești. Cea mai mare parte a diviziei lui Hakki-pașa, canto­nată la Grevena, înaintează in contra insurgenților. Edhem pașa va ordona (sic) armatei turcești de a înainta îndată. Printre agresori s-au vizat și­ uniforme grecești. Situația se consideră ca foarte gravă. Edhem pașa rémâind în cartierul ge­neral pentru a aștepta știri ulterioare, a ordonat generalilor de divizie de a se ține gata de a merge înainte. Rezervele au părăsit îndată lagărul Ellassua îndreptându-se către linia de apărare. Se anunță din Atena lui Daily Cro­­nicle că comandantul portului din Tru­­sliani a telegrafiat că o bandă de in­surgenți trecând granița. Turcii au atacat posițiunile grecești din Tonika și Prilanza. Comandantul n’a cerut de­cât o companie de întăr­ire. Incidentul nu se consideră ca grav. Atena. 10 Aprilie. O depeșă din Larissa zice că insur­genții macedoneni au angajat lupta cu Turcii, cari au părăsit posturile lor. Insurgenții au dat foc acestor posturi. Lupta între insurgenți și trupele tur­cești continuă.­­Un căpitan turc a deschis focul în contra unui port grecesc, al cărui șef, un sergent grec, a fost rănit. In direc­țiunea acestui port se aude o împuș­cătură vie. Constantinopol, 10 Aprilie. A doua divizie a escadrei va pleca Luni. Poarta declară că Edhem-pașa a pri­mit deja instrucțiuni și că nu mai are nevoe de ordine noi. Depeși oficiale zic că o bandă de ne­regulați greci a pătruns pe teritoriul otoman în direcțiunea lui Netzovan. Statul major turc a luat toate dispo­­zițiunile necesare. Agenții diplomatici ai Serbiei și Bul­gariei au dat ieri la Yldiz-Kiosk, asi­gurarea că aceste două State vor re­­măne liniștite dacă Grecia ar începe resbelul. Londra, 10 Aprilie. Se anunță din Ellassua ziarului Times că consiliul de resbel s’a întrunit. Pare probabil că trupele turcești vor lua îndată ofensiva. Se telegrafiază din Ellassy a Agenției Reuter că Edhem pașa a primit ordi­nul de a trece granița grecească, dacă s-ar constata în mod neîndoios că prin­tre bandele grecești intrate pe terito­riul turcesc se aflau și soldați de ai armatei regulate. Trupele turcești înaintează mereu a­­supra neregulaților greci. Constantinopol, 10 Aprilie. Un comunicat al Porții anunță că comandantul șef al trupelor turcești, Edhem-pașa, a telegrafiat ori că tru­pele grecești au trecut granița la 2 leghe de Krania, la un semnal al goarnei, au distrus cu focuri de tun fortul Balti­mos și au dat foc corpurilor de gardă din Venica, Ripti și Strunga. Poarta a adresat ambasadorilor o depeșă circulară zicând că Grecii sunt agresorii și făcându-i răspunzători că au provocat starea de resbel. Constantinopol, 10 Aprilie, 6 ore 20. (întârziată de autoritățile otomane). Azi dimineață întrunirea ambasadorilor a fost întreruptă de incidentul de la granița turco-grecească. In ceea­ ce privește afacerile greco­­turcești, cercurile diplomatice sunt de părere, că dacă isbucnește resbelul, acțiunea în contra Greciei trebue să înceteze, dar va tre­bui să se continue acțiunea din Creta, căci nu se poate lăsa musulmanii la bunul plac al in­surgenților. In sferele Porții se zice, că coman­­dantul-șef Edhem-pașa, a primit ordine de a­ înainta asupra Larisei, unde speră să sosească poîmâne. Constantinopol, 11 Aprilie. Atacul grec s-a operat în trei puncte ale graniței, pe niște cărări abrupte, de-a lungul munților Pindului, Spiros și Chas­­sia, între Diskata și Metowo. Ziarele turcești anunță că Grecii au fost respinși peste tot. Turcii au avut un mort lângă Krania. Pagubele Grecilor sunt considerabile. Un ofițer și 17 oameni au fost prinși prizonieri. Ziarele turcești relevează mai cu deosebire faptul că atacurile au fost executate de trupe regulate grecești. Se anunță că două corăbii cu pânze grecești au încercat să debarcheze 700 de oameni la Preveza, dar au fost îm­­pedicate de focul forturilor. O corabie cu pânze a fost scufundată. Turcii au făcut câți­va prizonieri-1400 de greci atacând Marda au fost respinși după o luptă de o oră. Atena. 