Timpul, mai 1897 (nr. 96-119)

1897-05-01 / nr. 96

ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 96 ediția a treia UN NUM­ER^ 10 BANI­­ ABONAMENTELE In țară pe un an...................... 30 lei­­ pe 6 lu­ni.............................................18 lei » pe 3 lunii....................... 16 lei Pentru streinătate, un an...........................50 lei In ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la­ngence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român . Candidatul partidului con­servator, la alegerea co­legiului I de Camera din Prahova, este d. Nic. Gr. Filipescu. Comitetul executiv al partidului conservator TELEGRAME f Ducele d’Aumale Sofia, 11 Marti. Un rescript al prințului adresat ministrului de resbel ordonă un doliu de 6 zile pentru ar­mată, cu ocazia morții ducelui d’Aumale. Ofițerii bulgari din Rusia Sofia, 11 Main. Știrea dată de ziarele străine, cum că Bul­garia ar fi rechemat pe ofițerii bulgari cari își urmează cursurile academice în Rusia, este falsă. Situația cabinetului ungar Budapesta, 11 Main. Pester Lloyd desminte în mod categoric ști­rea cum că cabinetul­­ și-ar fi dat demisia și că d. Banffy ar fi fost însărcinat să formeze un minister nou, din care nu vor mai face parte câți­va miniștrii actuali, printre cari acela al finanțelor. JOI 1/13 MAIU 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURÎ ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.. . . . . 0,40 restame...... > III. .... . . 2,50 » ....... II...................5­— la Paria anunciurile se primesc la Agrafie Havat, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA SI ADMINISTRATA București, Pasagiul Român 7 Criza din Austro Un­garia Monarh­ia austro-ungară se află într’o stare de criză gravă a cărei soluțiune nu se poate încă prevedea. Lupta între deosebitele elemente etnice din care se compune mozai­cul monarh­iei dualiste a ajuns a fi acută. Uniunea personală și dinas­tică care constitue singura legătură între aceste elemente nu împiedecă pe fie­care din ele de a aspira la un fel de autonomie. In ambele State din care se com­pune dualismul austro-ungar această luptă există și se manifestă sub di­ferite forme. In Ungaria sunt Slavii și Româ­nii ; cei dintâia au obținut deja o situațiune specială care favorizează desvoltarea lor etnică . Românii sunt cel mai nedreptățiți, căci asupra lor cade toată presiunea Statului ma­ghiar și lupta lor în contra încălcă­rilor ungurești este inegală. In Austria lupta etnică a început să fie și mai crâncenă, acolo ea se complică și cu cestiuni sociale și po­litice de cea mai mare însemnătate. Prin noua lege electorală sub care s’au făcut ultimele alegeri pentru Reichstagul austriac, s’a creat un al cincelea colegiu din care face parte clasa micilor muncitori și contribu­abili. Rezultatul acestei reforme de­mocratice a fost că din alegerile din urmă a eșit un Parlament compus din tot felul de grupuri și grupulețe, din care unele sunt formate după naționalități, altele după idei și pro­grame sociale și economice. De la început s’a vâzut că cabi­netul Badeni va avea să lupte cu dificultăți aproape de neînvins pen­tru a’și forma o majoritate stabilă într’un asemenea Parlament. In Reichstagul austriac vedem cle­ricali germani, socialiști-creștini, ger­­mani-populari, polonezi, cehi-tineri, cehi clericali, cehi agrari, sloveni, croați, șerbi, ruteni, români, italieni clericali, italieni liberali, proprietari constituționali, germani progresiști, socialiști, socialiști-democrați, anti­semiți, polonezi populari, naționali­­germani, partizani ai lui Stojalowski, etc. In fața unei îmbunătățiri atât de ciudate, un minister nu poate gu­verna de­cât manevrând dintr’o zi într’alta și înjghebându-’și majorități ale momentului prin concesiuni fă­cute succesiv combinațiunilor celor mai eterogene. Din primul moment s’a arătat cât de șubred este un ast­fel de sistem ; primul prilegiu de