Timpul, mai 1897 (nr. 96-119)
1897-05-01 / nr. 96
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 96 ediția a treia UN NUMER^ 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an...................... 30 lei pe 6 luni.............................................18 lei » pe 3 lunii....................... 16 lei Pentru streinătate, un an...........................50 lei In ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul langence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român . Candidatul partidului conservator, la alegerea colegiului I de Camera din Prahova, este d. Nic. Gr. Filipescu. Comitetul executiv al partidului conservator TELEGRAME f Ducele d’Aumale Sofia, 11 Marti. Un rescript al prințului adresat ministrului de resbel ordonă un doliu de 6 zile pentru armată, cu ocazia morții ducelui d’Aumale. Ofițerii bulgari din Rusia Sofia, 11 Main. Știrea dată de ziarele străine, cum că Bulgaria ar fi rechemat pe ofițerii bulgari cari își urmează cursurile academice în Rusia, este falsă. Situația cabinetului ungar Budapesta, 11 Main. Pester Lloyd desminte în mod categoric știrea cum că cabinetul și-ar fi dat demisia și că d. Banffy ar fi fost însărcinat să formeze un minister nou, din care nu vor mai face parte câțiva miniștrii actuali, printre cari acela al finanțelor. JOI 1/13 MAIU 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURÎ ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.. . . . . 0,40 restame...... > III. .... . . 2,50 » ....... II...................5— la Paria anunciurile se primesc la Agrafie Havat, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA SI ADMINISTRATA București, Pasagiul Român 7 Criza din Austro Ungaria Monarhia austro-ungară se află într’o stare de criză gravă a cărei soluțiune nu se poate încă prevedea. Lupta între deosebitele elemente etnice din care se compune mozaicul monarhiei dualiste a ajuns a fi acută. Uniunea personală și dinastică care constitue singura legătură între aceste elemente nu împiedecă pe fiecare din ele de a aspira la un fel de autonomie. In ambele State din care se compune dualismul austro-ungar această luptă există și se manifestă sub diferite forme. In Ungaria sunt Slavii și Românii ; cei dintâia au obținut deja o situațiune specială care favorizează desvoltarea lor etnică . Românii sunt cel mai nedreptățiți, căci asupra lor cade toată presiunea Statului maghiar și lupta lor în contra încălcărilor ungurești este inegală. In Austria lupta etnică a început să fie și mai crâncenă, acolo ea se complică și cu cestiuni sociale și politice de cea mai mare însemnătate. Prin noua lege electorală sub care s’au făcut ultimele alegeri pentru Reichstagul austriac, s’a creat un al cincelea colegiu din care face parte clasa micilor muncitori și contribuabili. Rezultatul acestei reforme democratice a fost că din alegerile din urmă a eșit un Parlament compus din tot felul de grupuri și grupulețe, din care unele sunt formate după naționalități, altele după idei și programe sociale și economice. De la început s’a vâzut că cabinetul Badeni va avea să lupte cu dificultăți aproape de neînvins pentru a’și forma o majoritate stabilă într’un asemenea Parlament. In Reichstagul austriac vedem clericali germani, socialiști-creștini, germani-populari, polonezi, cehi-tineri, cehi clericali, cehi agrari, sloveni, croați, șerbi, ruteni, români, italieni clericali, italieni liberali, proprietari constituționali, germani progresiști, socialiști, socialiști-democrați, antisemiți, polonezi populari, naționaligermani, partizani ai lui Stojalowski, etc. In fața unei îmbunătățiri atât de ciudate, un minister nu poate guverna decât manevrând dintr’o zi într’alta și înjghebându-’și majorități ale momentului prin concesiuni făcute succesiv combinațiunilor celor mai eterogene. Din primul moment s’a arătat cât de șubred este un astfel de sistem ; primul prilegiu de luptă a fost dat prin cestiunea ordonanțelor privitoare la introducerea a două limbi oficiale (germană și cehă) în Bohemia și Moravia. Germanii s’au văzut deodată lipsiți de o supremație pe care o exercitau de secole întregi, ei cari pretind că reprezintă elementul dominant în Austria, neputând răbda progresul treptat dar neîntrerupt al ideilor federaliste și al emancipărei elementelor slave, s’au ridicat în Reichstag în contra ordonanțelor, dar fără succes. Atunci au făcut o propunere de dare în judecată a ministerului, propunere care a căzut, dar cu o majoritate foarte mică, ceea ce dovedește că în Parlament există o minoritate intransigentă de două cincimi. Cu un Reichstag compus cum este cel din Viena, o asemenea minoritate se poate ușor transforma în majoritate la prima ocaziune, căci, afară de lupta germană slavă, sunt alte cestiuni care pot produce diviziuni și lupte crâncene. Este lupta între clericalism și liberalism, este demagogia anti-semită care creiază o agitațiune puternică și a ajuns a fi atât de bine organizată încât a cucerit direcțiunea afacerilor comunale din Viena și a pătruns în Parlament și în dieta provincială. Dar nu e destul atât, pe lângă luptele crâncene și pasionate pe care le provoacă cestiunile etnice, sociale și politice în ambele părți ale Monarhiei, s-a ivit și o cestiune mare care se discută cu aprindere între cele două State care compun dualismul austro-ungar. Este vorba de reînoirea compromisului care servă de bază sistemului dualist. Punctul de căpetenie în această cestiune este fixarea sumei anuale cu care ambele părți ale Monarhiei contribuesc la cheltuelile comune. De luni întregi se discută asupra acestui punct și nu s’a putut ajunge la nici un acord. Și aci nu este în joc numai o cestiune financiară; neînțelegerea între ambii factori principali ai dualismului purcede dintr-o cauză mai adâncă. Germanii și Slavii, cu toate că se combat în Austria, sunt însă de acord pentru a rezista încălcărilor continue ale maghiarismului în afacerile comune ale Monarhiei. Baza însăși a sistemului dualist este pusă în cestiune ca fiind în paguba Austriei și numai în folosul Ungariei. Acest antagonism, care până acum era latent, a intrat astăzi într-o fază acută, care dă situațiunei interne a Monarhiei vecine caracterul unei crize din cele mai grave din toate cele prin care a trecut Imperiul Habsburgilor. Ar fi de dorit ca din soluțiunea acestei crize să profite naționalitățile nedreptățite și să se stabilească între elementele etnice un echilibru mai drept și mai în proporție cu partea de muncă și de jertfe. ------------------—WS«»!---------------------frate al Suveranului notru, care venea de la San Remo pentru a vedea și petrece câteva zile cu Majestățile Lor. La orele 127, trenul special, cu care Auguștii Călători au pornit din gara Mattaglia, ajunse în gara St. Peter, iar după 10 minute sosi și trenul din Triest cu care veni A. S. R. principele Leopold. La coborîrea din vagon, A. S. R. principele Leopold fu primit și îmbrățișat de mai multe ori cu căldură de M. S. Regele, care aștepta sosirea pe peron împreună cu A. S. R. marele duce de Luxemburg, care salută cu mare afecțiune și urează bună venire Augustului Călător. In urmă Regele conduse pe principele Leopold la vagonul regal, unde M. S. Regina, împreună cu marea ducesă de Luxemburg primiră cu o vie mulțumire pe A. S. R. principele Leopold, care, după ce imbrățișă de mai multe ori pe M. S. Regina, salută pe marea ducesă. De ""aci Majestățile Lor, d impreună cu marele duce, marea ducesă și principele Leopold, urmați de suite, porniră cu trenul special spre a vizita renumita grotă Adelsberg. La Adelsberg pe orele ia trenul ajungând in stațiunea Adelsberg. Regele, Regina precum și Auguștii Lor invitați, urmați de suite, coborîndu-se din vagon au fost întâmpinați de d. Laschan, prefectul