11 Aprile. Se asigură că s-au dat ordine se­vere pentru a împedica ca trupele re­gulate grecești să ia parte la conflictul de la graniță. Cercurile oficiale de­clară că guvernul nu știe nimic asupra intrării în Turcia a insurgenților, cari au fost înarmați și echipați de «i Eth­­nike Hetaira». Răspunderea începutului ostilităților se aruncă asupra posturilor turcești cari au deschis focul în contra postu­rilor grecești care au fost silite să ri­posteze. Ministrul de resbel este în comuni­cație permanentă cu prințul moștenitor și cu șefii militari ai Tesaliei. După o depeșă din Larissa, insurgenții au ocupat Baltimo, unde blochează 800 de soldați în cazarmă. Insurgenții au trimes 9 soldați făcuți prizonieri la Ka­­labaka. In seara de 10 Martie Turcii au ata­cat odată pe insurgenți la Trikhaba. Atacul a început în momentul trecerii ultimei bande de 200 de oamenni. Turcii au­ cerut întăriri și au adresat mustrări vii posturilor grecești. Trupele grecești nu se amestecă. Resultatele sigure ale luptelor ce s’au dat nu se­­ cunosc încă. Se zice că 2 in­surgenți greci și trei voluntari italieni au fost omorîți.­­k *Jc A se vedea restul telegramelor la Informațiuni. MAR^ ^/13 APRILIE 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERJII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,40 szecime...................... » III......................... 2.50 * ...................... » II.........................5­— Ibi Paris anunelurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. ■ . ! iț­­ —­­­REDACȚIA SI ADMINISTRATIV : . •­­ București, Pasagiul Român 1­8 A­TM*,M........... ~'*/ ÎNTRUNIREA noastra de la dacia Intrunirea ținută eri de partidul conservator în sala Dacia, in scopul de a proclama candidatura d-lui ge­neral Manu la colegiul I de Senat de Ilfov și de a se face­ de către frun­tașii partidului, declarațiuni asupra situației, a fost din cele mai impo­zante, mai alese și mai numeroase. întreg ilustrul stat-major al parti­dului conservator era adunat ori la Dacia, ca o protestare energică în contra revenirii la putere a celui mai urgisit om din țară , Dimitrie Sturdza. Dintre fruntașii partidului erau față d-nii Lascar Catargiu,P. Carp, gene­ral Manu, G. Gr. Cantacuzino, Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Filipescu, Gr. Triandafil, Iacob Negruzi, Ion La­­hovari,C. Arion, D. A.Laurian, G. Boe­­rescu, G. Disescu, D. Sturdza-Scheianu, Ionel Grădișteanu, fostul mareșal G. Filipescu, Al. Gatargiu, Theodor Vă­­cărescu, P. Mille, I. Ciuflea, M. Deș­­liu, general Algiu, D. Alexandrescu, apoi d-nii coloneii Capșa și Alexan­drescu, I. Suditu, N. Niculescu, I. Bra­­bețianu, G. Vasiliu-Christescu (Berind), Th. Lerescu, Al. I. Ghica, G. Rădu­­lescu-Motru, Barbu Păltineanu, Al. G. Florescu, Rosetti-Bălănescu, dr. Al­­bescu, dr. G. Severeanu, Sava Vasi­­liu, I. Haralambescu, Al. Nedelcovici, Luca Elefterescu, I. Niculescu-Brăili­­țeanu, general Tamara, Edgar Mavro­­cordat, Scarlat Vârnav, N. Cerchez, Al. Gr. Ionescu, M. Caracostea, Mircea