luptă a fost dat prin cestiunea ordonanțelor privitoare la introducerea a două limbi oficiale (germană și cehă) în Bohemia și Mo­ravia. Germanii s’au văzut de­odată lip­siți de o supremație pe care o exer­­citau de secole întregi, ei cari pretind că reprezintă elementul dominant în Austria, neputând răbda progresul treptat dar neîntrerupt al ideilor fe­deraliste și al emancipărei elemente­lor slave, s’au ridicat în Reichstag în contra ordonanțelor, dar fără suc­ces. Atunci au făcut o propunere de dare în judecată a ministerului, pro­punere care a căzut, dar cu o ma­joritate foarte mică, ceea ce dove­dește că în Parlament există o mi­noritate intransigentă de două cin­cimi. Cu un Reichstag compus cum este cel din Viena, o asemenea minori­tate se poate ușor transforma în ma­joritate la prima ocaziune, căci, afară de lupta germană­ slavă, sunt alte ces­tiuni care pot produce diviziuni și lupte crâncene. Este lupta între cle­ricalism și liberalism, este demago­gia anti-semită care creiază o agi­tațiune puternică și a ajuns a fi atât de bine organizată în­cât a cucerit direcțiunea afacerilor comunale din Viena și a pătruns în Parlament și în dieta provincială. Dar nu e destul atât, pe lângă luptele crâncene și pasionate pe care le provoacă cestiunile etnice, sociale și politice în ambele părți ale Mo­narh­iei, s-a ivit și o cestiune mare care se discută cu aprindere între cele două State care compun dualis­mul austro-ungar. Este vorba de reînoirea compro­misului care servă de bază sistemului dualist. Punctul de căpetenie în această cestiune este fixarea sumei anuale cu care ambele părți ale Monarhiei con­­tribuesc la cheltuelile comune. De luni întregi se discută asupra acestui punct și nu s’a putut ajunge la nici un acord. Și aci nu este în joc numai o cestiune financiară; neînțelegerea între ambii factori principali ai dualis­mului purcede dintr-o cauză mai adâncă. Germanii și Slavii, cu toate că se combat în Austria, sunt însă de a­­cord pentru a rezista încălcărilor con­tinue ale maghiarismului în afacerile comune ale Monarh­iei. Baza însăși a sistemului dualist este pusă în cestiune ca fiind în pa­guba Austriei și numai în folosul Ungariei. Acest antagonism, care până acum era latent, a intrat astă­zi într-o fază acută, care dă situațiunei interne a Monarh­iei vecine caracterul unei crize din cele mai grave din toate cele prin care a trecut Imperiul Habs­­burgilor. Ar fi de dorit ca din soluțiunea acestei crize să profite naționalitățile nedreptățite și să se stabilească între elementele etnice un echilibru mai drept și mai în proporție cu partea de muncă și de jertfe. ------------------—WS«»!---------------------­frate al Suveranului notru, care venea de la San­ Remo pentru a vedea și pe­trece câte­va zile cu Majestățile Lor. La orele 127, trenul special, cu care Auguștii Călători au pornit din gara Mattaglia, ajunse în gara St. Peter, iar după 10 minute sosi și trenul din Tri­est cu care veni A. S. R. principele Leopold. La coborîrea din vagon, A. S. R. principele Leopold fu primit și îmbrăți­șat de mai multe ori cu căldură de M. S. Regele, care aștepta sosirea pe pe­ron împreună cu A. S. R. marele duce de Luxemburg, care salută cu mare a­­fecțiune și urează bună venire Augus­tului Călător. In urmă Regele conduse pe princi­pele Leopold la vagonul regal, unde M. S. Regina, împreună cu marea du­cesă de Luxemburg primiră cu o vie mulțumire pe A. S. R. principele Leo­pold, care, după ce imbrățișă de mai multe ori pe M. S. Regina, salută pe marea ducesă. De ""aci Majestățile Lor, d­ impreună cu marele duce, marea du­cesă și principele Leopold, urmați de suite, porniră cu trenul special spre a vizita renumita grotă Adelsberg. La Adelsberg pe orele i­­a trenul ajungând in sta­țiunea Adelsberg. Regele, Regina pre­cum și Auguștii Lor invitați, urmați de suite, coborîndu-se din vagon au fost întâmpinați de d. Laschan, prefectul districtului