districtului d. Vichy, primarul orașului Adelsberg, precum și d. Iosef Hainich, inspector principal al căilor ferate, care a însoțit trenul special de la pornirea sa din gara Mattaglia. De aci Auguștii Călători luară loc în trăsuri, pornind la marele hotel Adelsbergerhof, unde era pregătit dejunul, și la care M. S. Regele a bine-voit a învita și pe d-ni. prefect, primar și inspectorul căilor ferate. îndată după dejun, Majestățile Lor precum și Auguștii invitați, urmați de suite, au pornit în trăsuri la grotă, unde au ajuns la orele 14 jum. p. m.; un numeros public, care aștepta aci, a primit cu mult respect pe Auguștii vizitatori. Reprezentanții autorităților locale au urmat pe Majestățile Lor, ținându-se la dispozițiunea Suveranului nostru în tot timpul de două ore cât a durat vizitarea grotei. La intrarea in grotă un măreț spectacol se prezintă vederele spectacol cu atât mai grandios cu cât miile de lumini, dispuse cu măestrie, d impreună cu lumina electrică și focurile bengale, da acestei grote o înfățișare fantastică. La ajungerea în frumoasa galerie numită Catedrala, Auguștii vizitatori au fost primiți în sunetele muzicei orașului care întona un marș triumfal; după ce semnară în registrul amintitor, urmară drumul prin minunata grotă până la orele 5 și jum. când au părăsit-o pentru a se întoarce la stația căei ferate St. Peter, unde aștepta trenul special spre a înapoia la Abbazia pe Auguștii Călători. La orele 6 și jum. p. m„ Majestățile Lor, după ce bine-voită a arăta mulțumirile Lord-lor reprezentanți ai autorităților locale, au pornit cu trenul până la gara Mattuglia, iar de aci în trăsuri la Abbazia, unde au ajuns la orele 8 seara. Onomastica Reginei Jouî, 24 Aprilie, cu ocazia zilei onomastice a M. S. Reginei numeroase telegrame de felicitare s’au primit din țară, din partea autorităților precum și de la o mulțime de persoane din toate clasele sociale, arătând adâncul lor respect și nemărginită iubire ce poartă Scumpeilor Suverane. M. S. Regele a bine-voit a opri la prânz pe d. locot.-colonel Koslinski, care venise de la Fiume pentru a se prezenta Suveranului. La orele 4 p. m., Regele și Regina, marele duce, marea ducesă de Luxemburg, principele Leopold de Hohenzollern, urmați de suite, au luat ceaiul în parcul de la Lavrana, unde au rămas până la orele 6. Alte vizite Vineri, 25 Aprilie, la orele 4 p. m., au venit la villa Angeolina, reședința regală, AA. LL. N. și RA. arhiducele Iosef, comandantul-șef al honvezilor, cu arhiducesa Clotilda, soția sa, precum și cu micele arhiducese, A. S. I. și R. arhiducesa Maria Iosefa, RA. LL. RR. marele duce și marea ducesă de Luxemburg, pentru a lua ceaiul cu Majestățile Lor, și unde au rămas până la orele 6 jum. seara. Plecarea prințului Leopold Sâmbătă, 26 Aprilie, dimineața, A. S. R. principele Leopold a plecat la Milano, spre a întâmpina pe A. S. R. principesa Antoanetta, iar marele duce, marea ducesă de Luxemburg, precum și suitele, au luat dejunul la villa Angeolina, ca oaspeți ai Majestăților Lor. La fabrica de torpile Tot în aceeași zi, la orele 3 p. m., M. S. Regele, urmat de suită, a mers la Fiume pentru a vizita fabrica de torpile Whitehead și a asista la experiențele ce se fac de către comisiunea română asupra noului aparat numit giroscop, propus de fabrică la întrebuințarea torpilelor. La sosire, Majestatea Sa a fost primit de d-ni. Robert Whitehead, proprietarul fabricei, cornițele Hoyos, directorul John Whitehead, cornițele T. Hoyos, locot.colonel Koslinski, căpitan Boerescu și locotenent Ștefănescu, ofițeri români ce compun comisiunea de experiențe. Regele fu condus în sala de modele, unde a examinat cu multă atențiune noul aparat și a ascultat cu un viu interes toate explicațiunile date de directorul fabricei asupra principiului pe care este bazat acest aparat, precum și asupra acțiunea ce el imprimă torpilei pentru a o menține la