Dancovici, Șt. Iliescu, N. Negri, C. Vla­­huți, N. Șoimescu, M. și Al. Seulescu, G­ G. Ioan, M. Beraru, Șt. Zarifopol, N. Boldur-Epureanu, Gr. Raicoviceanu, M. Isvoranu, Vladimir Ghica, G. Bu­­descu, M. Alexandrescu, Petre Sfetescu, dr. Șabner-Tuduri, Al. Dristorian, G. Beldiman, N. Manu, N­. Gatargiu, G. Hiotu, G. Baltă, G. Stoenescu, M. Ga­targiu, D. Hernia, N. Ganea, Victor Ionescu, Th. Gincu, S. Gihosky, Dim. Nenițescu, căpitan Gorgăneanu, I. Vă­­sescu, Leon Ghica, căpitan Creangă, Leon Bogdan, C. Georgescu, N. Vlaicu și alții al căror nume ne scapă. La orele 2 sosește Intern d. P. Carp și e primit în aplauze lungi și repe­tate. Imediat sosește apoi și d. Lascar Gatargiu și publicul isbucnește din nou în aclamațiuni entuziaste. Ace­leași ovațiuni entuziaste se fac și la sosirea d-lor general Manu, Take Io­nescu, G- Gr. Cantacuzino, Titu Ma­iorescu, N. Filipescu etc. D. Lascar Catargiu Șeful partidului conservator prezidează întrunirea. D-sa spune că de­și întrunirea a fost convocată în vederea alegerii de la 3 Aprilie, oratorii care se vor succeda la tribună vor vorbi și asupra situației, mai ales că de cât­va timp trăim într’o criză permanentă. D. pentru Catargiu mulțumește asistenței graba și numărul cel mare cu care a răspuns la chemarea partidului conservator și dă cuvântul d-lui gene­ral Manu, candidatul nostru la alegerea de Joul. II. general Manu Cea din urmă întrunire pe care am avut’o în localul acesta, spune d. ge­neral Manu, era în chestia Ghenadie și cel din urmă orator care a vorbit de pe această tribună a fost mult re­gretatul Alexandru Lahovari, pe care capitala și țara l’a condus cu atâta du­rere în suflet la ultimul locaș. (Aplause). Vă aduceți aminte cum pe toți v’a an­trenat, cum pe toți v’a îndreptat spre soluțiunea necesară în chestia mitropo­litană. (Aplause). Nici unul din oratorii de atunci nu pretindea că partidul conservator vrea să vie la guvern pe temeiul chestiunei Ghenadie. Am cerut numai rezolvarea chestiunii religioase fără a cere puterea. Așa am și făcut, am înlăturat și chestia religioasă și reaua administrațiune a d-lui Sturdza. (Aplause). ’ De când partidul liberal a luat puterea, țara nu numai că stă pe loc, dar a și dat înapoi. Astă­zi, după ce s’a făcut o expe­riență tristă, suntem în drept să cerem ca situația aceasta nenorocită să înceteze, ca frânele puterii să treacă de la par­tidul liberal la partidul conser­vator. (Aplause prelungite). Azi trebue să ne gândim la mijloacele de a îndepărta de la guvern pe nedestoinicul partid liberal, fie, prin voința M. Sale Regelui, fie prin aju­torul opiniunei publice. Nu este drep­tul nostru să cerem M. Sale Regelui gonirea liberalilor de la putere, dar opinia publică are dreptul să-și spue părerea, să exprime dorința ca partidul conservator să vie la guvern. (Aplause frenetice). Vorbind apoi de alegerea de la Aprilie, d. general Manu arată că pri­­­mind să candideze pentru scaunul de senator (aplause) ,și-a dat seamă că a­­legerea aceasta nu are numai însem­nătatea de a trimite încă un reprezen­tant al opoziției în Senat, ci să demon­streze că opinia publică nu este cu par­tidul liberal, ci cu partidul conservator. Țara, care, intr’un moment, a dat atâta încredere liberalilor în­cât a trimis una­nimități în Parlament, s’a convins a­­cum că partidul liberal n’a făcut și nu poate face nimic pentru țară. Țara a ajutat pe liberali, dar Parlamentul nu­­ și-a făcut datoria. Gamerile acestea n’au făcut de­cât să tacă, ori­câte ne­legiuiri a comis