d. Vich­y, primarul orașului Adelsberg, precum și d. Iosef Hainich, inspector principal al căilor ferate, care a însoțit trenul special de la pornirea sa din gara Mattaglia. De aci Auguștii Călători luară loc în trăsuri, pornind la marele hotel Adels­­bergerhof, unde era pregătit dejunul, și la care M. S. Regele a bine-voit a învita și pe d-ni. prefect, primar și in­spectorul căilor ferate. îndată după dejun, Majestățile Lor precum și Auguștii invitați, urmați de suite, au pornit în trăsuri la grotă, unde au ajuns la orele 1­4 jum. p. m­.; un numeros public, care aștepta aci, a pri­mit cu mult respect pe Auguștii vizi­tatori. Reprezentanții autorităților locale au urmat pe Majestățile Lor, ținându-se la dispozițiunea Suveranului nostru în tot timpul de două ore cât a durat vizita­rea grotei. La intrarea in grotă un măreț spec­tacol se prezintă vederele spectacol cu atât mai grandios cu cât miile de lu­mini, dispuse cu măestrie, d­ impreună cu lumina electrică și focurile bengale, da acestei grote o înfățișare fantastică. La ajungerea în frumoasa galerie nu­mită Catedrala, Auguștii vizitatori au fost primiți în sunetele muzicei orașu­lui care întona un marș triumfal; după ce semnară în registrul amintitor, ur­mară drumul prin minunata grotă până la orele 5 și jum. când au părăsit-o pentru a se întoarce la stația căei fe­rate St. Peter, unde aștepta trenul spe­cial spre a înapoia la Abbazia pe Au­guștii Călători. La orele 6 și jum. p. m„ Majestățile Lor, după ce bine-voită a arăta mulțu­mirile Lor­d-lor reprezentanți ai auto­rităților locale, au pornit cu trenul până la gara Mattuglia, iar de aci în trăsuri la Abbazia, unde au ajuns la orele 8 seara. Onomastica Reginei Jouî, 24 Aprilie, cu ocazia zilei ono­mastice a M. S. Reginei numeroase te­legrame de felicitare s’au primit din țară, din partea autorităților precum și de la o mulțime de persoane din toate clasele sociale, arătând adâncul lor res­pect și nemărginită iubire ce poartă Scumpei­lor Suverane. M. S. Regele a bine-voit a opri la prânz pe d. locot.-colonel Koslinski, care venise de la Fiume pentru a se prezenta Suveranului. La orele 4 p. m., Regele și Regina, marele duce, marea ducesă de Luxem­burg, principele Leopold de Hohen­zollern, urmați de suite, au luat ceaiul în parcul de la Lavrana, unde au rămas până la orele 6. Alte vizite Vineri, 25 Aprilie, la orele 4 p. m., au venit la villa Angeolina, reședința regală, AA. LL. N­. și RA. arh­iducele Iosef, comandantul-șef al honvezilor, cu arh­iducesa Clotilda, soția sa, precum și cu micele arh­iducese, A. S. I. și R. arh­iducesa Maria Iosefa, RA. LL. RR. marele duce și marea ducesă de Luxemburg, pentru a­ lua ceaiul cu Majestățile Lor, și unde au rămas până la orele 6 jum. seara. Plecarea prințului Leopold Sâmbătă, 26 Aprilie, dim­ineața, A. S. R. principele Leopold a plecat la Milano, spre a întâmpina pe A. S. R. principesa Antoanetta, iar marele duce, marea ducesă de Luxemburg, precum și suitele, au luat dejunul la villa An­geolina, ca oaspeți ai Majestăților Lor. La fabrica de torpile Tot în aceeași zi, la orele 3 p. m., M. S. Regele, urmat de suită, a mers la Fiume pentru a vizita fabrica de tor­pile Whitehead și a asista la experien­țele ce se fac de către comisiunea ro­mână asupra noului aparat numit giros­­cop, propus de fabrică la întrebuințarea torpilelor. La sosire, Majestatea Sa a fost primit de d-ni. Robert Whitehead, proprietarul fabricei, cornițele Hoyos, directorul John Whitehead, cornițele T. Hoyos, locot.