asvârlire în planul de tragere. De aci Suveranul merse pe mare la stațiunea de tragere pentru a asista la asvârlirea torpilelor, prevăzute cu acest aparat, pentru o mai deplină demonstrare a bunei funcționări, s-au asvârlit torpile la diferite distanțe, 400 m., 800 m. și 1000 m., întrebuințându-se sistemele de tragere mecanică cu pulbere și cu aer comprimat ; rezultatele au fost foarte favorabile. După terminarea experienților, cari au durat mai bine de oră, comitele Hoyos rugă pe Majestatea Sa să bine-voiască a -i face înalta onoare a lua ceaiul la locuința sa, unde Suveranul mergând fu întâmpinat cu mult respect de toți membrii familiei comitelui Hoyos ; aci Regele vorbi cu persoanele prezente până la orele 6 și jum., când, după ce arătă mulțumirea ei pentru această frumoasă primire, porni pentru a Se înapoia la Abbazia, unde a ajuns la orele 7 și jum. seara. Vizite la Instituțiuni Duminică, 27 Aprilie, la orele 11 dimineața, M. S. Regele, urmat de suită, a mers să viziteze casa de sănătate a ofițerilor. La sosire, Suveranul a fost întâmpinat de d. colonel Wächter și de d. dr. Tripold care au condus pe Rege prin întregul local. Majestatea Sa a bine-voit a vorbi cu d-nii ofițeri aflați în îngrijirea acestei instituțiuni, adresându-le mai multe chestiuni. De aci M. S. Regele a mers asemenea a vizita și localul Societăței de ajutor în caz de accidente, căreia a binevoit a ’I oferi un ajutor prin d. colonel Wächter, directorul acestei instituțiuni de binefacere. ---------------------------------------------------ținiî care nu s’ar putea prelungi fără primejdii noui și grave. E îmbucurător pentru Grecia că actualul ei guvern a Înțeles perfect situația nenorocită a țârii și a primit condițiunile puterilor pentru mediațiunea păcii. Continuarea răsboiului ar fi făcut prea curând ca să se poată aplica armatei grecești versul lui Corneille ... Et la lutte cessa faute de combattants, și nenorocirea ar fi fost și mai mare pentru regatul elen.* * Iată ultimele depeșe M telegrafice: Demersurile pentru pace Londra, 11 Main. Camera Lorzilor. Marchizul de Salisbury declară că guvernul grec n’a cerut în mod oficial mediațiunea puterilor, dar că membrii guvernului au exprimat dorința unei mediațiuni. Cabinetul elen nu a promis să recheme îndată trupele sale din insula Creta, dar marchizul de Salisbury a aflat că Grecia s-a declarat gata de a rechema în curând trupele sale din Creta. Reprezentantul englez la Atena a primit ordinul de a se uni cu orice mediațiune primită de celelalte puteri. Atena, 11 Maiu. Opinia publică primește cu resignare rechemarea trupelor din insula Creta. Ephimeris, care trece că reprezintă opinia cercurilor Guriei dar nu și pe acea a Regelui, regretă rechemarea ca prematură. Asty zice că rechemarea este un prim pas pe calea împăciuire cu Europa. Cea mai mare parte a ziarelor atacă cu violență pe Hethnike Eteria și îl cere socoteală de gestiunea sa. Paris, 11 Maiu. Agenția Havas anunță că Germania pune ca condiția de intervențiune rechemarea trupelor elenice din insula Creta și o declarație a Greciei prin care să adereze în mod formal la autonomia insulei. Guvernul grec a primit aceste condițiuni, dar nu i s-a remis încă nota, deoarece ministrul german așteaptă instrucțiuni definitive. Nota va zice—după informațiuni autentice—că după declarațiunile Greciei că ’și va rechema trupele din insula Creta, că aderă în mod formal la autonomia insulei și că primește fără rezerve sfaturile puterilor, acestea intervin în conflictul greco-turc în interesul păcii. Grecia va răspunde încredințând interesele sale în mâinile puterilor. Berlin, și Main. Agenția Wolff anunță că Grecia îndeplinind condițiunele din care Germania făcea să depindă concursul său pentru o intervențiune, ministrul german la Atena a fost însărcinat să ia parte la negocierile privitoare la mediațiunea puterilor. D. Onov, ministrul