guvernul, și să aprobe când pe d. Sturdza, când pe d. Aure­lian, când probabil, iar pe d. Sturdza. Camera, care are mai ales misiunea de a cerceta cheltuelile Statului, n’a exer­citat de loc controlul acesta, căci bud­getul neechilibrat s’a votat în 24 de ore. Ast­fel de Corpuri legiuitoare sunt coapte pentru a fi disolvate. (Aplause). Alegerea de la 3 Aprilie nu are deci scopul unic de a spori numărul opo­zanților, ci de a indica cum că opinia publică este nemulțumită de starea ac­tuală a țărei, creată de partidul liberal. Nu este clar aci locul de a desvolta pro­gramul partidului conservator, pe care, de altminteri, lați citit, l’ați auzit de la șeful nostru, d. Lascar Catargiu (Voci numeroase: «Să trăiască !»). Să mergem strâns uniți la vot și să arătăm că țara e nemulțumită. (Aplause). Vedeți: toate elementele conservatoare sunt adunate la un loc și sunt unanime a declara că țara e nemulțumită. (Aplause frenetice îndelung repetate). N­. P.­P. Carp (Publicul din sală cheamă la tribună pe d. P. P. Carp și îi face ovațiuni prelungite). Aclamațiunile d-v.—spune d. Carp— îmi indică că doriți de la noi să vă lu­minăm asupra situației. Aci e, însă, o­ greutate mai mare de­cât permit for­țele mele. Mărturisesc că nu înțeleg si­tuația (aplause zgomotoase) și vă desfid să’mî arătați pe cine­va care înțelege situația. (O voce : «N’o înțelege nici Sturdza!» Ilaritate). Ceea ce se întâm­plă in partidul liberal e ceva ne­mai pomenit. Un partid vine la putere cu pretențiile cele mai exorbitante zicând că are trei aliați: pe Rege, pe D-zeu și pe poporul; cu aliații aceștia a re­vendicat puterea. Dar n’au putut’o lua până ce nu le-am dat’o noî din pro­pria noastră voință. Le-am dat puterea ca să dovedim că fraza goală nu dă puterea. (Aplause). Ori­cât ar zice el că au eșit din rărunchii Națiunei, e bine stabilit că dacă n'au capacitatea de a guverna, aduc și partidul și țara într’o situație grea. (Aplause). Noi avem un singur aliat, dar un a­­liat puternic : nepriceperea lor. (Aplause) Acest aliat ’și-a dovedit deja puterea, căci e mai tare de­cât forțele cu care se lăudau ei. In 18 luni ei n’au făcut nimic, absolut nimic. Ori­unde întoar­cem privirea nu vedem de­cât pustiu, pustiu și iar pustiu. Au promis econo­mii și au mâncat și rezerva ce lăsasem noi, In casa de amortizare. Au zis că vor reduce evaluările budgetare și le-au umflat. In politica externă n’au făcut nimic ca guvern, dar au făcut mult ca rușine personală. (Voci: «Scu­ze»). La interne au redus câți­va sub­­prefecți. La curte au întins o mână cu­tezătoare asupra Bisericei (Aplause). Toate acestea au pricinuit căderea d-lui Sturdza. Pentru că a dovedit că e nedestoinic, s’a dat puterea d-lui Au­relian ca mal destoinic , dar și acesta s’a arătat nedestoinic. Atunci nedes­­toinicul d’intern a gonit pe nedestoini­cul cel­ l’alt, pentru ca tot un nedestoi­nic să ia locul unui alt nedestoinic. (Aplause, Ilaritate). Dar de aci nu poate să iasă de­cât încurcătură și iar în­curcătură. D. general’ Manu a avut dreptate când a zis că candidatura d-sale e o candidatură de program, o reprobare a întregei purtăr­i a guvernului. Această semnificație îî dăm noi toți în sînul partidului conservator. (Aplause). Alege­rea aceasta să fie o protestare. Suve­ranul, care e corpul electoral, e cam capricios, dar și caprițiile au o margine. A venit momentul când nu se mai pot face experimentări in anima vili. (A­­plause) D. general Manu își va face datoria în Parlament. Dacă d. general Manu

Next