­­colonel Koslinski, căpitan Boerescu și locotenent Ștefănescu, ofițeri români ce compun comisiunea de experiențe. Regele fu condus în sala de modele, unde a examinat cu multă atențiune noul aparat și a ascultat cu un viu interes toate explicațiunile date de di­rectorul fabricei asupra principiului pe care este bazat acest aparat, precum și asupra acțiunea ce el imprimă torpilei pentru a o menține la asvârlire în planul de tragere. De aci Suveranul merse pe mare la stațiunea de tragere pentru a asista la asvârlirea torpilelor, prevăzute cu acest aparat, pentru o mai deplină demonstrare a bunei funcționări, s-au asvârlit tor­pile la diferite distanțe, 400 m., 800 m. și 1000 m., întrebuințându-se sistemele de tragere mecanică cu pulbere și cu aer comprimat ; rezultatele au fost foarte favorabile. După terminarea experienților, cari au durat mai bine de oră, com­itele Hoyos rugă pe Majestatea Sa să bine-voiască a -i face înalta onoare a lua ceaiul la locuința sa, unde Suveranul mergând fu întâmpinat cu mult respect de toți mem­brii familiei comitelui Hoyos ; aci Re­gele vorbi cu persoanele prezente până la orele 6 și jum., când, după ce arătă mulțumirea ei pentru această frumoasă primire, porni pentru a Se înapoia la Abbazia, unde a ajuns la orele 7 și jum. seara. Vizite la Instituțiuni Duminică, 27 Aprilie, la orele 11 di­mineața, M. S. Regele, urmat de suită, a mers să viziteze casa de sănătate a ofițerilor. La sosire, Suveranul a fost întâmpinat de d. colonel Wächter și de d. dr. Tripold care au condus pe Rege prin întregul local. Majestatea Sa a bine-voit a vorbi cu d-nii ofițeri aflați în îngrijirea acestei instituțiuni, adresându-le mai multe ches­tiuni. De aci M. S. Regele a mers a­­semenea a vizita și localul Societăței de ajutor în caz de accidente, căreia a bine­voit a ’I oferi un ajutor prin d. colonel Wächter, directorul acestei instituțiuni de bine­facere. ---------------------------------------------------­ținiî care nu s’ar putea prelungi fără primejdii noui și grave. E îmbucurător pentru Grecia că ac­tualul ei guvern a Înțeles perfect si­tuația nenorocită a țârii și a primit condițiunile puterilor pentru media­­țiunea păcii. Continuarea răsboiului ar fi făcut prea curând ca să se poată aplica armatei grecești versul lui Cor­neille ... Et la lutte cessa faute de combattants, și nenorocirea ar fi fost și mai mare pentru regatul elen.* * Iată ultimele depeșe M telegrafice: Demersurile pentru pace Londra, 11 Main. Camera Lorzilor. Marchizul de Sa­lisbury declară că guvernul grec n’a cerut în mod oficial mediațiunea pute­rilor, dar că membrii guvernului au ex­­primat dorința unei mediațiuni. Cabinetul elen nu a promis să recheme îndată trupele sale din insula Creta, dar marchizul de Salisbury a aflat că Grecia s-a declarat gata de a rechema în cu­rând trupele sale din Creta. Reprezentantul englez la Atena a pri­mit ordinul de a se uni cu ori­ce me­­diațiune primită de cele­l­alte puteri. Atena, 11 Maiu. Opinia publică primește cu resignare rechemarea trupelor din insula Creta. Ephimeris, care trece că reprezintă opi­nia cercurilor Guriei dar nu și pe acea a Regelui, regretă rechemarea ca pre­matură. Asty zice că rechemarea este un prim pas pe calea împăciuire­ cu Europa. Cea mai mare parte a ziarelor atacă cu violență pe Hethnike Eteria și îl cere socoteală de gestiunea sa. Paris, 11 Maiu. Agenția Havas anunță că Germania pune ca condiția de intervențiune reche­marea trupelor elenice din insula Creta și o declarație a Greciei prin care să adereze­ în mod formal la autonomia insulei. Guvernul grec a primit aceste condițiuni, dar nu i s-a remis încă nota, de­oare­ce ministrul german așteaptă instrucțiuni definitive. Nota va zice—după informațiuni au­tentice—că după declarațiunile Greciei că ’și va rechema trupele din insula Creta, că aderă în mod formal la au­tonomia insulei și că primește fără re­zerve sfaturile puterilor, acestea inter­vin în conflictul greco-turc în interesul păcii. Grecia va răspunde încredințând in­teresele sale în mâinile puterilor. Berlin, și Main. Agenția Wolff anunță că Grecia în­deplinind condițiunele din care Germa­nia făcea să depindă concursul său pen­tru o intervențiune, ministrul german la Atena a fost însărcinat să ia parte la negocierile privitoare la mediațiunea puterilor. D. Onov, ministrul Rusiei a remis