Rusiei a remis d-lui Skuladis nota puterilor privitoare la intervențiunea acestora. Negociările au isbutit în mod definitiv. Grecia a aderat în mod formal la preliminările de pace hotărite de puterile mari. Șefii legațiunilor posedă actualmente asigurări pozitive, care le permit să urmărească cu autoritate negocierile cu cel l’alt beligerant. Constantinopol, 11 Maiű. Intr’o întrunire ce au avut azi ambasadorii, aceștia au schimbat câteva idei asupra mediațiunea cerută de Grecia. Cu toate astea nu s’a luat nici o hotărîre, deoarece câțiva ambasadori n’au primit încă instrucțiuni. Viena, 11 Maiu. Se anunță din Constantinopol Corespondenței Politice că în cercurile guvernamentale prevalează ideea de a face să se plătească de către Grecia o indemnitate de resbel prin anuități garantate de veniturile Tesaliei și care să formeze baza unui nou împrumut turcesc pentru a plăti cheltuelile de resbel. Se consideră ca inevitabilă o modificare a graniței tesaliene. Canea, 12 Maiü. Două vapoare grecești confiscate vor îmbarca mâine 400 de soldați la Platania. Atena, 11 Mait. Nota puterilor a fost remisă la 4 ore și jun. dimineața. Această notă declară că puterile sunt gata să ofere mediațiunea lor în vederea de a obține un armistițiu și de a aplana dificultățile ce există actualmente între Grecia și Turcia, cu condiția ca guvernul elen să declare că va procede la rechemarea trupelor sale din insula Creta, că va adera în mod formal la autonomia Cretei și că SUVERANII NOȘTRI LA ABRAZIA Vizite Luni, 21 Aprilie, MM. II. Regele și Regina au luat ceaiul împreună cu A. S. I. și R. arhiducesa Maria Iosefa, soția A. S. I. și R. arhiducelui Otto, care a venit de la Lovrano spre a vizita pe Majestățile Lor. Seara, la orele 77, Regele și Regina au mers la villa Amelica pentru a lua prânzul împreună cu AA. U. RR. marele duce și marea ducesă de Luxemburg, iar suitele au prânzit la villa Angeolina, reședința regală. Sosirea prințului Leopold Miercuri, 23 Aprilie, la orele 16 dimineața, MM. II. Regele și Regina, împreună cu A A. U. RR. marele duce și marea ducesă de Luxemburg, urmați de suite, au pornit în trăsuri la gara Mattuglia, unde aștepta un tren special pentru a conduce pe Auguștii Călători întru întâmpinarea A. S. R. principelui Leopold de Hohenzollern, August RESBOIUL JURECO-TURC Așteptăm acum din zi ia zi știrea oficială despre încheerea preliminariilor păcii. Grecia a acceptat toate condițiunile ce i-au impus puterile. Turcia nu poate dori continuarea resboiului, care nu-i va aduce în viitor nici un alt folos afară de cel pe care l-ar obține încheiând acum pacea. Nu mai există dar nici o cauză care să vorbească înpotriva credinței generale că atât preliminariile cât și pacea definitivă se vor încheia in curând. Nu se cunosc însă până acum, în mod oficial, condițiunile care vor forma obiectul desbaterilor pentru aplanarea conflictului. Oficioasa vieneză Politische Correspondenz e informată din cercurile guvernamentale turcești că Sublima Poartă va cere Greciei o despăgubire de răsboiu plătibilă in anuitățî garantate cu veniturile Tesaliei, plus o mică rectificare de teritorii la granița turco-greacă din Tesalia. Dacă această din urmă cerere—când se va adeveri—e mai acceptabilă, va fi greu să se reguleze plata despăgubire de răsboiu. Se știe că Grecia e copleșită de datorii ale căror anuități nu le poate plăti decât în mică parte și aceste împrumuturi sunt garantate cu veniturile întreg regatului elen. Nu s’ar putea afecta clar venturile Tesaliei numai pentru plata anuităților despăgubire de răsboiu fără a vătăma interesele celorlalțî creditori ai Greciei, cari și acum sunt destul de nedreptățiți. Puterile europene vor ști insă să treacă peste toate obstacolele, mai ales că țin să ajungă la încheerea unei păci onorabile, căci—cum a declarat ministrul de externe al Italiei— trebue să se pună capăt unei situa-