d-lui Skuladis nota puterilor privitoare la intervențiunea acestora. Negociările au isbutit în mod definitiv. Grecia a aderat în mod formal la preliminările de pace hotărite de pute­rile mari. Șefii legațiunilor posedă ac­tualmente asigurări pozitive, care le permit să urmărească cu autoritate ne­gocierile cu cel­ l’alt beligerant. Constantinopol, 11 Maiű. Intr’o întrunire ce au avut azi am­basadorii, aceștia au schimbat câte­va idei asupra mediațiunea cerută de Gre­cia. Cu toate astea nu s’a luat nici o hotărîre, de­oare­ce câți­va ambasa­dori n’au primit încă instrucțiuni. Viena, 11 Maiu. Se anunță din Constantinopol Co­respondenței Politice că în cercurile guvernamentale prevalează ideea de a face să se plătească de către Grecia o indemnitate de resbel prin anuități ga­rantate de veniturile Tesaliei și care să formeze baza unui nou împrumut tur­cesc pentru a plăti cheltuelile de resbel. Se consideră ca inevitabilă o modifi­care a graniței tesaliene. Canea, 12 Maiü. Două vapoare grecești confiscate vor îmbarca mâine 400 de soldați la Pla­­tania. Atena, 11 Mait. Nota puterilor a fost remisă la 4 ore și jun. dimineața. Această notă declară că puterile sunt gata să ofere media­țiunea lor în vederea de a obține un armistițiu și de a aplana dificultățile ce există actualmente între Grecia și Turcia, cu condiția ca guvernul elen să declare că va procede la rechemarea trupelor sale din insula Creta, că va adera în mod formal la autonomia Cretei și că SUVERANII NOȘTRI LA ABRAZIA Vizite Luni, 21 Aprilie, MM. II. Regele și Regina au luat ceaiul împreună cu A. S. I. și R. arh­iducesa Maria Io­­sefa, soția A. S. I. și R. arhiducelui Otto, care a venit de la Lovrano spre a vizita pe Majestățile Lor. Seara, la orele 77­, Regele și Re­gina au mers la villa Amelica pentru a lua prânzul împreună cu AA. U­. RR. marele duce și marea ducesă de Lu­xemburg, iar suitele au prânzit la villa Angeolina, reședința regală. Sosirea prințului Leopold Miercuri, 23 Aprilie, la orele 16 di­mineața, MM. II. Regele și Regina, împreună cu A A. U­. RR. marele duce și marea ducesă de Luxemburg, urmați de suite, au pornit în trăsuri la gara Mattuglia, unde aștepta un tren special pentru a conduce pe Auguștii Călători întru întâmpinarea A. S. R. principe­lui Leopold de Hohenzollern, August RESBOIUL JURECO-TURC Așteptăm acum din zi ia zi știrea oficială despre încheerea preliminarii­lor păcii. Grecia a acceptat toate con­­dițiunile ce­­ i-au impus puteril­e. Tur­cia nu poate dori continuarea resbo­­iului, care nu-i va aduce în viitor nici un alt folos afară de cel pe care l-ar obține încheiând acum pacea. Nu mai există dar nici o cauză care să vorbească în­potriva credinței gene­rale că atât preliminariile cât și pa­cea definitivă se vor încheia in cu­rând. Nu se cunosc însă până acum, în mod oficial, condițiunile care vor for­ma obiectul desbaterilor pentru apla­narea conflictului. Oficioasa vieneză Politische Correspondenz e informată din cercurile guvernamentale turcești că Sublima Poartă va cere Greciei o despăgubire de răsboiu plătibilă in a­­nuitățî garantate cu veniturile Tesa­­liei, plus o mică rectificare de terito­rii la granița turco-greacă din Tesalia. Dacă această din urmă cerere—­când se va adeveri—e mai acceptabilă, va fi greu să se reguleze plata despăgu­bire­ de răsboiu. Se știe că Grecia e copleșită de datorii ale căror anuități nu le poate plăti de­cât în mică parte și aceste împrumuturi sunt garantate cu veniturile întreg regatului elen. Nu s’ar putea afecta clar ven­turile Tesaliei numai pentru plata anuități­lor despăgubire­ de răsboiu fără a vă­tăma interesele celor­l­alțî creditori ai Greciei, cari și acum sunt destul de nedreptățiți. Puterile europene vor ști insă să treacă peste toate obstacolele, mai ales că țin să ajungă la încheerea unei păci onorabile, căci—cum a de­clarat ministrul de externe al Italiei— trebue să se pună capăt unei situa-

Next